Rezultatele căutări pentru: leagan de stele

Leagăn de stele…/ Cradle of stars (4-Selena and Glen)

 

“She was carmine shadows reflecting from my crimson words.
Every pulse sent a velvet ripple through the shade.
Every breath, a scarlet pause.”
― Hubert Martin

 

Un vis i se construiește din ceață
cu fire de nu-mă-uita,
cu boabe de dor și de viață
și praf de umbră și stea

Vis cald ce mustește-a lumină
și-i varsă aromă de nori,
pe frunte de noapte senină
cu aștri sclipind vag a zori

Un vis ce-i vorbește de mâine
ca marea de maluri aproape,
prin valuri rostind despre gânduri
purtate ca rânduri pe ape

Și visul o aruncă în lume
cu pasul mai greu sau ușor,
turnând în umblare miracol
și pace în zile, și zbor

Iar drumul… Selena îl știe,
îl are gravat în secunde
pe brațul ei moale ca timpul
și-n pulsul ce arată și-ascunde

Un drum pe o hartă albastră
rotindu-i cerul în palmă
pe care, pășind argintiu,
i-așterne sclipire în taină…

Cu degete fine de raze
ea mângâie tâmpla și pleoapele
și-atinge privirile-i lungi
scrutând orizontul prin noapte

Căci visul cu picuri de rouă
suflându-i dinspre stele desen
pavează în liniște calea
purtând-o miracol spre Glen

 

A dream emerges from mist
gilded with forget-me-nots,
with beads of longing and nebulas,
through stardust of shadow and thoughts

Warm dream soaking with light
sprinkling essence and yawn
on deep foreheads of night,
white moons sparkling of dawn 

A dream telling her of tomorrows
like the sea of far away ages,
through waves and whispering shores,
smooth lines over watery pages

And the dream casts her into the world,
her steps heavy or light,
with miracles onto her walks
and peace onto days, and sweet flight

So the way… Selena knows well,
she carries it engraved like a seal
on her arm tender like seconds
and her pulse that shows and conceals

A way on a map ocean blue
spinning the skies in her palm
on which, shining like silver,
she reaches for sparkle and calm…

Her fingers transparent like rays
caress tired temples and eyes
touching long lingering looks
combing horizons through highs

As her dream of dewdrops and murmur,
silky stars time and again,
is paving her wandering paths
guiding her closer to Glen 

 

Selena (Greek) – moon, heavenly
Glen (Scottish) – from the valley

 

Publicat în seria/ Post in the series Leagăn de stele…/ Cradle of Stars

 

Nic💖le

 

 

Leagăn de stele…/ Cradle of stars (3-Iasmin and Quin)

 

This is dearly dedicated to beautiful friendships and caring friends. Bosom friends, kindred spirits… near and far.
That meaningful closeness, touching and true, so splendidly soulful that it can make one feel invincible.
Both longingly blue and 
delightfully happy.
Absolutely alive.

 

“He called out to his fellow monks,
‘Come quickly I am tasting stars.”
― John Green, The Fault in Our Stars

 

Deschise fereastra zâmbind luminos dimineții,
cu ochii aproape închiși inspirând strălucirea,
apoi cu gesturi absente trase perdeaua,
atingându-i grăbit mătasea
și unduirea

Razele zilei îi murmură despre viață și lume,
despre oameni și locuri și vise minune și timp,
iar Iasmin le simte aievea pulsând a căldură,
a magic și munte departe
desenând anotimp

Frunzele anului îi vorbesc despre zgomot și șoapte
înșirate pe ram de cer și rug de senin,
purtând-o covor peste dealuri, cascade și ape
peste nori și cântec aproape,
suflu andin

Cu sufletul foșnindu-i tainic, privind ca în gol,
Iasmin surâde luminii sărutând-o din plin,
și sorbind liniștit și vesel din cafeaua fierbinte
își aduce pe loc aminte de stele
și Quin

