Aproapele din depărtări…/ Lens-Artists Photo Challenge #27: My Travels



Albastrul depărtărilor… și al valurilor… și al dorului de meleaguri însorite.

Este albastrul călătoriilor mele de vacanță. Iar dacă printre ieșirile de vară la mare peste hotare au fost și  Turcia sau Bulgaria sau Spania mai recent, totuși vacanțele în Grecia, și în special insulele grecești, au fost și rămas… regine!

Prima insulă grecească pe care am pus piciorul a fost Skiathos, în 2006, însă doar pentru o zi, o excursie croazieră. Așa-zisul periplu la doi ani în insule a început abia în 2012, cu Santorini, urmat de Zakynthos în 2014 și-apoi Thassos în 2016.

Uneori, da, îmi doresc mult să putem da minunea asta inefabilă de timp frumușel înapoi, selectiv cumva, să mă mai pot transporta câte puțin în acele momente. Acele veri. Poate să mă bucur mai mult. Sau mai altfel. Să fac poze mai bune. Sau să inspir, să admir mai bine… clipele, albastrul, aproapele din depărtări.



The blue of the horizons… of the waves… of the longing for sunny shores.

It is the blue of my holiday travels. And if among the summer vacations spent abroad were also Turkey, and Bulgaria or Spain more recently, still, the holidays in Greece, and especially the Greek Islands were and still are… king and queen!

The first Greek island that I set foot on was Skiathos in 2006, but only for a day, on a cruise trip. The so- called… every-other-year journeys to Greece started only in 2012, on Santorini, followed by Zakynthos in 2014 and then Thassos, 2016.

There are moments when I wish I could very well turn back this ineffable detail called time, selectively somehow, to be able to be transported miraculously into those moments again. Those summers. Maybe to enjoy myself more, or differently. Maybe to take better photos. To breathe and admire once more those instances, that blue… that faraway closeness.



Albastrul apelor de pe Thassos, aqua în amestec fermecător cu blue și bluemarin, pe alocuri fâșii strecurate turcoaz…


The blue waters on Thassos, that aqua in a charming mix with light blue or darker, here and there  streaks or patches turquoise…


…or depărtările azurii, uneori alburii privite dinspre liniștea cumva miniaturală a piscinei și șezlongurilor, lumina aceea extraordinară, aerul sărat, palmierii…


Or the misty blue farness, sometimes whitish, gazed at from the quietness of the swimming pool area, feeling like a miniature world, the lounge chairs, that strong silky light, the salty air, the palms…


Pe Santorini… miracol albastru adânc. Vestitele cupole, marea oriunde privești în jur și în jos, atunci când vizitezi Fira sau Oia, trepte coborând elegant direct în azur abrupt. Și câteva colțuri… de-o drăgălășenie și căldură complet grecească. Mi s-au lipt de suflet, iar aceste poze sunt ca un talisman. Îmi redeschid fermecat… ca un portal spre acele momente, plimbări pe alei înguste, căsuțe și hoteluri suspendate deasupra calderei într-un vis siniliu.


On Santorini… deep blue marvel. The well known blue dome churches, the sea anywhere you look, around and down, when visiting Fira and Oia… steps going down elegantly into abrupt azure. And some corners… so sweet, warm and lovely, that cozy Greek style. They stayed glued to my heart, and these photos… they are almost like a charm. They bring back those days like a dear spell… like a portal towards those moments, long strolls on narrow alleys, among little houses and hotels perched up over the caldera in a deep blue dream.


Florile Bougainvilla punctau plimbările în fel de fel de chipuri, terase, balcoane, ferestre, jaluzele, pomi… parcă invadate în mini cascade roz mătăsos.


Bougainvilla flowers making any walk a photo paradise, in so many ways… over terraces, balconies, windows, shutters, trees… fluffy pink waterfall and delight.


Și Zakynthos. Fluturând liberă fărâme de frumos ici și colo, la fiecare pas…


And Zakynthos. Fluttering freely blue dashes of beauty, here and there, at every step…


…cu a sa micuță plajă a epavei, ascunsă după un colț uriaș de stâncă în nord vestul insulei, ape însorite albastru lăptos.


…with its small Navagio Beach, hidden behind a huge rock wall on the north western part of the island, sunny waters from up there, dense milky blue.


Posted for this week’s Lens-Artists Photo Challenge #27: My Travels, a theme by Amy, whose post about her trip to Peru was wonderful to read, and such beautiful photos!

Happy travels 2019!






