Arhive

Lumini…/ Lights

 

“Life is brighter on the lighter side.”
― L.M. Fields

 

Săptămâna asta de noiembrie rece și gri chiar a fost cu și despre lumină și lumini.

De la florile ca rochițe ochioase de duminica trecută, apoi magia razelor dansând fel de fel acum două zile…

…până la felinare impunătoare conturând penumbrele azi…

 

 

This grey and cold November week seems to have been mostly about light and lights.

From the flowers bright colors like cute autumn dresses that I posted last Sunday, then through days’ magical light dancing in quite many ways two days ago…

…to lofty lamplights and posts contouring the afterglow…

 

…sau luminițe jucăușe profilând înserarea.

 

…or playful little light bulbs outlining the twilight. 

 

Felinarele seara târziu, dimineața devreme… cât de superbe sunt! Schimbă un colț de răsărit, sau de apus. Strălucirea lor ușor incandescentă străjuie șoaptele, gândurile, amintirile… însoțește pașii de dincolo de noapte și umbre, sporovăind cu copacii, surâzând grijuliu…

…topesc întunericul cu căldura lor.

 

The beautiful lamplights. late evenings, early mornings… how amazing they are! They change their corner of a sunrise, a sunset. Their glow, slightly incandescent, chaperoning the nights’ whispers, thoughts, recollections… They accompany our steps as if from beyond the shadows, chit-chatting with the trees, smiling vaguely…

…almost melting the darkness with their sweet warmth.

 

Lights of various kinds for

Cee’s Fun Foto Challenge (CFFC) – Lights, on Cee’s Photography blog

 

Nic💛le

 

Allons, viens encore, chérie 
J’attendrai patiemment  sous la lampe dans la vieille avenue
Lamplights keep on burning
while this heart of mine is yearning 
Lamplights keep on burning
till this love of yours is mine

Reclame

Lumina…/ Magical light

 

“Surrounded by darkness yet enfolded in light”
― Alan Brennert, Moloka’i

 

Fie ea printre petale colorate sublim sau alunecând de printre perdele vaporoase…

…la răsărit sau în mijloc albastru de zi însorită la mare…

…vară târzie sau toamnă timpurie…

 

Whether it is all over the sweet colorful petals or all through the soft flowy curtains…

…in the gorgeous sunrise or light blue midday at sea…

…late summer or October autumn…

 

…în cântecul eteric al razelor de dimineață însoțind un mic dejun savuros, o cană de cafea, un ceai…

 

…in the rays’ ethereal morning song, accompanying your delicious breakfast and cup of coffee or tea…

 

…e acolo.

Încântare diafană ce mângâie grațios țesătura zilelor, fie ea aspră, fie moale și caldă.

Strecurându-se printre adierea momentelor topindu-se ca aburul în zare.

Minunata și încântătoarea lumină.

 

 

...it is there.

The gentle delight, caressing the days’ fabric, be it rougher or smooth.

Attending the moments’ wispy flow into the breeze.

Sweet magical light.

 

Posted for this week’s Lens-Artists Photo Challenge #19: Magical Light 

Nic☀le

 

Mare, magic, măreț…/ Big Can Be Beautiful Too!

 

“Life.
In all its mundane majesty.”
J.R. Ward, Lover Enshrined

 

Fie că e o moară de vânt-hotel pe Zakynthos, în Grecia-soare,

ori că e Turnul Eiffel sau Arcul de Triumf din Paris…

 

Whether it is a windmill hotel on Zakynthos island in sunny Greece,

or it is the Eiffel Tower or The Arch of Triumph in Paris, France…

 

…ori trandafir rotofei cu petale clocotind roz parfumat…

 

...or a rich round rose, its petals like a pink fragrant bubbly boil…

 

…ori chiar și o mică dar rotofeie zmeură coaptă-n cuptor de iulie, prinsă și mai rotofei de minunea de lentilă macro…

 

…or even a small but quite plump ripe raspberry beam all a burn, caught even more plump by the wonder macro lens…

 

…sau marea cea mare și cuminte rotind valuri mărginite turcoaz…

 

...or the wide seeing sea, a slice of it, quiet and calm all a blue wavy murmur with its cute fringes turquoise…

 

***

Ce e mare e mare! Îl vezi, îl observi… nu te lasă să treci și gata. Sculptează în cer.