Îi povestise blând și drag, cu o seară în urmă,
cum pacea plutește ascunsă printre cuvinte
și cum stelele inimii nopții dansează albastru
prin gânduri purtate de aripi ca albe
veșminte

Și îi mai șoptise moale, zâmbind a tăcere,
că pașii o vor duce lin pe-o alee divină,
cu iarbă și izvor curat susurând a culoare,
prin aer cu muzică vie și
cristalină…

Apoi, strângând-o de mână se plimbaseră pasăre,
tăind cu freamăt adânc în noapte cărare,
rotind câmpii de boltă povestind a netimp
de dincolo de stelele-leagăn și lună
cu soare

Iar acum, Iasmin se-ntreba ce aromă au clipele
care îmbracă trepte de zi în dor și destin,
căci plimbarea pe alee de zbor îi scrisese în zori
cu parfum de secunde albastre pictate
de Quin

 

She opens the window and smiles, embracing the morning,
eyes almost closed, she softly senses the brightness,
and then with absent gestures she draws the soft curtain,
touching its silky fabric
and feeling its lightness

The comforting rays murmur of life and the world,
of people and places and times, and miraculous dreams…
and Iasmin feels them all throbbing with warmth,
of magic and mountains away
drawing sweet beams

The leaves of the year tell her of loudness and whispers
resting on branches of sky and fires serene,
floating on a carpet of hills, shores and cascades
stepping on clouds and songs,
sounding andean 

Her soul rustling rumors, gazing afar,
Iasmin waves at the day touching her skin,
and calmly sipping her coffee smelling so fragrant
she remembers the stars and the stories revealed
by Quin 

He had told her softly and dear, an evening before,
of the peace that hides so deeply behind crisp words,
and of how the stars that burn in the heart of the night
have such long winding wings that they soar
like birds 

And he had said so mildly, his eyes so aglow,
that her steps will carry her airily on an alley of shine,
where the grass and the springs are clean and so full of color,
through the air, the music alive
and so full of rhyme…

Then, holding her hand tightly they had flown on highs,
their flight cutting a swift path into the darkness,
spinning the deep horizons out of time
from beyond the cradle of stars, sun and moon
in the farness 

And now, Iasmin was breathing in the scent of those moments
dressing the steps of the day in longing akin
to the walk on the alley of gliding written on air
with the perfume of rays so blue painted
by Quin 

 

IASMIN or YASMIN/ JASMINE (Persian) – jasmine flower
QUIN or QUINN (Celtic) – wise

 

Publicat în seria/ Post in the series Leagăn de stele…/ Cradle of Stars

 

Nic💖le

 

 

 

Melodia începe la minutul 0:44. Hm… partea mea mai mult decât preferată, 2:30 și… minunat.

Cu zâmbet și dor de soare, numai bine de Ziua Poeziei 2018!
Și din cuvinte, cuvinte… aduceri aminte. Astăzi… acum un an.  Și… acum doi ani. Se simt ca ieri.

O seară frumoasă! 😊

 

The song actually begins at minute 0:44. My most favorite part starts… 2:30 and… lovely.  

Happy World Poetry Day 2018 today!
And from words and reflections… sweet recollections. Today… a year ago. And… two years ago. They feel like yesterday.

Wishing you a nice evening! Or morning… or afternoon! 😊

 

 

Leagăn de stele…/ Cradle of stars (2-Dafnee and Wess)

 

“She came out of her reverie with a deep sigh
and looked at him with a dreamy gaze
of a soul that had been wandering afar, star-led.”
― L.M. Montgomery, Anne of Green Gables

 