Revedere foto 2018…/ Lens-Artists Photo Challenge #26: Photo Review 2018


“We ache with the yearning
that turns half into whole
and offer no excuses
for the beauty of our souls.”
― Aberjhani, Songs from the Black Skylark zPed Music Player


Ce e timpul? Oare chiar este ceva anume? Pentru că… pare iluzie. Țesătură deasă de trăiri, amintiri, așteptări, sosiri, zvâcniri… un cerc, un freamăt.

O roată numită de noi „timp”, când de fapt se simte doar continuă trecere. Lunile trec, anotimpurile murmură printre pagini, zilele se topesc, anii alunecă, fug…

Am revăzut zilele astea fișierele cu fotografii de pe parcursul anul ce tocmai s-a încheiat, iar filele… multe, mici și mărunte lună cu lună, mi s-au dizolvat și apoi adunat buchete-n capitole. Apoi în părți cuprinse pe anotimpuri, culori… pași mei, amintiri și foiri cristalizându-mi-se-n suflet.

Greu de ales pentru o revedere doar câteva din sutele de poze pe parcursul ultimelor doisprezece luni.


Iar istoria pozelor mee este istoria mea. Perioade colorate la unison. Bucăți de an rezonând în tandem, subcapitole.



What is time? I wonder is it really a certain something? Because… it seems illusory. Elusive.  A fabric of moments and living, memory, anticipation, departures, arrivals densely interwoven… a circle, a rustle.

A wheel called „time” by us, when in fact it is felt as continuous flow. Months pass, seasons murmur through the pages, days melt, years slip, run…

These days I reviewed  all the folders with photos taken in 2018, and the files… so many, month after month, they dissolved in my mind’s eye after a while and then gathered into chapters. In bigger parts by the season, color… my steps, recollections, comings and goings in my heart.

Hard to pick just a few for this photo review, from among hundreds of images in twelve months.


And their history is my history. Colorful parts spinning all together. The year’s parts echoing one another, subchapters.



La început a fost… ianuarie. Și a-nceput ca și 2019, cu artificii. Deși nu am postat atunci, nu știu de ce.


At first it was January. And it started with fireworks, how else. Though in 2018 I didn’t post them.


Și apoi a fost ianuarie cald. Soare, senin, toporași… primăvară țășnită vioi dar parcă rătăcită puțin.

Primele luni ale anului au însemnat plimbare cu apus dincolo, zile de frig nins, mușcate prin casă… dând apoi brusc în mărțișor.



And then, January was very warm. Clear skies, little violets… a little spring feeling a bit out of place.

The first months of the year… sunset walk, cold snowy days in February, geraniums at home and then suddenly… March.


Martie și aprilie au fost culoare. Primele apariții, alb imaculat… pe care le-am prins și reflectate într-un geam din drum, plus fotograful de serviciu.



March and April were full of color. The first petals… pure white, which I also caught in a surreal reflection, in a window on my photo paths, plus the busy photographer. 


… apoi lalele fabuloase…


...then fabulous tulips…


…narcise, zambile, iriși… în toată strălucirea și visul!

Și Măria sa, nelipsitul Portocală, cum altfel. Și iar… reflexia-mi, același geam și drum. Deh… mă joc, nu glumă.



… daffodils, hyacinths, irises… in all their shine and dreamy air!

And His Highness the Omnipresent Orange, how else, cute Turuz, and again… my reflection, same window, same paths. Well… playful me, what can I say.


Și-a urmat… vara! Albul de mai metamorfozat în roz și roșu și portocaliu, iunie și iulie lumină.


Then there was… summer! May’s white metamorphosing into June’s pink and reds and July’s orange light.


Marea Neagră în august…


The Black Sea in August…


Septembrie și octombrie puțin posace. Deși când ieșea soarele… din nou vară!


September and October a bit dull. Though when the sun was out… summer’s smiles again! 


Noiembrie, decembrie albe și reci, culori și nuanțe domolite iernatec.


November and December’s whiteness and coldness, wintry muted colors and hues.


Acesta a fost freamătul lui 2018. În ale mele ritmuri și leit motive, macro, colorate, florale…

Să aveți un ianuarie 2019 de vis!



This was 2018’s swish and ripple. My rhythms and leitmotifs, macro nature, colorful, floral…

for Lens-Artists Weekly Photo Challenge #26: Photographic Review of 2018

Wishing you a lovely January 2019!






Reflexii, reflecții…/ Lens-Artists Photo Challenge #25: Reflections


“A lake is a landscape’s most beautiful and expressive feature.
It is Earth’s eye; looking into which the beholder
measures the depth of his own nature.”
― Henry David Thoreau, Walden


Septembrie verde trecând peste ape,
reflexii și-albastre plutiri
la nord de secunde,
la sud de ființă
în nuanțe
din albe

apus, dimineață
rotire susur aproape
de vară trecută prin iarnă,
primăveri clipind peste ape…


A green September over the weather,
reflections and timid white flow,
to the north of blue seconds,
from the south of desire
through hues


and seasons,
evenings and mornings
spinning whispers together
of summer through winter serene, 
and spring rippling over the weather…


„We cannot see
our reflection in
running water.

