De-ale lui ..Chiți (1)

 

Deci așaaa, .. începem o nouă rubrică având titlul De-ale lui Chiți, al nostru pui scump și drag , sau Chiți cum îl alint(am) eu. De ce Chiți? ..păi, pur și simplu când era un pic ..miorlăici îi spuneam jucăuș ..chiț chiț și parcă-i trecea 😉 – ț, ț, ț… Cu multă drăgălășenie ne amuza acum ceva timp cu ale lui gângureli …și, un pic mai spre încoace, multe …întorsături de cuvinte și fraze, ..comice și uneori mult prea simplu de istețe!

Gândul mi-a venit de aiciaici și aici (Mulțumesc frumos!)  …după care am cotrobăit ce-i drept un pic prin agende, carnețele și ..caiete nu de foarte demult, redescoperind  minunate istețimi și parcă teleportându-mă brusc înspre o perioadă tare dragă mie. Și mi-am zis, de ce nu?

Îmi pare bine ..și îmi face bine, să îmi reamintesc multe din clipele …magic de nostime de atunci. Pe unele nu le uitasem oricum (pentru noi, București mereu va rămâne Bucătărești ;), Atena, Antena, iar iaurtul va fi nici mai mult nici mai puțin decât ..aiurt, desigur 😀 ),  dar câteva fuseseră pe nedrept date uitării. Toate aceste ..incursiuni retroactive cu siguranță mă vor ajuta să mă bucur de prezent și să-l apreciez cu alți ochi, decât cei ațintiți doar înspre ..ce va fi.

Deeci, să purcedem… cu un prim pas pe meleaguri De-ale lui ..Chiți.

 

(uitându-ne noi, Mami și Chiți, liniștit pe fereastră): „Mamii, uite! ..se topește iarna!”

(seara prin casă): „Haaai, tati! ..ne jucăm de-a v-ati a..prinselea?”
(mai apoi, în timpul jocului, fugind lipa lipa pe după uși): „Ascunde-măăăă!…”
( spre sfârșitul jocului, fugind): „Cine câștigă priiimul?!”

(ajungând acasă după plimbare, așezat pe scăunelul de la intrare): „Oofff, sunt obosit ..de-oboseală.”

(din pătuț, pe când eu deschideam geamul într-o dimineață): „Să ..intră miros curaaat!..”

zmeu ..din curcubeu

zmeu ..din curcubeu

Anunțuri

18 gânduri despre „De-ale lui ..Chiți (1)

    • Mulțumesc frumos! 🙂 Bine ați venit pe la noi, ..ne bucurăm mult de vizită! 😀
      Daa.., Chiți ..era un dulce pe la vârsta ..celor povestite mai sus, …trebuia să umblu cu carnețelul după mine ca secretara, să iau notițe… și cred că tot mi-au mai scăpat. 😮

      Apreciază

  1. Felicitări pentru idee! Şi să vă trăiască voinicul, bucurându-vă mereu de isprăvile lui. Adevărul este că, din primii ani de viaţă ai puilor noştri, ne rămân cele mai frumoase „comori” de suflet: primele gesturi, primele cuvinte, primii paşi şi atâtea alte „premiere”. Şi este frumos să nu le lăsăm în colbul uitării, căci sunt nepreţuite.
    Mi-au plăcut tare mult „perlele” lui Chiţi. Bucătăreşti? 😀 Şi „sunt obosit de oboseală” – sunt grozave! Şi toate celelalte. Aştept să mai citesc şi altele.
    Numai bine şi o săptămână frumoasă! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    • Mulțumesc! Așa este. Ca și amintirile din propria copilărie, toate mărunțișurile de prin copilăria puilor noștri rămân viu întipărite undeva, ..parcă mergând în paralel cu orice desfășurare ulterioară a firului vieții, având un farmec greu de egalat de orice altceva,..
      La fel, numai bine ..și o săptămână frumoasă și ..Sarei, așa ca de final, nu? 🙂

      Apreciază

  2. Cum nimeresc eu exact la mijlocul temei! Si, cum am ajuns aici dupa ce am pasit din viitor, ma intreb unde este articolul urmator??? Te rog astazi sa iei carnetelul de secretara si sa publici partea a doua. Ca sa nu fiu nevoit sa calatoresc in viitor, de data asta, unde sa public eu „Jurnalui unei mame-Chiți” 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    • ..chițoșeniile următoare au fost așternute azi, pregătite pentru viitorul din care ai pășit chiar tu, în timp ce mie mi se perindau pe-aici ..vizitatori jucăuși de Chiți, cu jocuri xbox, caise, cireșe și alte jocuri și jucării.. lăsate de curând în urmă pentru ..zburdatul de cal măiastru supranumit ..bmx 😀 Mulțumesc…

      Apreciat de 1 persoană

Comentariile nu sunt permise.