Dor

 

mă înghiontește în ultimul timp un dor de ducă,
ca o nălucă
mă apucă,
…ca o barca ce se îneacă în depărtare
în mare

îmi dă ghes în ultimul timp un dor de mers,
de divers
și de alt univers,
…ca de o altă feerică lume
ce nu poartă nume

îmi dă aprigi bătăi de cap un dor de plecat,
de dezertat
si de aflat
un alt sens
mai viu, mai intens…

…un dor de imens

 

Anunțuri

2 gânduri despre „Dor

  1. Foarte interesanta structura poeziei, iar dorul e aprig sarmanul… Sa stii ca dorul este o fiinta hibrid, clar nascuta de doi parinti si crescuta de altii doi. Un tu si-un el, parinti ce nasc, un gand de-al tau si-un gand de-al lui, parinti ce cresc copilul-dor. Frumos.

    Apreciat de 2 persoane

Comentariile nu sunt permise.