Arhive

Fields of fluffy fun…/ Fire de frumos

 

“With all colors combined the world shines” 
― Arefin Bashar Arif

 

Can you see time’s fingers? Feeling the field’s forehead, or the clouds’ puffy face?

Can you hear the sky’s faith in the fine fabric of flowers? And the fresh fragrance of fruits or the feathery flutter of fairies… flakes of delight?!

Can you taste the flavor of each filmy flash of fire within every fabulous fiber of life? Can you savor its flames? Or its feeble flicker?

And the air’s far flow, foreign but familiar, can you sense it? Fluid and free fate, forever a feast?…

 

I think I have discovered that words starting with the same letter… well, they somehow form… like a „family”?! 😳

And I also believe Frank’s challenge at Dutch goes the Photo! this week offered me the perfect moment for a bit of such… fluffy fun? 😊 The photos were taken last year at the end of May, cute fiery petals in the green.

Written for Tuesday Photo Challenge, Week 120 – Field

 

Cred că am descoperit că, într-un mod minune cumva, cuvintele care se întămplă să înceapă cu aceeași literă formează… un fel de „familie”? Și, pe de altă parte, cum nu pot spune c-aș crede în întămplare sau coincidență, voi presupune că sunt într-adevăr înrudite. Undeva acolo printre firide de timp și trecere, cuvinte care vibrează la fel… Flori, frunze, fire, fibre, fulgi, fărâme, frânturi… felii, firimituri… flacără, foc, fierbinte… frumos, pufos… formidabil, fantastic, fabulos…  😊😊

Iar provocarea de săptămâna aceasta pe blogul Dutch goes the Photo! a fost momentul perfect pentru  joaca asta pufoasă. Printre câteva fire de frumos, poze făcute anul trecut la final de mai. Petale de mac care parcă… luaseră foc. 😳 

 

Fervor unfolding… fuzzy film in a fearless frenzy? Like a flimsy flag or a scarf making a frown fade while finding their breeze. Fearsome fever fringed by the soul’s fragile fluff, feeding on its first and final force, no fret or fuss… Fortune finding its way through us. Our forgiving, our forgetting, the flooding, the forging… the future.

No fee, no fare, no fine… neither false, nor fake, no flaw or fault or foul play…

No failing, falling… just faraway flight framing the infinite, lost and found… fondly unfurling its fullness.

Now… can we follow?

 

Nic🍀le

 

 

Zburând căi…/ Winding breezes

“The breath of life is in the sunlight
and the hand of life is in the wind.”
― Kahlil Gibran, The Prophet

 

Dintr-un puf de păpădie
au țășnit stele o mie
și-au pornit nenumărate
zburând căi întortocheate…

au călătorit minune
atingând un ochi de lume,
un abis, o căutare,
alb de lună, rod de soare,
suflet, inimă fierbinte
respirând doar clipe sfinte
aer moale și culoare
vis aievea, sărbătoare
bucurie și durere
slăbiciune și putere…

Lacrima nevinovată
ca o undă minunată
și-a croit drum spre lumină
din pământ prin rădăcină,
a urcat a mult albastru
rătăcind drumul spre astru
picurând geană, obraz
în mărgele de topaz…

printre degete de nor
printre freamăte de dor
printre vuiete de minte
din tăcere și cuvinte
prin felii de-ntunecare
viu suspin și vindecare…

Cântec, soare, simfonie
dintr-un puf de păpădie…

 

From soft dandelion fluff
stars exploded in a puff
and they soon began ascending
winding breezes never ending…

and they floated like a wonder
touching realms torn asunder,
depths of days, blue highs, green lows
greeting every gust that blows
soul and heart of April, May
breathing only heavens’ sway
mild dance and inspiration
flight so far, a celebration
joyous laughter, tender longing,
wistful calling and responding…

Tears’ crystal, clear and pure
like a ripple’s calming cure
made its way towards the light
from the earth’s roots’ bitter night,
climbing steps of fog and sky
finding sunny ways on high
drifting long on cheeks and lashes
weeping pale filmy dashes…

through seeds’ fingers’ pearly brushes
through kind eyes’ inquiring rushes
through the mind’s roaring noise
to the silence and the poise,
through the darkness’ rueful slices
soothing sigh and balmy brightness…

Song and sun caress enough
from sweet dandelion fluff…

 

***

Provocare plutitoare marțea aceasta,

 

Lovely challenge this Tuesday on  Dutch goes the Photo! 