It is only
in still water
that we can see.”

Zen proverb



Inspired by

Lens-Artists Weekly Photo Challenge #25: Reflections


Nic¯\_(ツ)_/¯le   😊




Anotimp…/ Lens-Artists Photo Challenge #24: Seasonal


“With winter here, it’s hugs all round.”
― Anthony T. Hincks


Călătoresc în timp,
în cerc de clipe desfășurându-se
pe trepte de nori,

poveste de suflet și viață…

Primăvara îmi arată
cum să pășesc,
să las aripa și albul
să mă poarte culoare

ca într-un vis
care-mi va preschimba diminețile



I travel through time
in a circle of seconds unfolding away
steps of clouds,

a story of soul and life…

Spring shows me how to tread,
to let the wing and the white carry me colorfully,

like in a dream
which will change my mornings.
silent becoming


vara-mi definește calm nuanțele,
conturând căutarea,
creionând surâsuri,


summer defines calmly the hues,
shaping my stroll,
giving fine contours to my smiles,
my words… 


pentru ca aurul toamnei
să-mi zâmbească solar
și să învelească tăcut,

să mai aștearnă un strat
de viață și suflet,

trepte de raze
pe covor de clipe desfășurându-se,

călătorie în timp…



for autumn’s gold
to smile heavenly
and to blanket all cozily

to lay yet another layer
of life and soul,

steps of rays
on a carpet of seconds unfolding away,

traveling through time…


Zile frumoase!


Happy holidays! 


Posting for

Lens-Artists Photo Challenge #24: Seasonal




Sărbătoriri…/ Lens-Artists Photo Challenge #23: Celebrations…


“Algebra applies to the clouds; the radiance of the star benefits the rose;
no thinker would dare to say
that the perfume of the hawthorn is useless to the constellations.”
― Victor Hugo, Les Misérables


A sărbători, sărbătoare, festivitate, ceremonie, gală…

…oricum i-am spune, oare dacă stăm și ne gândim puțin, nu totul și toate sunt ca o imensă și caldă sărbătorire?! O paradă? Ca un fel de etalare divină, mă gândesc uneori. Un ritual sau o comuniune…

De parcă toate au fost și sunt grațios și glorios aranjate festiv. Și de parcă un fir de roșu le leagă lin dar strâns pe toate a sărbătoare. Pe un fundal de verde sau alb… cu pete de albastru sau galben sau roz, și strălucire sau încântare!

Și da, roșul. Ca viața și focul, ca dragostea… fie că-s ornamentele de Crăciun sau de Paște, mărțișoarele mirate, simbol de primăvară în straie de sărbătoare și revenire și cald…



To celebrate, celebration, festivity, ceremony, gala…

…however we may call it, isn’t it that sometimes everything feels like a big wide and wonderful honoring?! A parade? Isn’t it all a divine display, I wonder. A ritual or a communion…

Isn’t it all so gloriously arranged that everything, or anything is to be seen as festive? And as if a red thread links them all smoothly, against a green or white background… splashes and dashes of blue and yellow and brightness and joy?!

And yes, the red. Burning bright like life and like fire, like love… be it Christmas’ ornaments, Easter eggs, March’s lovely tokens of spring and revival and sweetness..


Sărbătorind ceva… poate atât de evident și de la vedere, magia lucrurilor de zi cu zi, încât noi nici nu le mai onorăm cu atenția. Doar dacă facem câțiva pași înapoi, ca atunci când privim un tablou prea mare și prea aproape sus pe perete. Sau ca aerul. Câți dintre noi suntem recunoscători pentru aer? Îl respirăm și ne respiră atât de… din noi, de proaspăt și smerit și cât de liber.

Amy a ales luna perfectă pentru această temă de provocare. Decembrie, desigur…

…și totuși pentru mine chiar nu trebuie să fie o sărbătoare sau sărbătorire anume punctată sau subliniată, sau zi, sau anotimp ca să pot spune că găsesc timp, sau că-mi fac timp să mă bucur. Să observ ceva ce este întotdeauna acolo. Și anume că totul este oricum gata de sărbătoare. Și sărbătorește deja.

