Arhivă | aprilie 2022

Garoafe de gând…/ Carnation crispness


“Memories are of the ethereal, and not the material world,
that is how I know I am forever.”
― Michael Poeltl



Ascunsă în ochii tăi, dimineața

freamăt cu parfum de răcoare
alunecă peste tăcere,

foșnet de gând revărsând

unduiri înmugurind lacrimi
căutându-și izvorul,

Din raze de amintire se desprinde
un nor

o cădere în sus,
adâncită în necuprins,
un miez de firav

Cuvinte cristalizând înțelesuri
din rosturi uitate printre petale
mă caută

dar îți aud pașii,
și din surâs îmi tresare
o stea…

E de la tine,
aprinzând cald



Hidden in your eyes, the morning

soft rustle with a perfume of freshness
swaying over the quietness

the whisper of a thought unwinding
unreachable corners,
untouched universes

undulations begetting tears
looking for their spring,
their bed,
their ebbing…

From rays of yesterday there shines
a cloud

a falling upwards
deepened in the skies,
the seed of a feeble

Words crystallizing meanings
from quests lost among petals
are searching for me

but I hear your footsteps,
and from my smile
there arises
a star…

It comes from you,
kindling warmly

the colors




Broderie…/ Embroidery


“You must let what happens happen.
Everything must be equal in your eyes,
good and evil,
beautiful and ugly,
foolish and wise.”
― Michael Ende, The Neverending Story


De mov ar fi verde sau rozul albastru,
sau galbenul magic ar râde pe-un nor,
din raze de zâmbet aș face eșarfă,
căci rece-ar fi cald
și greul ușor

Prin cercuri de noi și tors de culoare
cu stele pe creștet, senin am umbla
pe-un drum broderie de umbre și soare
și zbor de departe
aproape-am afla



If mauve were like green or pink laughed like blue,
or magical yellow on clouds shone bright,
from soft smile beams a scarf I would weave,
so cold would be warm
and heavy’d be light

Through circles of us and spirals of color
with stars in our hair, serene we would roam
on alleys of brightness embroidered with shade,
a long flight afar
feeling like home


Din puls infinit străbate secunda
ce mângâie gânduri stinghere și vechi,
podeaua e cer, fereastra e poartă
spre trepte de vis din
inimi perechi

Un șir de clipiri ca stropii de ploaie
vrăjit împletind splendoare și dor
rotesc repetat tăcere și nuanțe
din glas neoprit,
etern, trecător



From infinite pulse, a second arrives
caressing stray thoughts, forsaken and old,
the floor is like air, the window’s a door
for dreams’ sunny steps two hearts
to enfold

A long line of glimpses like quick dripping rain
sweetly entwining splendor with longing 
that keep on rewinding silence and sounds,
a relentless tune,
eternal, ongoing

Această prezentare necesită JavaScript.


“A puddle repeats infinity, and is full of light; nevertheless, if analyzed objectively, a puddle is a piece of dirty water spread very thin on mud.”
― G.K. Chesterton, Manalive





Culori de iepuraș(i)…/ Easter bunnies, buttons and felt


“There is peace in play.” 
― David Paul Kirkpatrick


Mereu culorile…

Iar cu iepurașii de serviciu de Paște, fie ei năsturei din lemn, pictați chipeș cu fundiță, fie pufos decupați din fetru…

…mereu vesel



Always the colors…

And with the cute Easter bunnies on duty, be them funny painted buttons, with a handsome ribbon, or smoothly cut from soft felt…

…always sweet


Puțin meditativi, parcă… poate mirându-se iepurește de nehotărârea razelor de a însori finalul sărbătoresc de aprilie


A little meditative, though… maybe wondering about the rays’ hesitation to lighten up the end of April Easter sky 


Curcubeul și el, parcă… mi s-a împrăștiat pe masă, luând forme nostime de urechiușe jucăușe și flori


The rainbow itself, apparently… spilled its colors and hues all over my table, taking lovely shapes of flowers and playfully elfish ears

Această prezentare necesită JavaScript.


Sărbători frumoase!


Happy weekend… and end of April!




