Aer…/ Air

 

“Breathing dreams like air”
― F. Scott Fitzgerald, The Great Gatsby

 

Acum trei ani și un pic mi s-au așternut aceste versuri. Mi-am dorit apoi mult să le traduc. S-au înșirat atunci din adiere de august, visare și dor, iar acum… din parfum de vară/toamnă roz azuriu.

 

Three years ago these lines unfolded here softly like a breeze. After that I remember wishing to translate them.
They flowed through August hues then, dreamy and free, and now… through summer/autumn pinkish azure air.

 

 

Să mă simtă un suflet
și să simt că mă simte,
să știu că în el mă așteaptă cuminte
căldură, culoare, răbdare și dor
să pot gânduri grele
să iau în ușor

Iubirea mi-e aer
pe cărare de timp,
îmi așterne în cale auriu anotimp,
mă îmbracă în stea și lumină de toamnă
mă lună, mă soare,
mă nor și mă cheamă

 

 

To be felt by a soul
and to feel that it feels you,
to know that within it lies deeply and true
soft color and warmth, patience and light
so that heavier thoughts can be turned into flight

Love is like air
on time’s lonely lane
unfolding around its rich golden reign.
it dresses the skin in stars and silk rays
it is moon, it is sun, it is cloud
and daze

 

Spun ..bine, spun ..da,
surâd și zâmbesc
duri pași pe trotuare sunt moi, mă plutesc
petale de gând mă învârt colorat
ca din frunze, tulpină
de clopot curat

Un cântec de floare
în ritm de polen
rotindu-se fraged în sacru desen,
o netedă undă prin dorul lumesc,
spirală sublimă
pulsându-mi ceresc

 

 

I say …yes, I say …fine,
I smile and I sigh
my steps on the pavement are soft, so I fly
petals of thought shyly swirling in hues,
leaves and then flowers, bright bells full of blues

A song made of pollen,
smooth rhythm of glowing,
slow spinning circles in a delicate drawing,
elegant waves along earthly desire,
a spiral sublime with contours
of fire

 

Nicღle