Pentru că altfel de ce ar fi oare ele, toate deja împodobite elegant, colorat? Costumate ca… pentru petrecere. Pentru o ocazie festivă…



Celebrating something… so obvious and in such plain sight, the magic of ordinary things, that we no longer notice it.  Unless we take a few steps back, like watching a beautiful big painting on a wall. Or like air. How many of us are aware and grateful for it? The air we breathe so smooth and fresh, and unawares and free.

Amy, at The World Is A Book has chosen the perfect month for this challenge theme. December, yes…

…still to me it really doesn’t have to be a certain holiday, or day, or season. To finally take time, or make time to notice that everything is in fact beautiful and ready to celebrate.

Because otherwise why would they all be so elegantly and colorfully costumed like… for a party? Really  all dressed up like for a festive occasion…




Zilele cu mult soare, de exemplu, sunt mereu o sărbătoare pentru mine, cu ședințe foto prelungite puțin. De la un trandafir extraordinar de banal până la o dalie explodând frez… sărbătoare în toată puterea petalei!

Și iar roșul, atât de aprins în frunzele lui octombrie! Iar acasă, lumina printre perdele și draperii… cu siguranță o ocazie minunată de bucurie, poezie.



Sunny days, for instance, always a celebration to me, longer photo-taking sessions outside. From a common and extraordinary pink rose to a fraise dahlia… A celebration in its own petal right! 

And such bright red color in October leaves in the street. Or at home, light through my living room drapes and curtains… surely is a celebration to me, when I notice them shining so delightfully!


Chiar și cutia de ciocolată ține cu mine…


Even the cute candy box idea saying it all over… sweet Celebrations! 


Ce să mai spun de călătorii… fiecare pas e o sărbătoare!

Pentru că altfel, cum? Să fiu într-o stare de continuă așteptare? Anticipare? Și sunt, bineînțeles, dar… nu numai.


Not to mention when travelling… each step of the way is a celebration!

For otherwise, how? To just be a in a perpetual state of waiting? Anticipating? Which I am too, of course, but still, not only. Why wait?!


Cu siguranță totul trebuie să fie o sărbătoare a vieții, în toate formele ei, culori și feluri… așa cum se perindă prin zi. Și imaginați-vă cumva că toți am simți asta în același timp, cât mai mulți dintre noi. Oare anumite lucruri nu ar arăta complet diferit??

Poate mai puțină grabă? Mai puțină agitatie inutilă și mai multă căldură? Mai multă răbdare și un sentiment al apartenenței. La un tot mare și cuprinzător, mai familiar decât credem noi că ar putea fi.
Ar putea fi acea senzație, sau o simplă alegere la un moment dat, precum că… da, sunt deschis la toate așa cum mi se ivesc și întâmplă de la sine, fără să-mi încurce nici planurile, de ce ar face-o? Deschis doar la bucuria și acceptarea calmă și caldă a orice mi-ar răsări în cale. Care ar putea dura fie și numai câteva secunde, nici măcar atât. Pentru a privi în jur. Indiferent unde-am fi, doar să privim și observăm. Lucruri, oameni. Pe lângă ceea ce sunt. Pe lângă ceea ce credem noi deja că sunt. Poate ceea ce credem este incomplet. Cu siguranță că este! Iar noi să întrevedem puțin câte puțin dincolo de asta, dincolo de ceea ce am fost obișnuiți să vedem. Dincolo de noi înșine… zi de zi de zi.

Bucurându-ne de momente dragi așa cum sunt ele, ca nimic altceva. Bucurându-ne unul de celălalt. Și mai ales de propria prezență. Aici și acolo. Oriunde.



Surely it must all be, every single day, about celebrating life in all its forms and colors or ways… as it comes my way. And imagine everybody did this at the very same time. Or most of us did. Wouldn’t some things look a bit different too?

Maybe less rush? Less annoyance and more warmth? And patience and a sense of belonging? To a common everything-ness.
It could be just a feeling, a simple mindset that… yes, I am open to all things as they arise and happen naturally, without allowing them to divert me from my plans, no, why would they. But open to also enjoy and try to understand or accept everything that may come my way. Taking just a few innocent seconds, or… none at all. Stopping, for a moment or two sometimes to just look around. No matter where we are. just look around and see. Notice things. People. Besides what they are. What we already know they are. Maybe our knowing is just… a partially knowing them. It surely is! So besides and beyond that, beyond what we have been used to think that they are. Beyond their usual… „daily-ness”.
I am sure we would discover a myriad things. Hues. Angles or versions, perspectives and details.

Enjoying sweet dear moments like nothing else. Celebrating each other. Our very own presence to start with. Here or there. Anywhere.


“Everything is ceremony in the wild garden of childhood.” – Pablo Neruda



Bucurându-ne de bucuria însăși, că o putem simți. Clipele așa cum curg ele. Nu ieri, nu mâine…

Bucurându-ne de acum!



