Cer..

„Cerul este un freamăt, o boare,
o atingere imperceptibilă
în adâncul inimii tale.”
(Vasile Lovinescu)

 

se împrăștie-n jur un strop de azur
ca visele calde să prindă contur
se stinge cu dor, cu magic ușor,
se mângâie blând cu fraged cuvânt
solare priviri pe creste, pe văi,
rituale apusuri în triste odăi
să urci și să zbori furate culori
cu noaptea de mână, ..cu inima zori

away

 

aruncându-se dulce, duios piedestal,
din ochi de oceane albastru cristal
mă-nvie și doare printre unde fierbinți
plutind printre raze somnoroase, cuminți,
o boare de cald ce învăluie zbor
o zbatere pură în sunet de nor
subtilă atingere sublim repetată
un cântec de nai, văpaie curată

un freamăt senin printre holuri cenușă
măturând podele de sumbru și crud
și izbind de perete ușă cu ușă
un sfânt joc zănatec, fantastic, absurd
și se pare că pleci, că te pleci și că ceri
o altă sentință, alt dor, ..un nou drum
cu fraged miros de floare de meri –
privesc în oglindă adânc, ..cer acum

 

Anunțuri