Arhivă | August 2016

Reverie de topaz…/ Topaz reverie

 

“If you never dream of flying,
then you’ll never wake up with wings.” 
― Natalie Kendall

 

De ani de zile mi-am dorit să hrănesc pescărușii. Din zbor!
Din zborul lor…  rotocoale jucăușe în jurul feribotului brăzdând catifeaua albastră.
Și zborul meu… lăsând gânduri rătăcite undeva în urmă.

 

For years I dreamed of feeding the seagulls. In flight!
Their flight… playful circles around the ferry plowing the blue velvet.
And my flight… leaving stray thoughts far behind.

Dar să-ncepem cu-nceputul. Erau peste tot. Unii răbdători, aliniați ca la start….

 

But first things first. They were everywhere, some lined up very patiently….

 

..iar apoi plutirea, planau, se avântau, strigau, străluceau și… priveau. Curioși tare, dar ochii senini. Era clar că știau povestea mai bine ca mine. Eu… nu știam ce să fac mai întâi, drumul nu durează mult, deci… fuga, fuga.

 

…and then the floating, they were hovering, soaring, crying and… watching. Such curious eyes, but serene. Clearly, they knew the story better than me. I didn’t know what to do first, the ferry trip doesn’t take long so I had to make haste.

 

Ingredientele momentului? Soare puternic, albastru intens, concentrare relaxată, sau invers, și…

 

The moment’s basic ingredients? Much sun, intense blue, focused relaxation, or the other way around, and…

IMG_1621_ed1

 

…pufuleți!

Fără elementul de bază, și anume pufoșeniile ușor sărate, ușor crocante… păi ce, mă băgau ei în seamă?! Iar eu aveam planuri mari.  Să-i și „hrănesc”, să-i și admir cât mai de-aproape… și mai ales, să-i prind în poze. Și poate să pălăvrăgesc cu ei un pic, de ce nu? Și erau de-o finețe…

Credeți că dacă mi-au prins puțin degetele cu ciocul am simțit ceva?! Nici vorbă, se serveau grațios. Eu priveam stânga, dreapta, poate vine vre-unul, iar altul vâjjj… peste pălărie, își prelua pufarinul adulmecat din seninul abrupt.

 

…corn-puff snacks!

Without those salty-crunchy fluffy little snacks… they would have certainly ignored me. And I had big plans. To „feed” them, to admire them closely and… to snatch photos. And maybe to have cute small talk, why not?

And they were so delicate… Do you think that, if they caught my fingers with their beak, I felt anything?! No way, they were so graceful. I looked left, then right, maybe one of them would come, when another one whizzz… would snatch the puff over my head, out of the very blueness.

Deci, poze! Cât mai multe și… mai albastre cu alb! Deși n-aș putea spune că vântul a căzut ușor la pace cu pălăria mea de soare, iar tangajul, razele, vânzoleala de peripeție… deh, nostim de aventuros.

Mi-au plăcut mult cei care se odihneau pe balustradă. Mici statui. Am încercat să-i prind ca fundal cufundat în tăcere, în contrast cu spuma divină pulsând turcoaz.

 

So, photos! Many and… blue and white! Though I couldn’t say the wind and my hat were best friends, and the pitching, the rays, all the fuss of the adventure… well, fun run.

I loved the ones resting on the railing. Miniature statues. I tried to capture them as a background sunk in deep silence, in contrast with the divine foam throbbing turquoise.

Și, am reușit. I-am prins și răs..prins în multe momente, iar ei… m-au desprins de real, cu zborul lor alungit, spărgând perdeaua de lumină și cald, ochii expresivi ațintind drăgălaș și aripi de-o eleganță vecină cu zarea. Și nici vorbă de vreo… exagerare.

 

And, mission accomplished. I managed to take the lovely photos,  and they… managed to untie me from reality, long flight breaking the curtain of light and warmth, cute little eyes, slender wings, elegant like the skyline. And… no exaggeration intended. 

 

Nu doar jumătate de oră, ci patru, cinci ore, pe zi, de-aș putea petrece așa,

tot prea puțin s-ar numi.

 

Not half an hour, but four or five hours a day to be able to spend like that

would still be too little.

Reverie… în alb și albastru topaz, resimțită  ca o pășire într-o lume… pufoasă și caldă.

Curată.

 

White and blue topaz reverie, as if stepping into another world… soft and warm.

Pure.

 

Albastrul se juca cu privirea mea, când de un azur lucios, când de un bleumarin adânc. Un drum de doar câteva zeci de minute, dar de acum,  doar dacă închid puțin ochii, pot auzi murmurul valurilor, pot vedea plutirea… Pot atinge întinderea și zborul.

Apropierea de sosire… nu prea sunt cuvinte. Poate doar că o bucată din sufletul meu este încă acolo, alunecând alb-albastru printre bătăi de aripi și raze.

 

The blue was playing with my look, shiny azure trails, or deep navy blue. Not a very long trip, but now, if I just close my eyes for a few seconds, I can hear the murmur of the waves, I can see the foam… I can touch that expanse and the flight.

The arrival… words fail me. Maybe only the fact that a piece of my heart is still there, sailing snoothly among sun rays and wings.