Celebrating enjoyment itself. That we can feel it. Feel the moments as they come along. No yesterday, no tomorrow…

Celebrating now!


Sărbătoresc ceva zilnic. De fiecare dată când îmi place ceva. Preferatele mele! Toți facem asta. Toți sărbătorim ceva chiar acum. Pe măsură ce ne întâmplăm. Citim. Sau scriem…

Ceea ce adun aici… sunt toate o sărbătoare. A bucuriei și entuziasmului. Momente și lucruri dragi.

Frumusețe uimitoare în prim plan! Evidențiată jucăuș și aproape pentru a fi împărtășită.



I do celebrate sth every day. Every time I see something that I like or I love. My favorites! And we all are. Celebrating something as we speak. Or read. Or write…

My posts here, they are always a celebration. Of gladness and enthusiasm. Lovely moments and things. 

Amazing beauty in the foreground all the time! Highlighted playfully and cute to be seen and shared.


Posted for 

Lens-Artists Photo Challenge #23: Celebrations





Ajungeri aproape…/ Cute close-ups and macros



Deeeci… da. Duminica asta am să vă rog frumos să priviți câteva poze… prim-plan, am să le spun. Cu ocazia provocării distractive de pe blogul lui Cee.

Și poze… nu orice fel de, ci printre primele mici reușite în materie de close-up. Tatonat de mine perfect amatoricește, desigur.  Am făcut primele poze de genul acesta cu destul timp în urmă, 2012, cu un aparat Canon Powershot micuț, fără să realizez eu prea bine ce și cum făceam. Doar m-apropiam și-atentam. Iar rezultatele se făceau și ele vizibile. Cănd și când.

Așadar mi-au răsărit mie într-un iulie luminos…

…boboci de mușcată plutitori parcă. Tulpinița era pierdută eteric în peisaj explodat vrăjit.

Eu atunci desigur că am zis în sinea mea mirată… wow, cum, eu am făcut asta?!!



So… yes. This Sunday I will show you several photos… close-ups. On the occasion of Cee’s Fun Foto Challenge (CFFC) – Close Up or Macro this week, on her blog, Cee’s Photography. 

And… not any kind of close up photos, but among my first attempts in terms of well… zooming in on some lovely things. Perfectly amateurishly, surely. My very first close-up attempts were made quite a while ago, 2012, with a small Canon Powershot camera, without me realizing too well what and how I was doing. I was just drawing near and… dear. And the results were slowly beginning to look a bit better every time.

So one bright July there suddenly were…

geranium buds seeming afloat. With their little stem looking ethereally lost all in a magical background burst.

And I was telling myself back then, feeling both surprised and overjoyed… wow, how, did I really do that?!!


Iar apoi… voila! Vraja a fost completă. Mușcata mi-a și zâmbit înflorit. 😳

Glumesc, normal că era altă mușcată, dar manevra mea a mers de două ori la rând atunci! Da! Semne bune-mi dădea vara cu pricina prin obiectivul meu Canon.


: )))

And then… there it was! The spell was complete. The gorgeous geranium smiled back in a big bloom. 😳

I am kidding of course, this was another flower pot, of course, but still the photo maneuver had worked twice in a row! So, yes… a good sign, I was thinking, That Canon summer felt quite promising then. 


Și fără doar și poate au urmat… roz-uri. Că deh obse..pasionata de mine nu prea poate fără.

V-ați gândit vreodată câte roz-uri există? Mai palide, mai adânci, mai cochete, mai discrete… Și toate parcă au un zâmbet aninat în coada nuanței!



And no doubt or hesitation, there followed plenty of … pinks. Oh… well, obs..passionate me can’t really do without.

Have you ever wondered how many pinks out there? More or less pale or deep, chic or discreet…  and all of them as if fluttering a sweet smile from the corner of their hue! 


Dar ce ziceți de Turuz și un… nas?! Nas de 2015.

Iar eu… cu emoțiile printre dinți, de-acolo din spatele aparatului, repede repede, că… „please, fii atent cum îl ții, nici prea strâns, nici să pice, sărăcuțu’ cuțu…” Că el ce și-o fi fost zicând, „atâta interes pe hapciuu’ meu, nici c-am mai văzut!” : ))

Era bebel grăsunel pe-atunci…



But what about Turuz and a… nose?! His 2015 nose.

 And me a bit nervous, mumbling through my teeth, from behind the camera quickly quickly… „please, be careful how you’re holding him, neither too tight, nor… to drop him, poor cute little thing…”

He was just a pretty pup back then…


….nu minunea canin elegantă din zilele noastre.