O grădină de vis a crescut colorat și-a îmbrățișat,
cu parfum adiind a căutare și aer curat,
semințe de doruri a plantat și udat, cu speranță și șoapte,
să răsară tulpină și floare aprinsă,
ca ziua din noapte

o grădină sclipind a dimineață și frunte senină,
mângâiată de soare printre gânduri sidef pulsând rădăcină
cu muguri de suflet și primăvară rodind printre raze,
cu picuri de rouă strălucind a iubire
și mii de turcoaze

grădina îi cântă și desenează seară de seară,
îi spune povești despre plimbări cu zâmbet de vară,
mireasma ei… ca un cântec de leagăn îi străbate prin geam
plutind ca o voce, un murmur de cald
coborât de pe-un ram

când stelele ard, grădina-i surâde a zâmbet de lună,
când ploaia se-așterne, ea plânge cu stropii și norii cunună,
iar când timpul lunecă, petală și floare și iarbă și cer
îi cuprinde grădina în momente de viu
chihlimbar și eter

deseori pașii o duc pe cărarea dinspre apus
de parcă un dor, o șoaptă, o lume o așteaptă nespus,
iar Dafnee aude bătaie de inimă coborând ca din umbră,
privind în jur și simțind plutiri
încercând s-o ajungă…

inspirând adânc, ea se-ndreaptă încet spre sclipirea de taină
știind că e muzica ce-i ține grădinii de cald ca o haină,
vrea să o vadă, să o poată atinge și asculta,
acorduri și ritmuri trimise din soare
doar pentru ea

și zărește lumina în tonuri magice… de sunete-zbor,
se-apropie moale văzând prin aer strălucirea izvor,
se-așează-n tăcere pe marginea boarei de undă și vers
închizând apoi ochii și visând aievea
alături de Wess…

 

DAPHNE (sau Dafne, Dafnee, „laur”) – o nimfă din mitologia greacă; DÁFIN, dafini, s. m. Mic arbore din sudul Europei, cu frunze persistente lucioase și aromatice și cu fructe ovale; laur (Laurus nobilis). ◊ Foi de dafin = frunzele uscate ale acestui arbore, folosite drept condiment.
WES (sau Wess, West, Wesley, etc) – (nume de origine anglo-saxonă) dinspre pajiște, luncă

 

A garden of dream has slowly grown, which she has embraced
with the perfume of longing and silky air handsomely blessed
seeds of love she planted and watered with hope and smooth flight,
for blossoms and branches to rise together,
like day from grim night

a garden dancing in morning hues and foreheads serene
touched by the sun and thoughts pulsing of rawness and green,
with buds of heart and magical spring yielding slim stems,
with droplets of dew sparkling of beauty
and thousands of gems

the garden sings and draws tenderly in dazzling ways,
it tells her stories about walks along alleys of rays,
its scent… like a lullaby, comes inside through the svelte window panes
a voice floating softly, a whisper of warmth
from the waters, the plains

when the stars burn bright, the garden smiles in restful moon glow,
when the autumn rain falls, the garden cries in its raindrops and snow,
and time fleeting by, a petal, a flower, a cloud, the leaf mold
surround the garden in moments of pure
amber and gold

and the steps often take her on the path across the span of the garden
as if a yearning, a sigh, a world awaits like a warden,
and Dafnee feels a heart beating shyly from long shaded boughs,
she glances around and senses the wings,
the drifting, the drowse…

breathing deeply, she starts to follow a delicate shine
knowing it is the music that gives her garden the rhyme,
she wants to see it, to hear and touch the wonderful stir,
rhythms and tunes sent from the sun
only for her

and her eyes find the fluid sweet light, from the sky… like a whirl,
and she draws near, gazing amazed at the luminous swirl,
she seats herself gently on the margin of tide, kiss and caress,
closing her eyes and dreaming of dawn
next to her Wess…

 

DAPHNE or DAFNE (/ˈdæfniː/; Greek: Δάφνη, meaning „laurel”) – a minor figure in Greek mythology known as a naiad (a type of female nymph associated with fountains, wells, springs, streams, brooks and other bodies of freshwater).
WES ( or Wess, West, Wesley, etc) – (Old English) from the Western meadow, lawn

 