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Valuri rostogolind spuma, sunet de motoare, liniște… secunde perfecte sfidând timpul.

 

Waves swelling the foam, the sound of the engines, peace… precious seconds defying time.

 

Ei bine…

…uf.

 

Intenția mea inițială a fost… reverie în două părți, două felii de albastru, dar apoi m-am gândit, experiența  a fost un tot unitar pentru mine, senzație unică și… legato. Atât de curgătoare…  de aici și frumusețea ei. Așadar… postare plutitoare și mare. Sper doar că v-a plăcut.
🙂
Initially I meant… two-part reverie, two slices of much blue, but then I thought, the experience was a complete whole for me, the sensation unique and… legato. Smooth and so flowy… hence its  serene beauty. That is why… flowy long post. I really hope you enjoyed it.

 

Anunțuri

Summer Quotograph… and fabulous blue

 

beautiful beyond

 

Pășind printre pini spre un loc feerie…

***

Drawing near to a wonderful place, pathway guarded by pines…

 

N-am coborât pe plaja aceea micuță, dar albastrul fabulos era peste tot, îl puteai inspira.

***

I didn’t get closer than that, but the fabulous blue was everywhere, you could breathe it.

 

Și mi-am dat seama de-abia azi privind pozele, am inspirat aer de Grecia pentru prima dată exact acum zece ani, iulie 2006. Ei, dar ce mai înseamnă timpul atunci când întinderea elenă e doar… un alt fel de acasă.

***

I realized only today, as I was looking at these photos, that I first stepped on Greek lands ten years ago exactly, July 2006. But then again, what does time mean when the Hellenic horizons are just… another kind of home.

Parfum de august…/ Perfume of August

 

“A woman’s perfume tells more about her
than her handwriting. ”

Christian Dior

 

Sfârșit de august 2016… vreme plăcută. Mult soare, multe poze, iar eu… descopăr locuri noi.
Psi și lumea psi-words …înseamnă multă adiere parfumată și la fel de multă informație interesantă. Plimbare elegantă cu iz de Paris… și de joacă.

Cuvinte, arome, pași pe Champs-Élysées și… trei parfumuri în căutare de stăpân. O idee frumoasă!

Și iarăși eu, încercând să exprim cât mai rimat… inexprimabilul.

🙂

End of August 2016… fine sunny weather, many photos, and me… discovering new places.
Psi and psi-words means nice perfumes and scents, and plenty of interesting information. An elegant walk with a playful touch of Paris.

Words, fragrances, steps on Champs-Élysées… and three perfumes in search of an owner. What a lovely idea!

And me again, trying to express the beautiful rhyme of the… ethereal ineffable.

Parfumul de august…
boare fină de miresme și dor
culoare din soare, plimbare senină pe alee de cer
îmbrăcându-mi toți pașii în petale, zâmbet și vis
deschizându-mi larg porți și ferești
…spre ținuturi eter

E undă și briză…
maree tăcută, soare și lună
e val și e mal, sărutare, atingere, zbor
mereu căutare, ajungere, îmbrățișare…
plutire ușoară pe aripi
…cu aromă de nor

Mirosul de împreună…
e dulce și cald,
a struguri, scorțișoară, piersică sau vanilie dulce
a pepene galben, trandafir, a mosc și a vară
a mare, a floare, portocală
…sau conuri de brad

Vălurind mii de nuanțe…
jucăușe, fine și dragi
inspirându-i plutirea, îmi doresc surâs să-mi aștearnă,
primăvară senină, vară și toamnă târzie
sărutându-se tainic, anotimpuri
…curcubeu peste iarnă

beautiful haze

The perfume of August…
soft wind of essence and longing
with the color of sun, and blue walks on alleys of sky
dressing my steps in silky laughter and dreams
opening doors and windows
…to realms on high

It’s the sea and the breeze…
quiet tide, the sun and the moon
the wave and the shore, kiss and touch, serene lovely flight
always in search, arriving and gently embracing
smooth flow on wings scented
…with savor and light

The smell of being together…
sweetly sunk in warm tones
of grapes and cinnamon, peaches or tender vanilla
of  rich water melon, of roses, of musk and of summer
of sea air, flowers, oranges
…or balmy pine cones

Taking in deeply…
hundreds of fine playful flavors
breathing the fragrance, I wish for magic and smiles
peaceful spring, wistful summer, golden late autumn
invisible rainbow of rays
…to melt wintry miles

Summer Quotograph… and meaning

 

making lovely sense

 