Te oprești și privești. Lași ochii să inspire pe-ndelete. Marele, elegantul, înaltul… cu nasul și pletele și nuanțele-n vânt.

 

What is big is big! You do see it… it stands out. A structure or design or pattern sculpting into the skies.

You stop and you stare. You allow your eyes to slowly take it in. The bigness, the elegance, the loftiness… with its nose and its hair and its hues in the breeze.

 

Doar pentru că…

…e mare, magic, măreț. Libertate în stare pură.

 

😊

Just because…

…big is so very cute and free. And beautiful too!!

 

***

Posted for Lens-Artists Photo Challenge #16: Big Can Be Beautiful Too!

 

Nic💛le

 

Cute Quotograph… and cocktail summer scent

 

 

Trecut de mijloc de septembrie cald, într-adevăr. Adie fiori de toamnă arămie și vis prin jurnalul meu de bord, dar…

…minunea de magie de vară nu se lasă dusă, nu, nu!

 

Warm mid September just gone by, indeed. A cozy autumn breeze, golden and dreamy is rippling through the air, the mornings, but…

…wonderful summer magic is lingering still. 

 

Culoare dulce luminoasă îmi răsare aromat de printre gânduri, cu gustul acela de vesel din zile presărate din plin cu raze de august senin. Joacă… da. Luminoasă, gustoasă, pufoasă…

 

Shiny colors and so sweet… like blushing fragrantly from among my thoughts, from long days wearing August rays serene. A cocktail of moments… yes, playful and tasty and fluffy in the breeze…

 

Culorile astea, locurile… adierea, albastrul ți se lipesc strâns de suflet. Îi țin de cald. De nor și de dor.

 

These colors, spots… the balmy air, the beautiful blue do stay in your soul. They give that forever feel, of warmth and closeness to it all, everywhere.

 

Iar toată minunăția și nebunia de vară mi-a amintit de melodia aceea… știți voi, anii 80 spre final?

🙂

Which… all here light and cute reminded me of The Beach Boys. End of the 80s, if you remember? Enjoy!

 

Nicღle

 

Vara, florile, marea…/ Summer, flowers, the sea…

 

“At the seaside all is narrow horizontals,
the world reduced to a few long straight lines
pressed between earth and sky.”
― John Banville, The Sea

 

Când vara mă poartă albastru,
iar orele-mi-ntind trepte line,
minutele-ncep să-mi șoptescă
cuvinte-n petale senine…

Surâsuri de clipă atinsă
de nori și raze din inimă
cerând parcă spumei din valuri
s-aștearnă zile cu rimă

Să mângâie gânduri cărare
pe-a timpului fragedă coamă,
cu murmur de tine aproape
de dincolo de umbră și teamă

 

When summer carries me blue,
the hours fine stairs unveil,
long minutes start whispering gently
sweet words in petals’ sweet tale…

A moment’s warm smile seems touched
by clouds and rays from the heart
as though urging the sea foam
to draw clear days like a chart

To cradle my thoughts like a trail
on time’s delicate crest…
deep murmur of you feeling close
through shadows, soothing deep rest

 

Un septembrie frumos!

 

Wishing you a nice September!

Nicღle

 

 

Zare călătoare… (4)/ Travel horizons

 

“What a miracle life is
and how alike are all souls
when they send their roots down deep
and meet
and are one!”
― Nikos Kazantzakis, Zorba the Greek

 

„Însorita Grecie… Marea Egee… arhipelagul Insulelor Ciclade… alb-albastra insulă Santorini…”

 

„Sunny Greece… The Aegean Sea… The Cyclades Islands… Santorini in all its white and blue…”

 

***

Așa începeau, acum trei ani, cele trei postări publicate de mine călător visător, toate cu același titlu, Zare călătoare. Articole pline ochi și zâmbet, roz, alb, albastru, cu fotografii făcute pe Santorini, iulie 2012.

Așa începe și acum cel de-al 4-lea articol din aceeași serie.  Și da, chiar au trecut trei ani deja. Poate ar fi o idee bună să sărbătoresc? Desigur grecește.

Și… de la înălțime!

 

This is how they all started, the three articles posted by me here, all bearing the same title, Travel Horizons. Articles full of smile and shine, photos taken on Santorini Island, July 2012.