Tuesday Photo Challenge, Week 119 – Wind

 

Nic💚le

 

 

 

Zâmbind din ploaie…/ Playing in the raindrops

 

 

Apă. De ploaie, desigur. Și…
…vă vine să credeți ce mi-a putut clipoci de prin picături? Ca din senin, din ploaia lipită de geamul meu?

O lume. Aceeași, dar complet… de-a-ndoaselea?! Și totuși, nu mai puțin colorată.

 

🙂 😊

Water. Rain water, of course. And…
...can you believe what suddenly rippled into my lens from the raindrops? Like out of the blue, right after the rain painted on my window?

A world. The same, but… upside down?! However, not any less colorful.

 

Culori, unghiuri… fantomițe? Prinse ca din spectru rătăcit, brusc regăsit, răsărindu-mi în clar! Cu ocazia magică a unei focalizări mai năstrușnice.

Bun, și aici le-am întors de-a-npicioarelea pe zâmbărețe, altfel… parcă se scufundau în spirală adâncă, în loc să țâșneaxscă nostim de acolo ca niște jucării aruncate în aer.

 

😲

Colors, angles… little smiley ghosts? Captured like from a wandering spectrum, suddenly popping up more clearly! On the magical occasion of a frolicsome kind of focusing.

Also, here I turned them up straight, or else… they looked like sinking down that spiraling void, not like out of it funnily, like toys tossed up in the air.

 

Cam așa arătau…

 

Something like that… 😊

 

Jucăușenie de iulie ploios, mofturos a fost. Iar modelele… zâmbilici năstrușnici, fie ploaie, fie soare.

 

July play and droplet games, it was. And the funny photo models, cute mischievous elves… rain or shine. 

 

Clipa ca o picătură. Luminează cum o pictăm, nu? De dincolo de stropi și de ferestre și… de dincolo de noi.

Pentru provocarea cu aromă de joacă, săptămâna aceasta, pe blogul Dutch goes the Photo!

 

 

The moment like a raindrop. Shines back at us the way we paint it, doesn’t it? From beyond raindrops and windows, and… from beyond ourselves.

Playfully scented challenge this week, on Dutch goes the Photo! blog,

Tuesday Photo Challenge, Week 118 – Play

 

 

Mai mult decât jucăuș, copilăros și extrem de ploios… stropii dansatori m-au dus cu gândul la zâmbetul în pași de step al lui Gene Kelly, dacă vă mai amintiți, eleganță și joacă. Hm…

…poate-ar trebui să fac și eu asta cândva. Sau… nu doar eu. Și nu mă refer la step. 😊

O săptămână nouă cât mai veselă, vă doresc!

 

😀

And more than playful, childish and… rainish? If you remember, Gene Kelly’s smile, in the rhythm of step dancing, that unique elegance and playfulness, that is what the colorful raindrops brought to mind during the window photo session fun. Well…

…perhaps I should do that too, some time soon. Or… not just me. And I don’t mean the step dance. 😊

Wishing you a playful new week!

 

Tratație cu trandafiri…/ A treat with radiant roses

 

“The most incredible thing about miracles is
that they happen.”
― G.K. Chesterton

 

Putem oare citi în trandafiri?
Putem să le elucidăm misterul?
Zâmbet de clipă fulguind zefiri
și lacrimi de culoare răsfoind eterul…

Putem noi oare să traducem înflorirea
în rime și cuvinte tresărire,
iar nuanțele, petală cu petală,
putem să le aprindem cu privirea?