Leagăn de stele…/ Cradle of stars (1-Aurora and Zeph)

 

“I asked of the limitless sunshine
How to shine with the dawn’s glowing light;
No answer came back from the sunshine,
But my soul heard a whisper, „Burn bright!”
K. Balmont

în liniștea zorilor, culori ce încântă privirea
îmbracă în rouă petalele, zarea și firea
rotindu-se magic, coboară perdea de lumină
și-atinge feeric bolta,
ca o frunte senină

șuvițe de zbor strălucesc și se-nalță ușor,
din ochii ei cer transpare senin și mirare
cu degete fine urzește albastră cărare
printre umbre de vis
și leagăn de stele și nor

răsărind, Aurora murmură iubire și cer
șoapte de raze, suspine, îi susură blând
pe aripi de soare pașii-i plutesc auriu
desenând cupolă,
ca o undă de suflet și gând

culoare împrăștie, multă, jucăușă și vie,
peste flori și frunze, secunde, nisipuri și mări
felii de tăcere și trist spulberă magic
rostindu-se tainic și cald
din depărtări

coboară lin peste dealuri și zgomot de ape
apoi urcă moale, alene, munții de ceață
se strecoară ușor printre ramuri, neguri și pleoape
licăr de zi senină,
început, dimineață

împrăștie pulbere de lună și aștri adânci
irizând culorile, valuri ca prinse-n sidef
și se-aruncă-n albastru de pe coaste, vârfuri și stânci
plutire și suflu,
adiere purtată de Zeph…

 

AURÓRĂ, aurore, s. f. Interval de timp, înainte de răsăritul Soarelui, când există o lumină difuză în atmosferă; lumină roșie-portocalie produsă de Soare în acest interval de timp. ◊AURORA f. Mit. zeița zorilor care, «cu degetele-i trandafirii», deschidea Soarelui porțile Răsăritului
ZEFÍR, zefiri, s. m. Vânt ușor, călduț, care suflă primăvara dinspre apus; adiere, „Văd apa ce tremură lin Cum vîntul o-ncruntă-n suspin, Simt zefiri cu-aripi de fiori Muiate în miros de flori.” EMINESCU, „Zăpadă ce se topește acum subt adierea încropită a zefirului primăvăratic.” ODOBESCU ◊ (Personificat) „A patra primăvară acuma se grăbește La caru-i să înhame pe zefirii ușori.” ALEXANDRESCU

 

warm quiet dawn, colors enchanting the eye
dressing in dewdrops petals, nature and sky
swirling like magic, descending curtain of light
sweetly caressing horizons,
like foreheads of night

dashes of flight shine, soaring far
her amber eyes sparkle, filled with searching and floating,
with slender fingers she creates alleys of hoping
among shadows of thought,
clouds and cradle of star

rising, Aurora murmurs heavens and love
on wings of sun her steps are treading, golden and true
whispering  rays and sighs, mild like a dove
drawing a ripple of  heart
over castles of blue

color she brings, much, playful and bright
over flowers and leaves, seconds, seascape and sands
slices of silence and sadness are dispersed out of sight
uttering secrets, aglow
over oceans and lands

sliding softly on waters, falling from highs
then going up and caressing mountains of haze
she glides over branches, gloom and deep misty eyes
gleam of morning serene,
beginning and daze

she sprinkles dust from the moon and far away planets
showers of color, like waves frozen in pearls
she throws herself freely off the cliffs, the peaks and the granites
on the breeze and the breath
that Zeph unfolds in whirls…  

 

AURORA, dawn; the Roman goddess of dawn (Greek, Eos); a luminous phenomenon that consists of streamers or arches of light appearing in the upper atmosphere of a planet’s magnetic polar regions
ZEPHIR, a breeze from the west, a gentle breeze; Middle English Zephirus, west wind (personified), from Latin Zephyrus, god of the west wind & zephyrus west wind; zephyr, from Greek Zephyros & zephyros