Valuri de roz
purtate ca vântul
mângâie ziua,
aerul, gândul
dansându-le cald, le-mbracă-n sărut
pictându-mi pe buze
zâmbet tăcut…

~~~

Ripples of color
that go through the air
caress the day,
the wind and my stare
giving them rhythm and warmth, and a kiss
drawing a silent
smile on my lips…

 

“The opposite of Loneliness is not Togetherness , It’s Intimacy”
Richard Bach

De mână cu timpul…/ Taking forever by the hand

 

“Forever is hidden in a moment.”
― Jenim Dibie, The Calligraphy of God

always now

Timpul se rotea, spart în secunde. Clipele, ca niște copii, m-au luat dulce de mână alergând repede repede… spre fărâme secrete de după-amiază, așteptându-ne cald printre pini.

O splendoare! Aerul… albastru, asortat cu mult verde și galben-auriu. Și… piatră albă.

Locul mi-a îmbrățișat privirea, iar minutele păreau că se învârt ca-ntr-un cerc infinit, legănându-mi ușor gândurile. Astăzi îl dura pe mâine, îmbrățișându-l pe ieri.

Plutire moale în lumină de catifea…

***

Time was spinning, broken into seconds. Moments, like sweet playful kids, took me by the hand running towards hidden afternoon crumbs, waiting for us warmly under the pines.

Such a marvel! The air was blue, pierced by green and golden yellow. And… white stone.

The place softly embraced my gaze, and the minutes seemed to revolve like an infinite circle, gently caressing my thoughts. Today was grooming tomorrow, embracing yesterday.

Smooth sway in velvety light…

 

La un moment dat am ridicat privirea și-am zărit conurile! Verdele acelor parcă voia să le-ascundă. Și mă gândesc, locul ăsta are de toate,

…marea și cerul cu albastrul ca de dincolo, verdele viu și ramurile mlădioase, adierea îmbibată în soare… și nuanțe fel de fel, îmbinate moale, dansând cu razele.

Leagănul… mi-a plăcut tare mult! Dădea o senzație de culoare și vis. De multă liniște.

***

At some point I raised my eyes and I saw the pine cones! That green was almost keeping them from curious looks. And I’m thinking… this place has it all,

…the sea and the sky, bluer than ever, the lively green and lovely pine branches, the breeze tasting like sun and… hues and hues, delicately entangled, dancing with the rays.

The rope swing... I loved it! It gave the sensation of color and dream. And much silence.

 

Orizontul… tot acolo, neschimbat și totuși altul. Priveam întrebându-mă unde se termină întinderea și unde încep eu. Înaltul acela nesfârșit nu m-a ajutat să aflu. Deși, în așa magie… te pierzi și te regăsești.

Zarea arunca cu strălucire, alungea elegant umbrele, lumina chipul…

***

The horizon… still there, unchanged but different. I was gazing, wondering where the expanse ends and I begin. But that unending high couldn’t help me decipher the mystery. Though, sunk in such magic… you lose yourself entirely, only to find yourself again.

The skyline was pouring shine, casting elegant shadows, lighting up my face…

 

O după amiază de mult alb… secundele, ca topite în soare dar încremenite în aer.
Alb era timpul, și tot albă strălucirea lui, a clipelor zbor.
Albe petalele povestind cu nisipul și pietrele străjuind plimbarea liniștită…

…de mână cu întotdeauna.

***

An afternoon of much white… the seconds,  like melted in the sun but frozen still in the air.
White was the time, and white was its glow, its moments of flight.
White were the petals whispering  so close to the sand, and the stones guarding the quiet walk…

… holding forever by the hand.

 

Dacă timpul ar putea șopti, cred că mereu ar flutura… „Unde mă căutați? Sunt mereu aici!

🙂

If time could whisper, I believe it would flutter… „Where are you looking for me? I’m always here!

 

Mult portocaliu auriu… / Much golden orange

 

“Morning came in through the blinds
cutting everything into ribbons.”
Amber Dawn, Sub Rosa

Oare ce-ar fi
dac-o rază de soare ar putea glăsui,
oare ce-ar povesti?

Cum e să călătorești peste toate?
Tărâmuri și ape?

Pași aurii, rătăcitori,
tiptil pe acoperișuri
poleind frunze
sclipind nisip
strălucind flori, culori?!

***

I wonder what if
a sun ray could talk,
what would it whisper?

How it feels to fly over lands?
Seashores and sands?

Golden steps, hours,
tiptoe on rooftops
caressing leaves
sparkling the grass
shining the colors and flowers?

Oare cum simte ea boarea atinsă ușor,
mângâiată din zbor
scăpând printre degete fine de rază
și-adiind trecător?

Și cum se simte un nor
dansând atât de portocaliu
bucurie și dor?

***

I wonder how the ray feels the breeze
gently touched in its flight
smoothly running through its fine silky fingers
free like a kite?

And how the cloud feels the longing
when the ray, dancing orange,
breathes joy and belonging?

Această prezentare necesită JavaScript.

Și mă-ntreb oare cum,
acea rază de aur,

acea rază minune rostindu-se cald,
împrăștie soare, colorând tot a vis
și coboară prin aer, fald după fald,

cuibărindu-se tainic în cotloane de viață
zâmbindu-ne sufletul, ochii și cerul
risipind văratec, abur și ceață

plimbare senină, apus, dimineață?!…

***

And I still wonder how.
that same golden ray,

that wonder of orange uttering warmth
carries the sun, and the color of dreams
descending through air, in currents and streams

finding its nest in places of yearning
smiling souls, our eyes, and the skies
clearing the fog, in its misty burning

walking serene, sunset and morning?!…

 

“i am permanently
tanned
in the summer of poetry.”
Sanober Khan, Turquoise Silence