 

În ochi adânci și-n inimi de albastru
cuvinte nu-s,
doar raze, adorație,
sclipiri senine-n fiecare gest,

iar pentru norul trecător…
mirabilă tratație

 

I wonder, can we read the roses?
Can we decipher their silky spell?
A smile that a moment veils or exposes,
and tears dripping color and sweet smell…

Can we translate the blossom like a dance
in rhyming words that sound like a pulse,
and their hues’ soft rhythm petal next to petal,
can we rekindle it in a divining glance?

 

In pure deep eyes and hearts of searing blue
there are no words,
just rays, affectionate and sweet,
serene new glimmer, peace in every quiver,

and for the passing cloud…
a mesmerizing treat

 

Provocare ca o invitație, săptămâna asta,

 

A treat of a challenge this week on Dutch goes the Photo!

Tuesday Photo Challenge, Week 117 – Treat

 

 

Cute Quotograph… and geranium moments

 

 

În inima timpului
este lumină…

e liniște,
stele,
mirare senină

zile zboară
minute coboară…

vârsta vremii,
schimbare
deplină

nuanța clipelor
rază divină

 

At the heart of time
there is light…

there is silence,
stars’
clear sight

days go by
minutes die…

aeons age,
change, 
petals’ flight

moments’ colors
rays beyond bright…

 

Provocare… trecătoare, săptămâna asta,

 

Thought-provoking challenge this week on Dutch goes the Photo! 

Tuesday Photo Challenge, Week 113 – Age

 

Nic💖le

 

 

 

Paradisul ce este…/ Paradise is…

 

 

Ce e un vis, o dorință?
O promisiune, un dor?
Ce este focul din inimă
ce freamătă-n fibră
fior?

Ce este-a minții
văpaie
și-n suflet senin mângâiere?
Dacă a vieții trăire
e doar pe obraz

adiere?…

Zilele zboară mereu,
zorii mereu strălucesc
sunând clopot de clipe,
refren peste ritmul
lumesc

Când vesel sau trist,
sau nesigur
izbesc în minute ca-n maluri,
din mări și adâncuri de rai
străbat mirifice

valuri…

Râvnind mai cald, mai departe,
în zări promițătoare,
un mâine cu stele de aur
din jar și din
încordare

Răzbind, cârmind
neoprit
gata s-aștearnă poveste,
topind orizontul în inimă
simțind

paradisul ce este…

 

What is a promise, a dream?
What is a hope or desire?
What is a heart’s burning flame
setting all senses
on fire?

What is the mind’s
adventure
and which is the soul’s sweet ease?
What if the life’s sole purpose
is being caressed by

the breeze…

Days always reach for remoteness,
dawns always shine so divine
casting far chime over moments,
driving refrain and
new rhyme

When frowns or smiles,
or doubts
orbit each minute’s deep beats,
deeper yet heavenly rays
pierce from across

bluer seas…

Longing for further, for warmer
yearning for promising skies,
golden triumphant tomorrows
beyond strained sinews
and eyes

Ploughing and steering
steadily
ready to fall to your knees,
holding horizons at heart
feeling what

paradise is…

 

O temă uimitoare săptămâna aceasta,

 

Amazing theme this week on Dutch goes the Photo! 

Tuesday Photo Challenge, Week 112 – Promise

 

Nic☀le

 

 

This is extraordinary too!

 

 

 

Zare călătoare… (4)/ Travel horizons

 

“What a miracle life is
and how alike are all souls
when they send their roots down deep
and meet
and are one!”
― Nikos Kazantzakis, Zorba the Greek

 

„Însorita Grecie… Marea Egee… arhipelagul Insulelor Ciclade… alb-albastra insulă Santorini…”

 

„Sunny Greece… The Aegean Sea… The Cyclades Islands… Santorini in all its white and blue…”

 

***

Așa începeau, acum trei ani, cele trei postări publicate de mine călător visător, toate cu același titlu, Zare călătoare. Articole pline ochi și zâmbet, roz, alb, albastru, cu fotografii făcute pe Santorini, iulie 2012.