And this is how this also starts now, the 4th article in this series. Yes, and it has been three years already, time does fly. Perhaps it calls for a celebration? Surely Greek style.

And… from splendid Santorini heights!

 

Articolele au fost subnumite atunci și diferit, în Categorii, și anume Colțuri de vis, Trepte-n paradis și Colțuri de roz. Fiecare s-a vrut cu o temă a sa, bine punctată cu migală, de printre toate peisajele fabuloase fotografiate acolo și destul de greu de categorisit. Atât de multe poze… răsfoindu-le din nou acum, am pățit o rătăceală curat alb-albastră. De tot. 😊

Ca dintr-un sideral complet fermecat, par să fie coborâte acele alocuri atât de la înălțime.

Iar acest articol… se auto-subintitulează desigur, Poartă spre azur. 

 

Each article was also given a certain Category name back then, Dream Corners, Paradise Steps and Pink Spots, each with a certain theme in mind, thoroughly clear cut from among all the fabulous photographs up there, quite hard to categorize. So many photos… browsing again today, I lost my way a little, just reveling in all the blue and the white and the pink bougainvillea petals. 😊

As if from an absolutely charming realm, there seem to have superbly descended those places high up.

And this article now… ought to be entitled, as it almost goes without saying, Doors to the Azure.

 

Pe parcursul plimbărilor prin Fira sau Oia, pașii, privirile atrag ca un magnet spre în jos, spre Caldera. Însă de cele mai multe ori, prin și dincolo de uși, porți sau gărduțuri elegante. Străjuind și conturând, doar albastru sau alb.

Apusul și marea. Strălucirea.

Azurul.

 

During mesmerizing walks through Fira and Oia, two cute little towns perched  up above the Santorini Caldera, something seemed to continuously redirect my eyes and steps towards the sea. And all that mostly through or beyond doors, gates or small fences, so elegant. Lining and outlining, in their unique blue and white beauty.

The sea at sunset. The shine.

The azure.

 

Acolo totul este pe culme, oriunde și oricum. Aproape sfidând gravitația. Pe culme și o culme. A strălucirii și splendorii, cel puțin pentru mine, din cât am călătorit și admirat până acum. Pe care, strălucire… m-am străduit să o redau în fotografii, mai ales înainte de apusul soarelui, în jurul orei șase dup-amiaza. Orbitor orizontul, cu acel fascinant dans de lumină și umbră…

…chiar la cea mai dulce înălțime de frumos!

 

😊

Everything up there is… up there, no matter what or how. Up high, sitting atop of the world. Standing. Almost defying gravity. A pinnacle and an epitome. Of ultimate shine and splendor, at least for me, from what I have traveled and seen so far. Which shine… I did do my best to highlight in the photos posted here, especially that glorious glow right before the sunset, some time around six pm. Blinding horizons, with that dazzling dance of light and shadows… and those cruise ships sailing that rippling blue…

 …the uppermost peak of loveliness!

 

Pentru provocarea de marți pe Dutch goes the Photo! – Înălțime

 

For this week’s theme on Dutch goes the Photo!  

Tuesday Photo Challenge, Week 111 – Height

 

 

Versurile cântecului aici.

 

 The beautiful lyrics here.

 

***

Și… în spiritul Meșteșugului de miercuri, așa cum era gândită categoria aceasta în primele mele luni de blogging (povesteam eu atunci aici fel de fel de „poate vă mai amintiți,” filme clasice, melodii sau videoclipuri deosebite)…
…acum, poate vă amintiți de Zorba Grecul? Și dansul Sirtaki? Anthony Quinn, în acel film capodoperă. Alb negru, așa-i, dar emanând lumină și spirit la un calibru…
De altfel, poate chiar asta ar trebui să numim, să simțim, minte și inimă, a fi cu adevărat la înălțime.

 

And in the spirit of the Wednesday Craft, as this category used to be at the beginning of my blog, spring summer 2015 ( going down memory lane, I was, remembering a few of the used-to-be’s somehow, movies, songs, videos that I love)…
…now too, perhaps you remember Zorba the Greek? And the Sirtaki? Anthony Quinn in that masterpiece of a movie. Black and white, yes, but exuding so much of that marvelous spirit and light!
But then again, maybe that is what we should call, and feel, heart and mind, at the top or peak or greatest height of them all.