Adieri de aprilie…/ April lightness


“Even when muddy, your wings sparkle bright wonders
that heal broken worlds.”
― Aberjhani, The River of Winged Dreams


“Wind carries our hopes on the wings of angels.”
― Anthony T. Hincks


“Some of the most beautiful things worth having in your life come wrapped in a crown of thorns.”
― Shannon L. Alder

Această prezentare necesită JavaScript.


“We’re all just walking each other home.”
― Ram Dass




Întâmplare… trecătoare, curgătoare…/ Flow

“There is no „the way things are.”
Every day is different, and you live it differently.”
― Marty Rubin


Mereu petalele…

primăverile, căpșunile, zmeura…
vacanțele, diminețile,

apusuri, peisaje, raze…
abur plutitor prin anotimp după anotimp
după anotimp…

Fotografii… câte și iar câte

Culori, culori, culori…


Always the petals…

the springs, the strawberries, raspberries…
the holidays, the mornings,
the geraniums…

the sunsets, the scenery, the rays…
 mist floating through the season after season
after season…

Photos… so very many

Colors, colors, colors…


Unele fotografii râmân neatinse, și nu e drept!
Cele de mai sus sunt din 2014. Întâmplâtoare dar speciale, nu le-am mai îndepărtat data, nici editate nu sunt…

Amintiri de momente de viață și de frumos însă sunt

Foldere cu fotografii-suvenir mi s-au risipit în sfârșit și neașteptat aici. Ca de vacanță de Paște? Poate. Ca de curățenie de primăvară, probabil. Însoțind însorirea minune de aprilie, zburlindu-mi brusc zilele, răsfoind amestecat acum cu atunci, aici cu acolo…

Pentru că trecut nu îmi sunt.


Abur plutind peste Cheile Turzii în dimineață devreme, într-una dintre imagini… ca o filă de basm aievea

Chiți… sper că vi-l amintiți, privind dealuri vălurind de dincolo de mușcate înșirate pe terasa vilei unde eram cazați, verde cât vezi cu ochii, iar soare cât poți inspira…

Și mereu petalele… cele două gazania gemene portocalii prinse repede pe o altă terasă, în timp ce așteptam să vizităm Peștera Urșilor, cum să nu le fotografieze cineva splendoarea!?…

Despre căpșuni, bujori… mereu punctând dulce colorat anul, ce se mai poate spune?



Some photos are left untouched, and it is not fair!
The ones above were taken in 2014.
They look random now, I didn’t even remove the date,
nor are they edited…

Memories, reminders of random moments of life and beauty, they are

Folders with souvenir-photos have finally spread their charm here too.
Given this Easter holiday? Perhaps. Tidying up all around probably.
Accompanying the lovely sunny April air,
suddenly ruffling my days,
shuffling chaotically through then’s and now’s,
here’s with there’s

For past they are not

Mist floating dreamily over the hills at Cheile Turzii, one early morning,
in one of the images… like a fairy tale page

Chiți… maybe you remember him from previous posts, gazing away
at the hills
rolling over and over, beyond the many geranium pots
lining the margin of the terrace of the villa we were staying at,
so much green and brightness…

And always the petals… the two twin orange gazanias
captured in a rush on another terrace, while waiting in a long line
to visit Peștera Urșilor…
couldn’t help taking a couple of photos right then

As for the strawberries, the peonies…
forever colorfully highlighting the year,
what else can there be to say?



Îmbrăcați în soare, bobocii îndrăzneți de bujor sunt aceiași. Mereu mi-am spus că acele imagini în plin soare sunt „arse”, dar asta… nu le face mai puțin dragi amintiri.

2015 era atunci, cu lalea galbenă ușor îmbujorată, liliac îmbodobind parfumat norii profilați pe albastru de mai, magnolie mereu melancolic tăcută…

Apoi plimbările.



Wearing a shiny attire, the bold peony buds are the same all the time.
And I have always thought that those images taken in full sun look „burnt”,
but that does not make them less dear to my heart in all their hazy pink.

The year was 2015, with a slightly blushing yellow tulip,
gentle lilac fragrantly embellishing the clouds against the May sky,
magical magnolia moment in its muted melancholy…

And the long strolls.

Această prezentare necesită JavaScript.


