Artă…/ Lens-Artists Photo Challenge – Art in the Park (and other places)

 

“If you like comets, you should like fallen angels.
The fallen angels were the ones unafraid to love,
unafraid to fall, ready to burn.”
― C. JoyBell C.

 

Provocarea foto Lens-Artists de săptămâna aceasta ne invită să admirăm minuni din lumea artei întâlnite din întâmplare în parcuri… și nu numai. Vă invit și eu să admirați aici câteva și împreună cu mine.

Așadar, aproape pășind în eter, cu aripi ca brațe întinse a speranță…

Saltul îngerului, de J.A. Aures, o sculptură din metal amplasată în Lloret de Mar, Costa Brava, în regiunea Catalonia din Spania. Sculptura se afla chiar lângă hotelul la care am fost cazată atunci, H.Top Royal Star & Spa, am descoperit-o într-o plimbare foto, chiar lângă cimitirul modernist de acolo.

 

 

This week, the Lens-Artists Photo Challenge – Art in the Park (and other places) invites us to admire beautiful art pieces in photos along our walks. So you are welcome to admire a few here with me.

Therefore, almost leaping into the skies, its wings like arms beaming with hope…

El Salt de l’Angel, an amazing piece of public art, a metal sculpture by J.A. Ares in Lloret de Mar, Costa Brava, in the Catalonia region of Spain. I was lucky to find it, in a peaceful afternoon photo stroll, right next to the hotel we were staying in, H.Top Royal Star & Spa, near the Modernist Cemetery there.

 

Apoi… aceste minuni întâmplătoare pe o alee, zărite tot din întâmplare. M-a distrat mult portocaliul lor ochios și chiar ideea de a le crea, fețe nostime care de care mai mirată, înveselind mult plimbările trecătorilor întâmplați pe acolo.

 

 

Then… these funny orange playfulness in wood, all teeth and eyes, cutely carved logs, so ingenious and unexpected to see down one alley in spring 2021. They really put a big smile on the faces of those passing by.

 

Înapoi în Spania, mi-am amintit că am fotografiat această statuie a Sfântului Gheorghe într-o curte interioară a Catedralei din Barcelona. Mi-a părut atunci ca într-o lume a ei, penumbra acelui loc îi dădea un farmec aparte.

 

 

Back in Spain, I remembered having taken this photo of the Statue of Saint George in the Garden of the Barcelona Cathedral. It seemed otherworldly somehow, in the shade of those walls, a moment of quiet elegance and truth.

 

Și desigur… Paris.

În Grădinile Luxembourg, explozie de soare prin cascada de petunii tronând minunat deasupra unei statui, ți se umple sufletul admirând eleganța și frumusețea greu de pus în cuvinte.

 

And of course… Paris.

In the Luxembourg Gardens, explosion of sun through the cascade of petunias over a lovely statue, makes your soul peaceful to admire such beauty and elegance hard to find words.

 

Ideea de statui elegante… și de Paris, mi-a readus în ochii minții și câteva scene minunate de dans printre statui și fântâni arteziene… din filmul Un american la Paris, din 1974.

Vizionare plăcută! 🙂

 

🙂

This statue and art… and Paris topic also brought back to my mind’s eye some wonderful dance scenes from An American in Paris, the famous Gene Kelly movie made in 1974.

I hope you enjoy them too!

 

Nicole

 

 

 

Roșu aprins…/ Lens-Artists Photo Challenge #81: Find Something Red

 

“I love bright red drinks, don’t you?
They taste twice as good as any other color.”
― Lucy Maud Montgomery, Anne of Green Gables

 

Punctează arzând, parcă-i poți auzi zâmbetul. Zumzetul?

Roșu aprins!

 

It pops up bright and beautiful, you can almost hear its beaming smile. Its buzz?

Vivid red!

 

De-a lungul, de-a latul… îți conduce privirea ca spre un semn al exclamării. Și-ți spune:

„Aici!”

„Acum!”

 

Along or across… it takes your gaze like for a splendid stroll, as if towards an exclamation point. And it tells you:

„Right here!”

„Right now!”

 

Felii de foc… masă rotundă cu albul rece. Rotindu-și verdele pace al unui început liniștit de vară.

 

Slices of fire… a round table with cold whiteness. And swirling the green peacefulness all around, tranquil summer time.

 

Și tot roșii, fie bobițe, fie muguri, petale…

…picături de strălucire mereu nouă, de parcă timpul s-ar iți pe alocuri ca din verde senin, ca să-și spună iarăși și iarăși cuvântul său puls…

…roșu aprins.

