Dincolo de …cald

 

O ființă mult dragă mie, cu ochi și suflet albastru ocean, mi-a spus odată demult, râzând, că eu aș fi fost ca un fel de cuvântătoare ardere. Pe de o parte, o combustie abrupt de intensă. Pe de alta, ..o lumânare arzând molcom, neîncetat.  A ținut chiar să îmi arate atunci că simte animându-mă  un bizar soi de foc care se aprinde miraculos de repede, dând glas și ființă  unei făpturi ușor agitate care, la cea mai mică atingere de mișcare, intră doar în câteva fracțiuni de secundă într-un fel de viteză întâi a ..ființatului. Ca o îmbrățișare dăruită puțin pripit, uneori cu iz de aiureală și deseori lipsită de orice fel de ezitare.  Sau ca o ploaie neașteptată de vară, rece și cald ..din boare de senin. Și poate ca un surd și prelung suspin dintr-o fățișă căutare de sens. De apropiere și mult ..bine.

După ceva timp de-acum, înțeleg și eu, treptat dar și brusc, ..tot așa cum se cade în cel mai adânc somn, că exist cumva ca un dans, ca un joc. Un joc foc și pară, de ființă puternic însetată de rost. Ca de aer. O creatură cu jar parcă picurat în artere, făcând piruete pe trepte de nori, sărutând stele, mângâind raze de lună, lovind cu creștetul al ..pururea cer și aruncându-se viu ..salturi în gol. Printre zâmbet și lacrimă. Plâns și surâs. Pași încrezători spre înainte sau cuminte mai în lateral. Mulți pași înspre înapoi, printre fărâme de viață, atingeri moi de cuvinte, adiere de flori ..toate de o cumplită frumusețe. Încântător de ..adevărate. Pe un drum liniștit care se întrezărește ca printr-o flacără curată de om pâlpâind tăcut precum o zbatere.  Ardere de dincolo de fluturare de aripi ca de ramuri în vânt, ce neobosit par să se înfrupte, cu mult prea multă bucurie, din aerul plin de culoare și sunet. De lumină și viață. De vis…

warmth

 

Anunțuri

12 gânduri despre „Dincolo de …cald

    • 🙂 ..mulțumesc frumos, ..și mult, ..și cu drag! Chiar este o ..chestiuță cu ..poezia, daa.. Ca un diafan, un suav.. continuu 😀 Fie în proză, fie în vers. Uneori am și eu ca un fel de ..recul la ce simt. O văd. o gândesc, o respir, ..peste tot în jur. De poze, nu mai zic. O fi de la mine?.. O fi de la toate cele minunate ..din jur? Sau poate o fi vreo colorată și zvăpăiată ..combinație, într-un fel destul de nimerit, ..ca un amalgam suflat cu mult ..eter, ca să întrețină arderea?!.. hihi..

      Apreciat de 1 persoană

    • Daa, ..de acolo vine, și tot acolo ..revine. Mulțumesc!.. 🙂 Asezonarea,.. chiar bine ai zis tu, bine de tot. Chiar așa am simțit când am ales poza. Hmm.. sezonul, ..anotimpul cu mult ..aprins luminos. Un anotimp arzând colorat, ..anotimp numit ..viață?! 😀

      Apreciază

    • Mulțumesc, cu drag. Într-adevăr, viața din noi înșine, ..ca de altfel arzând în tot și toate, cu siguranță ne poate umple sufletul cu multă iubire, lumină și mult vis.. Tot ce trebuie noi să facem, probabil, este să o lăsăm,.. 🙂

      Apreciază

  1. ‘Sunt sigur ca mie mi-ai scris!’ Ar spune orice cititor indraznet. Cand scrii astfel, e greu sa nu iti doresti sa fii destinatarul. Eu am ales pentru mine (sper ca nu se supara nimeni ca azi pe unde comentez sunt tare indraznet 🙂 ). Fascinatie in cuvinte galbene.

    Apreciat de 1 persoană

Comentariile nu sunt permise.