Iar apoi, aproape iunie.

Cu salcâmii.  A fost, cred, ultimul an în care i-am fotografiat, înainte de a fi toți tăiați.
Cu aproape cireșele și cu crinii cei albi înfloriți ca de dincolo de timp.
Cu nelipsita minge… chef de joacă și foială firească.

Și cu Turuz, micuț atunci, nelipsit și el din poze și de printre pași.



And then, almost June.

With its pseudoacacia trees (or black locust).
It was, I think,
the last year I took photos of them then.
With the cherries slowly ripening
and the white lilies in full bloom
looking as if  from beyond time.
With the early summer games and frolic…
feeling utterly refreshing.

And with Turuz, just a puppy back then,
always making us trip,
for a cute playful photo or more.


Motanul Portocală era atât de mic… doar câteva luni. Motănel zâpâcit.

Îmi amintesc cum încercam să-l prind cât mai de aproape, cât mai clar, cu un aparat nou atunci.


Orange the cat was a kitten at that time too…
only a few months old, and all over the place.

I remember how I would try to take a clear photo of him,
a close up if possible, with the new camera then

Această prezentare necesită JavaScript.


Mi-a fost mereu tare drag, mă bucur enorm acum de aceste poze… ca și cum este încă undeva acolo, mereu jucâuș.


He was always very dear to my heart,
I am glad now to have taken all these photos…
as if he is still playing cutely somewhere


Vara târziu, înspre toamna 2015, am făcut fotografia de mai jos la Disneyland, Paris.

Inimi de strajă, îmi păreau, ascunse în întuneric. Luminând, veghind… cât mai la adăpost de ochii reginei.


Later that year, almost autumn 2015,
I took this random photo at Disneyland, Paris.

They looked like hearts on duty to me, hidden in the dark.
Perhaps also shedding light, offering protection…
sheltered from the eyes of the queen of hearts


2016 a început rece și greu, dar a continuat însorit și albastru…

…cu pași noi și gânduri suprapuse, îmi amintesc.



2016 had a somewhat cold heavy start,
but it went on to turn sunny and blue

…with new steps and mixed thoughts
I still remember.


Încă din 2010, când am cumpărat un aparat Kodak micuț, iar apoi din 2012, mai isteț-ul Canon, aproape la tot pasul am fotografiat. De aici și blog-ul.

Atât de multe, de variate… deși în ultimii ani cele fâcute cu mai-noul Nikon au ajuns să le înlocuirască pe cele mai vechi. Pe cele făcute cumva… mai mult cu sufletul. Cu dorința aceea difuză, atât de stăruitoare de a înregistra tot tot ce era mai frumos și mai colorat. Mai amintire.

În ultimul an, au fost cu mult mai puține poze, și doar cu telefonul. Totuși, câțiva ani buni au fost parcurși ca o aventură și în imagini. Cam ca această postare. O felie de timp.

Și mănunchi de momente.  Mai jos, același Chiți… devenit Chiț 14 și 16, Chits 18+…  devenind, devenind…

(doar trei din cele patru imagini de mai jos îmi aparțin)



Starting in 2010, when I bought a small light Kodak camera,
and then in 2012, with the smarter Canon,
I have taken photos as a rule, every step of the way ever since.
Hence the blog too.

Many shots, quite diverse… although lately the ones taken with the Nikon camera
have made me leave the ones taken before somewhere in the background.
Although those will always stay the ones taken… almost like breathing,
less technically correct maybe, simply for the sake of recording
lovely colorful moments and times.

Over the past year, there have been a lot fewer, mostly phone photos too.
Still, those few good years were a unique adventure,
in frames and files. Somehow like this post.
A slice if time.

And a bouquet made of moments.
Below, the same Chiți… slowly becoming Chiț 14, 16, the Chitz 18+…
becoming, becoming…

(Only three of the four photos in this slideshow are taken by me)

Această prezentare necesită JavaScript.