…not the elegant canine creature these days.


Iar mult mai recent, toamna-iarna 2017-18… schimbare splendoare! Am făcut cunoștință cu o nouă lentilă. O minune macro care mi-a deschis o nouă lume. O dimensiune nemaipomenită, tărâm de vis, regat…

…regal de strălucire și căldură și catifelare, pe care doar apropierea asta incredibilă a făcut-o posibilă.



And much more recently, autumn-winter 2017-18… a splendid change for me! I purchased a new lens. A macro miracle lens which opened a new door to me. To a new dimension, unseen until then, dreamy realm…

...fabulous shine and warmth and silkiness, which only that incredible closeness made possible.


Orice cadru, unghi, fel de lumină… rezultatele sunt extraordinare. E o lentilă Tamron fabuloasă care montată pe Nikon-ul meu uneori cam nehotărât oferă niște imagini aproape tablou.



Any frame, angle, type of light… extraordinary results. It’s a lovely Tamron lens which mounted on my Nikon, a bit indecisive sometimes, renders almost painterly images.



Și-acum, ca de-ncheiere, doar așa, ca să ne distrăm puțin (cu și despre mine, bine’nțeles, da, da…) pun aici și-o fotografie-jucărie. Una dintre chiar primele încercări de exercițiu cu noua combinație optică acum un an și-o lună, noiembrie 2017.

Un alt fel de… năsuc. Zâmbete cu spor!



And now, as a… see you soon, just like that, maybe to have a little bit of fun (with and about me, surely, yes…) I am adding here a playful photo too. One of my first tries while practicing with the new macro lens a year and a month ago, nice November 2017.

A different kind of cute nose. And I hope you’ll be leaving here smiling away!





Filmulețul de mai jos… provocare de weekend mi-a fost. Vă învit și pe voi să-ncercați! 😊
Am reușit să mă dezmeticesc și să ghicesc doar trei dintre obiecte, înainte de fiecare dezvăluire treptată. Poate voi veți reuși mai multe. Iar preferatele mele au fost cheia, pliculețul de… hmm, dar stați, acum era rândul vostru!



The short video underneath… nice weekend challenge, it was. And now… I invite you to try too! 😊
I for one managed to guess just three of the objects there, before the photographer gradually zoomed out. Perhaps you will manage better. And my favorites were the key, the tea… hmm, but wait, it was your turn now! 





Fericirea este…/ Happiness is…


“Enjoy the little things in life because
one day you`ll look back and realize
they were

the big things.”
― Kurt Vonnegut


Zilele sunt pline cu de toate, de la mic la mare, sau mijlociu… Dar cumva cumva, ceva anume ne va face întotdeauna să zămbim și să zâbovim. Să oprim goana ca să privim puțin mai mult înspre ceva anume. Și acel ceva ne va umple sufletul cu mult cald și adevărat. Ca și cum ar fi deja o parte naturală din noi înșine.

Multe-mi sunt mie lucruri dragi, multe și mărunte. Răsfirate la tot pasul, doar de-aș avea timp să mă pot bucura de ele. Dar dacă nu am… atunci îmi fac. Fie și câteva clipe, pentru o fotografie măcar, un surâs sau un gând ca din mers. Uneori însă chiar minute în șir… o plimbare liniștitoare, un fel de mâncare preferat, o conversație interesantă sau fie și doar câteva rânduri într-un jurnal.



Days are full of things, little or big, or so and so… but somehow just a few certain things will always fill our heart with joy more than others, making us smile and stop the rush, as if part of us is already there, in being with, doing or having those things. Like a natural part of ourselves.

Many are the happy things in my days, one more colorful or playful than the other, scattered all around me left and right, only if I could find the time to enjoy them all. Well, and if I don’t, then I make time. It’s a must. Be it for a photo or two, a smile or a wispy thought. Sometimes there can even be minutes in a row… a tranquil walk, a certain favorite dish or desert, an interesting or challenging talk, or at least a few lines in my diary.