 

And also red, be them beads, buds or petals…

…drops of brightness, richness or brilliance, always new and fresh, restless time bursting here and there out of green hues, to make its throb seen and heard…

…dazzling red.

 

***

Fotografii făcute pe parcursul ultimilor cinci ani, mai jos… în Grecia, pe insula Thassos. Prima dată când am văzut… cum izvorăște o garoafă! 😀 Nu mai văzusem niciodată până atunci garoafe la ghiveci. Și nici de atunci încoace. Un colț de poveste acolo sus, în curtea unei case, fărâmiță de mare la orizont, un cactus gigant, felinar, tulpina unui copac bătrân… mi-aș fi instalat un hamac, aș fi stat pe o bancă acolo toată dup-amiaza. Doar privind.

 

☀🍹  😊😊

Photos taken over the past few years, the one below… in Greece, on the island of Thassos. The first time I had ever seen a potted carnation. I had seen them only at the florist’s before. 😀  And ever since. A happy moment for me, a magical spot too… a sea of green up in a gorgeous garden, the beautiful blue away on the horizon, a huge cactus, a garden lamp, the trunk of an old tree… I would have rested in a hammock, on a bench… right there and then the whole afternoon. Just gazing.

 

Pe aici și pe-acolo… roșu aprins pentru

 

Here and there, finding bright red for

Lens-Artists Photo Challenge #81: Find Something Red

 

Nic❤le

 

 

Here… a bit more to read about the Red River in Cusco, Peru.

 

 

Ferestre lumină…/ Lens-Artists Photo Challenge #79: A Window With A View

 

 

Ferestre cu senin de departe
zvâcnind aievea pe raze de liniște,
lumină și nori
deschizând o lume caldă,
un dor,

și gânduri ca frunzele,
muguri de aproape,
de cuvânt
căutându-și o zare…

un glas

 

A window of sweet blue serenity
throbbing so true along rays of tranquility,
light and soft clouds
opening a warm world,
a belonging,

and thoughts like the leaves,
buds of delight,
of star words
looking for a horizon…

a voice

 

„Looking out the window,
I see you looking in.
You are the sunshine,
That fills my soul.”
― Giorge Leedy

 

Fotografiile au fost făcute în anul 2017, la geamul mansardei din casa în care am copilărit, și în Barcelona, Spania, în aceeași vară, în superbul parc Guell, creația arhitectului modernist Antoni Gaudi.

După o pauză de aproape un an, cu această postare sper să reiau contrinuția mea la provocarea săptămânală

 

The photos were all taken in the year 2017, in the loft of the house I grew up in, looking up through the skylight and out of the window, and also in Barcelona, Spain, the same summer, in the wonderful Park Guell, created by the modernist architect Antoni Gaudi.

After a one-year break, hopefully, this post is resuming my contribution to

Lens-Artists Photo Challenge

Thank you, Amy, for the nice topic this week, #79: A Window With A View.

 

Nic☀le

 

Cute Quotograph… and Barcelona (bluish peek)

 

 

Final de august 2017, o zi puțin gri albăstrui, iar Barcelona sclipea pierdut în zare.

 

End of August 2017, a quite grey day, slightly bluish, and Barcelona was shining dimly on the horizon.

 

O scurtă plimbare, a fost atunci, în așteptarea intrării în Parcul Güell, pe dealul din apropiere, urcând alene și aruncând privirea înspre oraș… Sagrada Família veghind discret, clădiri turn aproape zgâriind norii…

…întindere tăcută și albă parcă legănând timpul.

 

Short unexpected  walk before entering to visit Park Güell, up on the hill, glancing backwards and downwards onto the city… Sagrada Família guarding it shyly, tall buildings almost scraping the clouds…

…silent and  white urban sprawl seeming to be cradling time.

 

Provocarea de pe WordPress Daily Post de săptămâna aceasta are tema Peek (privire scurtă sau pe furiș) ceea ce m-a dus cu gândul la pozele de atunci, înainte de intrarea în parc, făcute din mers, cumva din coada ochiului (și al unui zoom maxim). Privind în jos înspre oraș, apoi în sus spre o casă răsărind în toată eleganța ei verde, vila cu doi trandafiri japonezi roșu aprins lângă fereastră (de care de-abia m-am desprins)…

 

The Daily Post’s Photo Challenge this week is Peek, and me… thinking of the photos taken that day before entering the Park, I realized they were all zoomed-in peeks… of Barcelona seen from up hill, then of an elegant house, a mansion surrounded by a tall stone wall, and of two blazing Japanese roses next to one of its windows ( I really loved those)…

 

…și apoi, chiar și printre tulpinile pinilor, vedere destul de rătăcită a Turnului Glòries (sau Agbar, Turnul Apelor din Barcelona), încercând eu să mă strecor cât mai înspre aproape și clar.

