Arhivă | septembrie 2019

Refrene…/ Refrains

sept.28

“But you can’t invent things like time,”Violet said.
„You can invent things like automatic popcorn poppers.
You can invent things like steam-powered window washers.
But you can’t invent more time.”
― Lemony Snicket, The Wide Window

De s-ar întoarce timpul
și cele efemere
și-ar dărui secundei
o boare de speranță,

culori și umbre, soare
și zâmbete și stele
ar regăsi cărarea
și-ar ocroti balanța

De s-ar rosti refrene
cu vară în cuvinte
și litere petale
din flori de amintire

din strofe adăpost
s-ar scrie legăminte,
iar din senin și clipe
ar înflori iubire

If ruthless time returned,
its cold fleeting steps
to give its passing seconds
a shimmering of shine,

colors and shadows, rays
and smiles and the stars
would find a way again
recalling their line

If minutes spoke refrains
of summer in the words
and letters made of petals
from flowers in the air,

from stanzas like a shelter
there will arise deep vows,
and from the precious moments
unique divine sweet care

Aceasta este postarea cu numărul 601 pe blog, și… ei bine, sclipesc minunat zilele astea, umbrele cald colorate parcă încercând să-și ia zborul spre cerul încă albastru de toamnă. Sper că v-au plăcut. Zile frumoase vă doresc!

🙂

This being the 601st post on my blog, I thought (or felt) that… well, cute colorful umbrellas trying to escape into the blue autumn sky here would be a nice thing to share. I hope you enjoy it. Wishing you lovely autumn or spring days ahead!

Nic💜le

Vis și Vesel…/ Dream & Dare

sept.6

“I am the Cat who walks by himself, and all places are alike to me.”
― Rudyard Kipling, The Cat That Walked By Himself

Trece timpul. Fuge, zboară… ni se topește printre zâmbete și ploi. Ne alintă sau ne ceartă, cărarea ne e plină de dor. De frumos și de bine, de soare și flori, de cuvinte și regăsiri. Dar primăverile ne sunt parcă prea scurte, verile prea calde, prea vis, toamnele prea aurii și adânci…

Iernile, prea reci.

Time passes by. It unwinds, it flies… it melts all through our smiles and raindrops. It caresses or it scolds us, our pathway… so full of longing. For beauty and goodness, sun rays and flowers, for words and arrivals. But our springs perhaps seem too short, our summers too hot, too dreamy, our autumns too golden and deep…

Our winters, too cold.

Și totuși pașii ne duc înainte mereu. Culoare și nuanțe. Ne conduc… ca pe niște copii. Acolo unde știu ei bine că trebuie să ajungem. Să fim. În colțul acela de viață, partea aceea de zi, în palmele acelui gând…

În brațele acelui surâs…

Still, our steps take us always ahead, color and hues. They lead us… like children. Right there, where only they know so well that we have to tread. To be. In that corner of life, that part of the day, in the palms of that thought…

The arms of that smile…

Vis și Vesel mereu luminează. Au acel aer… parcă torc, sau veghează. Și mereu zâmbesc, a joc și a cald. De petale, de tulpini și ramuri radioase rotind spre albastru.

De senin și aproape.

Dream and Dare always shine. They have that air… like they purr, they protect. And they always feel playful and warm. Just like petals and trees, their beaming stems and branches whirling amazingly into the blue.

Into the calm and the closeness.