Și printre minunile care-mi pot încânta mie ziua… ei bine, deloc greu de ghicit,

…copacii în floare primăvara, primele flori, lalele efervescente parcă…



And among such things that do make my day… well, not too hard to guess,

…spring bloom and the first spring flowers, the lovely tulips so effervescent…


drăgălășenii întâmplătoare de aprilie…


chance April cuteness…


clipe norocoase de mai,


May’s lucky moments,


bobițe de prospețime, perfecte pentru câteva poze, la fiecare sfârșit de mai, început de iunie,


droplets of freshness, just perfect for a few random photos, during spring and early summer showers, at the end of every May, beginning of every June,


trandafiri radioși de toate culorile și formele,


radiant roses of all colors and petal shapes,


mușcatele și frunzele lor ondulate pufos în plină vară,


geraniums and their marvelous leaves in the middle of summer,


culoarea galbenă, uimitorul albastru, minunatul alb.


the color yellow, the magnificent blue, the fabulous white,


lumina dulce a dimineții, mare sau munte,


sweet morning light, seaside or mountains,




the clouds, 


sau pufosul Portocală, puțin confuz… oare ce mustățile mele-o fi foind pe-acolo prin iarbă, click click la mine…


or fluffy Orange perhaps wondering… what on my whiskers is sneaking through the grass, clicking away at me…


fabuloasele căpșuni (era cât pe ce să le uit, uf deși fac parte din rețeta mea preferată de momente gustoase de-nceput de vară),



the splendid strawberries (I had almost forgot about them, though they are part of my most happy summer moments),


grandioasa Grecie…

și așa mai departe!


gorgeous Greece...

and so on! 


Călătoriile cu avionul, băncile elegante și comode pe alei, o geantă genial de încăpătoare și înstelată, souvenirurile, scoicile, albastrul unei piscine, ideile nostime…


Traveling by plane, elegant and comfortable benches along alleys or promenades, a beautiful starry bag to carry things in cozily, souvenirs, seashells, the swimming pool blue, funny ideas…

Această prezentare necesită JavaScript.


un gest cald, răbdarea sau grija cuiva, amintirile, cum ar fi…

 …porția aceea delicioasă de clătite cu ciocolată, și-apoi băuturile-culoare cu gheață?!


a warm gesture, patience and care, friendliness, nice memories, such as…

 …those yummy chocolate pancakes and those delicious ice drinks, so savory then?!






și chiar aici aici, blogul meu roz, imagini și cuvinte, și muzică…


or right here and now, my pink blog, photos and words, and music…


Cele mai multe din fotografiile de aici au fost făcute cu telefonul pe parcursul ultimilor ani. Plimbare printre pașii mei rătăcitori, fie soare, fie nori. Sper că v-a plăcut… potpourri colorat cu fel de fel de minuni care mă fac să zâmbesc, și care-ar putea continua liniștit. Fiind destul de evident că fericirea mea e de culoarea primăverii-verii complet. Toamna-iarna… cu frumusețile lor, desigur, dar nevorbind neapărat pe limba mea. Decât poate… ruginitele frunze pictate și ornamentele de sărbători, da!  Sărbătorile de iarnă care… au trecut deja la atac zilele astea. 😊 Și dacă ați pregătit curat și ordonat ciuboțele și ghetuțe…

…eu sper că Moș Nicolae vă va fi harnic și darnic!

Zile frumoase, vă doresc!



With the exception of a couple of photos, all the rest are phone photos, taken 2016, 17 and 18…  a bit of going down memory lane too, happy to remember the moments I took each of them, rain or shine. Hoping you enjoyed the stroll… colorful potpourri of lovely things that make me happy, and could very well go on and on peacefully. Also it goes without saying that my happiness is more of a spring-summer type. Autumn-winter… have their beauties, surely, but not exactly my kind of fun and joy. Well… maybe the rusty painted leaves and the tree ornaments, yes! 😊 The winter holidays are already on their way here now… in full gear. And in case you have just polished your shoes and boots…

…I hope Saint Nicholas Day will be a happy and lovely one for you all!

Wishing you happy December days!



Posting part of the

Lens-Artists Weekly Photo Challenge #22: Happiness is…






Winter Quotograph… and December cold



Așadar, a venit și la mine iarna. Și-a spus cam așa,

Vei rămâne puțin în urmă cu aprinsele culori și petale… cu marea și valurile. Pentru desăvârșitul meu alb profilat pe un cer înghețat.



And… winter has finally caught up with me. And she said,

Bright colors and petals, the sea and the waves… will be left behind a bit. For my white perfection against a frozen sky. 


Voi împrăștia infinite cristale de frig.
Fulg lângă fulg de nea, picături de rece, picuri de non culoare, clipe de gheață…


I will sprinkle myriad ice crystals.
A snow-flake glaze over everything, droplets of coldness, drops of non color, fibers of frost… 


…sau ghemuri de alb topindu-se curat, încet în lumina amiezilor scrâșnind a decembrie.


...or small clusters of whiteness melting slowly, purely… in the light of the crisp December sun.


A ta ireală,


Surreally yours,


Posted for

Cee’s Fun Foto Challenge (CFFC) – Cold, on Cee’s Photography blog




Deși, anul trecut pe vremea asta…


Although… a year ago at this time..