(Adaug un link cu culorile turnului noaptea, pentru cei dornici să vadă, eu nu am reușit să-l zăresc colorat, din păcate.)

 

...and even of the Torre Glòries (or Agbar Tower) zoomingly peeked at by me, from behind some pine trees up on Carmel Hill.  

(I’m adding a link with its colors at night, for those of you who are are curious to see, I didn’t manage to tale photos of its colors.)

 

Și iar, trandafirii japonezi, arzând liniștit acolo sus, lângă casa cea verde.

 

And then again, the two superb Japanese roses burning bright next to the green house.

 

Parcul Güell. O minune verde creată de arhitectul modernist Antonio Gaudi și situată pe colina El Carmel.  Pășeam pe aleile interminabile… ca într-un cadru-studio de film în aer liber, iar fiecare element părea să spună o poveste, șoptind ca de printre meandre de trecere.

 

Park Güell. A green wonder located on Carmel Hill, created by the modernist Catalan architecture, Antoni Gaudi. I was going up and down the endless alleys… almost like on an incredible outdoor film set, and its elements had a quite special feel, almost like whispering a story coming from a meandering time flow. 

 

Turnuri și trepte, alei, galerii, coloane… unele acoperite cu mozaic jucăuș din sticlă colorată.

 

Towers and steps, alleys, galleries, pillars… some covered in playful mosaic plates made of colored glass.  

 

O combinație… și veselă și impunătoare. Grădini cu flori printre palmieri și construcții colorate…

 

A happy mixture, imposing as well. Gardens with their flowers and palms, and colorful constructions…

 

…căsuțe ca de turtă dulce, într-un aer dulce… ca de basm.

 

…like gingerbread houses or cottages in that cute style… fairylike. 

 

Din căsuța cu pereții vopsiți albastru…  privire însorită înspre vis de verde înflorind cerul.

 

From inside the little house, its walls painted blue… dream view of the green outside blooming sky.

 

De-ar fi fost o zi cu soare din plin, fiecare colțișor în parte ar fi explodat în strălucire, ca și în cele câteva momente de aproape senin luminând piatra și bucățile de culoare din mosaicuri… fiecare detaliu și pas.

 

Had it been a full sunny day, every little corner would have burst into shine, like in those several moments with clearer skies and brightness over the stone, the colorful mosaics, each detail and step.

 

I had this perfect dream
Un sueno me envolvio

………………

Let the music play
Make the voices sing
Nace un gran amor
Start the celebration
Ven a mi
And cry
Grita
Come alive
Vive
And shake the foundations from the skies
Shaking all our lives

Barcelona
Such a beautiful horizon
Barcelona
Like a jewel in the sun
Por ti sere gaviota de tu bella mar
Barcelona
Suenan las campanas

………………..

 

(Lovely Freddie Mercury song, the anthem of 1992 Olympics in Spain.)

 

Sărut iminent…/ Imminent kiss

 

“Hold on to your heart and life will give you wings.”
― A.D. Posey

 

Cristalină chemare,
ritualică,
zguduind pereții cuprinderii,
o sferă rotindu-se moale
arzând în pragul
surprinderii

Un gest proiectat mătăsos,
ca din muzică,
întinzând brațe de lună
tinde cald și albastru să mângâie
priviri tresărind
împreună

Cu degete-joacă, plimbare
și râset
prin aer zâmbet topind,
se naște îmbrățișare
cer și pământ adânc
răscolind

Întrebări și răspunsuri,
gânduri pierdute
se dizolvă senin în moment
sublimând margini și granițe
într-un tainic sărut
iminent

 

A crystalline call,
mere ritual
shaking the walls of the grasp,
a sphere spinning like lava
burning and about
to clasp

A gesture projected like silk,
like a song
extended arms of the moon
cradling blue and caress,
sweet eyes glancing
in tune

With fingers of play, a walk
and much laughter
through the air warm smiles melting,
an embrace of magic is born
sky and earth gleefully
welding

Questions and answers,
deep winding thoughts
are serenely dissolved, pure bliss
transcending margins and borders
through an unclaimed imminent
kiss

 

Nic💞le

 

Bine v-am regăsit! Un septembrie cât mai soare și frumos!

 😊😊

It’s good to be back! Wishing you a sweet sunny September!

 

(and… the Italian version 🙂 )