2017 n-a fost mai prejos. Cu un alt telefon, apoi și o altă lentilă foto… culorile îmi vor depăna mereu acele amintiri. Gutuiul japonez, urmărit cu atenție, să aibă încă boboci, pe lângă florile în roz cald, uimitor, lalelele ca pictate, Portocală (supranumit Orange între timp) mai fotogenic ca oricând. Apoi stele aurii de vară, stele mov de toamnă timpurie…

… alunecă mereu lunile anului ca foile calendarului, caledoiscop amețitor foind aparent întâmplător,

…mereu petalele



2017 was challenging too. A new phone, later a new photo lens…
new colors and hues unfurling their beauty
in my swift trips down memory lane.
The Japanese quince flowers, with its tiny buds in their warm pink,
painterly tulips, and Orange always there,
photogenically sneaking into cute frames.
Then playful golden summer stars, purple early autumn stars…

…months sliding away, like calendar pages,
a slightly dizzy ride,
in its misleadingly apparent randomness,

…and always the petals


2018, 19, 20, 21… au curs și ei, dar în cu totul alt ritm. Un ritm nedefinit.

Dar ce rămâne sunt mereu acele perioade cu aer aparte, când totul prinde un nouă culoare, un nou sens și rost.



2018, 19, 20, 21… flowed too, though seemingly
with a different rhythm. An indefinite one.

But what stays are always those bits of time with a special air to them,
when things seem to bear a new meaning, a new color and scent.


Cu toate acestea…

…la mijloc de an, aproape ritualic, mereu revăd grădina copilăriei.

Mereu la început de iunie. E un verde acolo, o lumină, un aer…

Fotografiile arată întotdeauna altfel. Umbrele sunt mai adânci, culorile mai cremoase…




…midyear, almost every time, I see my childhood’s garden again.

Always at the beginning of June. The green there, the light, the air…

Images always look different there, deeper shadows, creamier colors


… rozul, mai roz.


…and the pink, more pink.



O săptămână bună, vă doresc!


Wishing you a nice week ahead!




Un refren de poveste…/ A late love story’s writing

“Maybe some people are just meant to be in the same story.” 
― Jandy Nelson, I’ll Give You the Sun


„Poți oare crede ce fericită tu m-ai făcut,
cu gesturi blânde ai dat cu drag tot ce eu am cerut
Gândul pierdut mi-era uitat, rătăcit printre astre
de prea mult zbor și prea mult gol
din clipe albastre

Fierbinte cafea am mers și-am făcut ca prin abur, prin ceață
cu gândul rămas în dulce sclipire de dimineață
În colț auriu de stea aievea mereu m-ai găsit
din carul iubit, echilibru de cer
pe pământ ai urzit”

Abur de cafea proaspăt făcută plutește aproape
o nouă zi, cu a ei dimineață se desprinde din noapte
Privire caldă, îmbrățișare ce norul i-alină
cu ramuri de suflet ce îi ating inima
de dragoste plină…


„Noaptea mi-e zi, raze de soare de la tine venite,
ating și cuprind, mă inspiră și ard cu puteri infinite
Ochii minții îmi dau o imagine senină de noi,
o liniște-adâncă de lună îmi este,
se revarsă șuvoi

Îmi doresc mereu să simt.. să te simt, să te cern din cuvinte
și tot ce-mi răsare îmi coboară în prag ca noi legăminte
Joaca de nor e plutire, e boare, e aer, nu-i joc,
este tot ce poate să dea mereu
la sufletu-mi foc”

Cuvintele – șoapte… cu aripi lumină încep să plutească,
și-un glas suav se strecoară grăbit ca o rază firească,
Un dans rotește ca o trenă de bal, infinit vaporoasă,
iar joaca de-a dorul pierdut între lumi este
lin mătăsoasă…


E caldă sclipirea din magic surâs,
e dar
și e veste
și o cheamă mereu, ca un har vrăjit,
un refren
de poveste…


„Can you believe it, how free and happy you wondrously made me
with mild gestures, things that I asked for you dearly gave me
My thoughts were awry, roaming amidst planets and stars
from too much longing and too much emptiness
from sadness and scars

A hot cup of coffee I made in a rush as if through a mist
my mind still dwelling on the morning’s sweetness, so sudden and swift
In the golden corner of a distant star, my rhythm that rhymed
with bright constellations which, to balance the sky,
on earth you designed”