Bridget Fonda in „The Snow Queen”, Hallmark 2002



Valuri, maluri…/ Splash


“It is life, I think, to watch the water. A man can learn so many things.”
― Nicholas Sparks, The Notebook


Ca valuri reci mi se întinde-n clipe căutarea
și-n nori mi se adună ceață gândurile
rotindu-mi-se magic și albastru zarea

pierdut spărgându-mi-se-n spumă rândurile…


Like cold waves, my search unwinds rolling seconds
and thoughts collect dark clouds, sunny shine
spiraling tides of loveliness and blue

splashing away along smooth foamy lines…


Ca maluri calde mi se-așterne tainic și aproape liniștea
și-n suflet mi se adună cald și blând tăcerea,
cum apele aduc în dar sărut nisipului

departele, adâncul, mângâierea…


Like warm seashores, my silence stretches far
and heartbeats gather softness, peace and calm
as water brings long kisses to the sands

remoteness, depths… appeasing like a balm



Posted for

Lens-Artists Photo Challenge #21: Splash





Nostimi miaunei…/ A few funny purrs



Tărcățel scumpel tolănit pufos tare la soare. Lăbuțe comice, burtică bosumflată, na poftim… ce poți să mai zici?! Surâzi și… fuga după vreun aparat, ceva cumva repede repede.


Cute plump tomcat basking in the sun. Sweet funny paws, pouty tummy, well… what else can I say?! I smile wide and… quick, let me find a camera of some sort to take a few fluffy photos.


Toamna timpurie 2017, era atunci. Și încă doi nostimi hârjonindu-se leneș.

Am adăugat o poză cu cei doi năstrușnici și-acum doi ani, septembrie 2016. Că deh… cei doi erau prieteni de joacă încă de mici, doar ceva mai reticenți pe-atunci.



Early autumn 2017, it was. And two more playful little ones then, teasing each other lazily.

I added an extra photo too, two years ago, September 2016. They have been play pals since kittens, just a bit more shy back then.


Și minunatul din grădina adormită… nici soare, nici ploaie, alții prin alte părți, duși, plecați, transportați…

…iar dumnealui se odihnea nestingherit si mai ales atât de asortat, altfel nici că se putea. Salteluța chiar acolo, la aerisit liniștit, iar pufoșenia ce și-o fi zis… ia hai să-ncerc eu un mic camuflaj totuși, doar așa, deoarece pentru că…  pe fond verde chiar aș sări direct în ochi, pe mustățile mele, mon cher!…



And the splendid sleepy one… no sun, no rain, nobody anywhere at all…

…and monsieur white and puffy taking a rest, peaceful and calm, and especially so well matched with the orange little mattress there. He must have thought to himself… well, it may be quiet all right, but just to make sure, lemme camouflage myself a bit, who knows… against that green wooden bed I might not go unnoticed, for my whiskers’ sake!…


Și-apoi am surprins un la revedere pisicesc, să mă lase așa… cu surâsul în ochi pentru câteva ore bune.


And at the end, I got a kittenish good bye, of course… to leave a smile in my eyes for a couple of hours.


Funny purrs and meows for

Cee’s Fun Foto Challenge (CFFC) – Funny, on Cee’s Photography blog



Și încă ceva drăguț. Vrând eu să revăd puțin din „Pisicile aristocrate”, am dat peste cântecelul acela drăguț de la-nceputul filmului, Game și arpegii (Scales and Arpeggios) dublat în mai multe limbi, extrem de bine realizate! Adaug varianta în română, extrem de fidelă originalului, dar mi-a plăcut tare mult și cea în italiană și spaniolă, apoi franceză (oricum povestea din desenul animat are loc la Paris)… și-ar mai fi și-n germană, rusă, greacă…

…nemaispunând că există și o compilație multilanguage, trebuie să fi luat ceva timp la editare. Pisicile aristocrate aducând lumea la un loc-joc pe claviatură. 🐾l

Sper să vă placă!

Un sfârșit de noiembrie cât mai… nostim, vă doresc!



And one more funny thing. I thought of watching „The Aristocats” again a bit, a few funny bits and pieces, and I came across that nice song at the beginning of the cartoon, Scales and Arpeggios, also dubbed in more languages, so well done! I added here the Romanian version, but I liked all the other variants too, all so close to the original. My favorites were the Italian, Spanish and French ones (the story in the cartoon being set in Paris anyway)… and there are also the German, Russian or Greek versions…

…not to mention the multilanguage video that I found, quite interesting, it must have taken a long while to edit. Well… felt almost like the aristocats bringing the world together on a kittenish keyboard exercise. 🐾

I hope you’ll enjoy it!

A happy end of November, and funny too!