Arhivă | iunie 2015

Meșteșugul …de miercuri (no.6 – Eșarfă …de dulci sânziene)

 

 

Am visat, lung și suav, …că eram trează și visam …că sunt trează și mă visez, că de-acum mereu voi fi in visare cu ochii deschiși, mereu pe aripi de  fluture cu miros îmbătător de flori și culori picurate din ochi senini de curcubeu…

Odată, o foarte dragă Sânziană mi-a spus precum că aș fi …too meaningful!  Mult prea plină de înțeles?… Acum, în zi de Sfinte Sânziene înteleg și eu de ce. Înțelesurile mă caută și eu le găsesc. Le invit să-mi rămână, să mă locuiască… Le sorb din mine apoi, de parcă n-ar fi fost niciodată în altă parte decât în propria mea ființă. Și apoi ele mă rostesc… Mă poartă pe unde nu credeam să …pot păși vreodată. Și mă gândesc. Un infinit dans de oboseală… plăcut odihnitoare.

Ceaiul neîndulcit de tei băut aseară  în timp ce pluteam pe cărări cu mult dor de …nor și cu inimă ce se revarsă de prea plin, întocmai ca auriile spume de flori de sânziene, un ceai fierbinte și parfumat cum nu am mai văzut, mi-a coborât domol în puls, exact cum îl rugasem, …făcându-mi-se eșarfă înfășurată moale și solar în jurul miresmelor diafane de somn si visare trează ce mă devine…

Magie mi-a picurat dintr-o adiere catifelată de atingere, în noapte curat magică de îmbietoare sânziene…

Să se fi deschis de tot cerurile în cea noapte fermecată?… Ielele plutesc și-acum printre mine… și noi…

 

 

 

 

Alin(t)area…

 

layers of white

Crudă alinarea mea,
Ochii-n lacrimi îmi urca
Din fierbinți săgeți de sori
Printre vălătuci de nori
Pe sclipiri cuminți de raze
Mângâind deșert și oaze
Printre ape, după stânci
Dincolo de munți pe brânci
Se suia, se opintea
Până-n vârf se cățăra
Cu suflare tremurând
Boare udă, zori de gând,
Culegând fiori de iarbă
Sânge proaspăt din otravă,
Mirosind a rugăciune
Val de suflet prins în spume
Scuturând din începuturi
Ploi, noroi, umbre de fluturi,
Dintr-o larvă de lumină
Ridicând cruce senină

Această prezentare necesită JavaScript.

De-ale lui ..Chiți (2)

 

Aducându-mi aminte de ..chițoșeniile celui mic al meu, nu pot să nu zâmbesc așa ca pentru sine, gândindu-mă cât de ..original putea fi, fără voia lui. Sau mai știi?

Oricum, mereu îmi vor rămâne mie proaspete în minte, ..și în vorbirea curentă,  multe din ..creațiile lui nemaipomenite. Nemaivăzute și nemaiauzite până atunci și de atunci încoace. Cel puțin de mine.

Deeci, ..să mai țopăim un pic?

 

Ne plimbam noi agale pe stradă și povesteam cum scumpul lui Iepurilă nu prea mai avea mustățile acasă de-atâta foială. Iar de colo, ..idee de Chiți :

„Să mergem la magazinul de iepurași să le luăm mustățile!”
„La magazinul de jucării vrei să spui, nu-i așa?” ..hop și mami.
„Nuu,.. să mergem la magazinul de ..mustăți.”

Întrebându-mă așa curios și galeș, după rugămințile mele de a pune întrebări dacă nu înțelege ceva foarte clar:  „Ce folosește ..la asta?”

Jucându-ne noi prin curte, fugărindu-ne tare: „Aleargă după mineee  …ca să te prind!”

Într-o seară, uitându-ne noi pe fereastră, zice mami: „Uite, e lună plină!”
Chiți, de colo, întreabă mirat: „Plină? …cu țe?”

Într-o zi, discutănd noi așa despre una, despre alta, mă întreabă foarte serios: „Mamiii, ce culoare au dușmanii.. ?”

Într-altă zi, pe când ne spălam noi doi pe mânuțe, veniți de la plimbare: „Mamii, săpunul se ..micește dacă te speli cu el?”

joacă ..de răsărit

 

Și încă ceva.. Ceva ce mi-a plăcut mie foarte foarte mult!..
Cu mult drag,

Mami

(am primit undă ..portocalie de la Chiți, deh.. prima zi de vacanță, deci pot da liniștită Publish.. hi hi )

 

Vremea iubirii..

 

iubirea e ploaie senină
de vară
te prinde  zburdând  călător
pe afară
prin minte  nici nu-ți trece de ea
să te-ascunzi
îți dorești din suflet,
solar să te uzi

iubirea e putere de fulger
și tunet
răzbate din beznă lumină
și urlet
cu grindină seamănă ploaia
și norii
în inimă urcă  umezi
fiorii

iubirea e vânt și nori
de furtună
greu singur, mai ușor să pășim
împreună
în piept se dezlănțuie boabe
de rai
din ceruri picură limpede
grai

iubirea e arc de plânsă
culoare
ce scutură lacrimi de umbre
și soare
pământul e iarăși  reavăn,
bogat,
iar cerul n-a fost nicicând
mai curat…

iubirea este câmpul roșu
de maci
în suflet de altul îți dorești
să te-mbraci
cuvintele sale să îți fie
scriptura
curată și vie să-ți devină
făptura..

verde înroșit

Cuprinderi de azur

 

Tandru și crud, azurul  m-a îmbrăcat în satin albastru și dulce de zori, mi-a picurat în fiecare por lumină de privire limpede pătrunzătoare, mângâindu-mi pleoapele cu umbre de nori sparte de raze moi de soare.

L-am sărutat cu  șoapte din sideful sufletului meu. L-am îmbrățișat strâns, plângând lacrimi de zâmbet. Lacrimi adânci de stea. El  mi-a atins strălucirea din ochi, alunecându-mi moale și cald pe frunte, pe păr, iar eu i-am întins șiroaie calde de mine.

M-am cuibărit apoi  în urmele privirii lui plină de proaspăt și răcoare. El mi s-a cuibărit în catifeaua roșie a inimii și în mătasea gândului încă negândit. Doar vag presimțit în lumina dimineții… ca ochi arzându-mă albastru ocean.

Cum să te aflu mereu.. și mereu.. ? Unde să te am din veșnic răsărit? Spune-mi, te rog.. spune-mi. Când să te văd, să te aud, să te ating, …trezită, iar și iar, de zarea senină?

Neîncetat, …curgând tăcut în  urme adânci de mine prin tine. În fărâme de aer, firimituri de nori, felii de ceață. În umbre senine de nori și de raze. În nopți fără lună, ascuns în întuneric. În stele fără nume. În lumină de privire. Caută-mă și.. ..te voi găsi. Fără răgaz.