The scent of coffee, fresh and fragrant, a sheer delight
a new day, sunny, with its shiny morning lighting the night,
Soft comforting smiles and hugs that a cloud would find soothing
with branches of heart touching her soul,
so deeply moving…


„The night is my day, late rays of bright sun coming from you
caress and enfold, inspire and burn with forces anew
My mind’s eye gives me an image so peaceful of us
a calm so deep like moon’s white glow,
no murmur, no fuss

I always long to feel and see you… to sift your from vows
and all that surfaces, that rises ahead are the here’s and now’s
The play in the clouds is flight and breeze, it’s air, no game,
it is all that can give my heart and my soul their power
and flame”

Words – mere whispers… with wings of light that start to emerge,
and a tender voice making its way across the deep surge
A dance that spirals like a large ball gown with infinite veils,
her hazy longing, lost between worlds, through her heart’s
velvet trails…


The shimmer is warm in the magical smile,
a gift like sweet tidings
and she calls it forth like a mystery spell,
a late love story’s writing


Aceste versuri sunt o adaptare a unor rânduri scrise în vara anului 2015






Umbre ating…/ Shadows that touch


“It’s the hard things that break;
soft things don’t break. [….]
The hard things are the ones
that shatter into a million pieces!” 
― C. JoyBell C.


Umbre ating seninul din mine,
clipe desprind secunde din tine,
raze și tonuri
petale lucesc
și dispar

crud e în noi anotimpul
mătură iarba,
pe creste de nori hoinărește,
cu vântul și ceața gonește

zile ca frunze în vânt,
soare și lună,
șoaptă de gând ce adie,
cântec de noi, poezie

Noaptea e trecere blândă, albastră,
murmur de stele izbind în fereastră,
ceasornic cu clipe
de tine
cu ace din umbre
de mine


Shadows that touch the calm within me,
moments that slip like tears in a plea,
rays and deep timbres,
soft shades,
petals that burn
and then fade

crude is the season that lands,
sweeps across grass,
across sands…
mountains of clouds it combs,
windy and misty it roams

days like leaves in the breeze,
sun and moon,
patient trees…
whisper of thought flying by
song of us and good byes

Nights are like windows, a blue mild time,
winding long murmurs of skies’ starry chime,
a clock made of minutes
of thee
its hands made of shadows
of me





Pic(ă)tură de neașteptat…/ Sudden sweetness


“She has become an expert at confusing what is
with what was
with what should be
with what could be.”
― Jonathan Safran Foer, Everything Is Illuminated


mereu căutăm înțelesuri
serioși, scormonim după sensuri
maturi, alergam după scopuri
nebuni, trecem calm peste stopuri

ne uităm în stânga, în dreapta
dar nu știm… e vorba, e fapta?
a avea si a face –
a spori
sau a ști, a iubi,
doar a fi

îi privim în ochi pe ceilalți
să vedem doar cât suntem de-nalți
ca-n oglindă privim, doar în grabă –
“hai, că n-avem timp, avem treabă!”

n-avem timp de pierdut
cu privitul,
înăuntru-i doar suflet,
să te-oprești, să spui stop!
și să simți
poate-ar scoate pe-oricine
din minți…

dar un gând mai puțin n-ar durea,
să ieșim din minte-am putea,
plecând dintr-o lume cu minte
și pășind într-o alta cuminte?

unde lumea se uită
și vede
unde sufletul simte
și crede
unde mintea se-oprește
si tace
unde inima-i caldă
și toarce


(versuri scrise în martie 2015)


we look for purpose and meaning
for serious gambling  and winning
like crazy, we target and aim
mature, we play the same game

we tick and check left and right
not knowing, surrender or fight?
to have and to do,
pay the fee,
or know, and love
and just be

we look the others in the eye
just to measure the climb, low or high
in a mirror we sink, old and blurry
and we run, we rush, in a hurry

no time to waste just
for seeing
just the life inside,
just the feeling
to pause, to say stop
and to wonder
would turn our soul

to think fewer thoughts would be swell
utter few words like a spell
we would leave a mindless sound
and would step on mindful ground?

where everyone watches
and sees
where the soul feels free
and believes
where the mind is silent
and bright
where the heart is warmer
and light