 

„Did you say… dance? Come on my boy! Together…
„Boss, I have so much to tell you….
„Hey boss, have you ever seen a more splendiferous crash?!…
„You can laugh too! Hey, you laugh!!!…

 

 

Va urma

 

To be continued

 

Nic🌊le

 

 

Aer de Paris…/ A sense of Paris

 

 

Există locuri și locuri… tot așa cum există oameni și oameni. Și fiecare ființează în propriul fel.

De parcă fiecare scrie și rescrie o altă hartă a momentului. Altă și altă redimensionare a clipei.

Fiecare este o lume.

Un moment de frumos, de liniște sau de inspirație, o clipă de bucurie pură, un gest sau un surâs emanând bunătate… și orice nuanță de trăire, sunt un „aici și acum,” un loc, nu doar un simplu „ce” sau „ce fel de.” Iar clipa se simte ca o locație croită la intersecția trecerii prin timp cu spații anume destinate devenirii.

Clipele sunt locuri vii la fel de palpabile ca o floare sau un vis frumos. După ce le-ai inspirat parfumul și strălucirea, toate devin treptat parte din propria alcătuire.

 

There are places and places… as there are people and people. And there is a certain something about each and every one of them.

Each maps the moments in its own unique way. Another and yet another dimension taking birth.

Each is a world in itself.

A moment of beauty, of silence or inspiration, a minute of pure joy, a gesture or smile brimming with kindness… and any hue within life’s rich range of feelings, all are a „here and now,” a place, not just a simple shallow „what” or „what kind of.” And the moments feel as tailored in a certain fashion every time, from vivid intersections of the passing through time with stops and stations meant for becoming.

Each moment in its turn seems a flavorful location, as palpable as a flower or a lovely dream. After breathing in their perfume and shine, they all smoothly become part of  one’s own composition.

Paris, France.

Străzile, orele, pașii…  sentimente felurite alergând prin suflet și ciocnindu-se de gânduri și căutări catifelate. Felul cum bate lumina, cum anumite clădiri sau construcții se înalță minune, modul în care te poartă drumul de-a lungul bulevardelor, ținând și nu neapărat cont de hartă…

Diminețile, serile…  ca povestind neîncetat, parcă stârnind aduceri aminte vagi ușor răscolite. Senzații amestecate, ca un continuu deja vu îmbinat cu o nesfârșită premiere fois. Și veșnicul gând… uf, de-aș putea fi în mai mult locuri în același timp! Străduțe alei, trepte, turnuri… în soare de dup-amiază, apus, răsărit.

Căci lumina… o îmbrățișare colorată de raze împletite cu clipe evadate din timp și zâmbete regăsindu-se.

Dimensiunea spațială reconfigurează subtil curgerea temporală, o restructurează ca printr-o prismă dispersând paradoxal trecerea:  minutele curg ca secunde, iar zilele se simt… săptămâni.

Un repede-nainte valsând tainic cu un ritm-în-reluare senin.

Și ai inspirat… aer de Paris.

 

Paris, France.

The streets, the hours, the steps… fine feelings running around your mind and soul bumping into one another and into thoughts and searches. The way the light falls, the way some building and constructions rise uniquely, the way in which the roads and pavements take you along streets and avenues, in keeping with the map but not necessarily…

Mornings, evenings… like telling endless stories as if rummaging through vague recollections. Mixed sensations, like a continuous deja vu with an unending… premiere fois. Not to mention the always present thought of… well, if only I could be in more places at the same time! Narrow streets, stairs and steps, towers… in the  afternoon sun, at sunset, sunrise.

For the light… a colorful embrace of rays entwined with a sweet string of moments like having escaped time’s prison and smiles having found themselves.

The spatial dimension subtly and sweetly reconfigures the temporal flow, redesigning it… as if through a prism dispersing the continuum in a paradoxical manner: minutes running like seconds, and days felt… like weeks.

A fast-forward secretly waltzing with a slow-motion serene.

Time has yielded… a sense of Paris.

 

Pași de Paris pentru două provocări de săptămâna aceasta având ca temă Locul preferat.

 

Paris steps for two of this week’s challenges

Tuesday Photo Challenge, Week 101 – Place

WordPress Daily Post, Weekly Photo Challenge – Favorite Place

 

“London is a riddle. Paris is an explanation.”
G.K. Chesterton

 

Continuare de aici.

 

The first part of this post can be read here.

 

Nic❤le