Așa începe și acum cel de-al 4-lea articol din aceeași serie.  Și da, chiar au trecut trei ani deja. Poate ar fi o idee bună să sărbătoresc? Desigur grecește.

Și… de la înălțime!

 

This is how they all started, the three articles posted by me here, all bearing the same title, Travel Horizons. Articles full of smile and shine, photos taken on Santorini Island, July 2012.

And this is how this also starts now, the 4th article in this series. Yes, and it has been three years already, time does fly. Perhaps it calls for a celebration? Surely Greek style.

And… from splendid Santorini heights!

 

Articolele au fost subnumite atunci și diferit, în Categorii, și anume Colțuri de vis, Trepte-n paradis și Colțuri de roz. Fiecare s-a vrut cu o temă a sa, bine punctată cu migală, de printre toate peisajele fabuloase fotografiate acolo și destul de greu de categorisit. Atât de multe poze… răsfoindu-le din nou acum, am pățit o rătăceală curat alb-albastră. De tot. 😊

Ca dintr-un sideral complet fermecat, par să fie coborâte acele alocuri atât de la înălțime.

Iar acest articol… se auto-subintitulează desigur, Poartă spre azur. 

 

Each article was also given a certain Category name back then, Dream Corners, Paradise Steps and Pink Spots, each with a certain theme in mind, thoroughly clear cut from among all the fabulous photographs up there, quite hard to categorize. So many photos… browsing again today, I lost my way a little, just reveling in all the blue and the white and the pink bougainvillea petals. 😊

As if from an absolutely charming realm, there seem to have superbly descended those places high up.

And this article now… ought to be entitled, as it almost goes without saying, Doors to the Azure.

 

Pe parcursul plimbărilor prin Fira sau Oia, pașii, privirile atrag ca un magnet spre în jos, spre Caldera. Însă de cele mai multe ori, prin și dincolo de uși, porți sau gărduțuri elegante. Străjuind și conturând, doar albastru sau alb.

Apusul și marea. Strălucirea.

Azurul.

 

During mesmerizing walks through Fira and Oia, two cute little towns perched  up above the Santorini Caldera, something seemed to continuously redirect my eyes and steps towards the sea. And all that mostly through or beyond doors, gates or small fences, so elegant. Lining and outlining, in their unique blue and white beauty.

The sea at sunset. The shine.

The azure.

 

Acolo totul este pe culme, oriunde și oricum. Aproape sfidând gravitația. Pe culme și o culme. A strălucirii și splendorii, cel puțin pentru mine, din cât am călătorit și admirat până acum. Pe care, strălucire… m-am străduit să o redau în fotografii, mai ales înainte de apusul soarelui, în jurul orei șase dup-amiaza. Orbitor orizontul, cu acel fascinant dans de lumină și umbră…

…chiar la cea mai dulce înălțime de frumos!

 

😊

Everything up there is… up there, no matter what or how. Up high, sitting atop of the world. Standing. Almost defying gravity. A pinnacle and an epitome. Of ultimate shine and splendor, at least for me, from what I have traveled and seen so far. Which shine… I did do my best to highlight in the photos posted here, especially that glorious glow right before the sunset, some time around six pm. Blinding horizons, with that dazzling dance of light and shadows… and those cruise ships sailing that rippling blue…

 …the uppermost peak of loveliness!

 

Pentru provocarea de marți pe Dutch goes the Photo! – Înălțime

 

For this week’s theme on Dutch goes the Photo!  

Tuesday Photo Challenge, Week 111 – Height

 

 

Versurile cântecului aici.

 

 The beautiful lyrics here.

 

***

Și… în spiritul Meșteșugului de miercuri, așa cum era gândită categoria aceasta în primele mele luni de blogging (povesteam eu atunci aici fel de fel de „poate vă mai amintiți,” filme clasice, melodii sau videoclipuri deosebite)…
…acum, poate vă amintiți de Zorba Grecul? Și dansul Sirtaki? Anthony Quinn, în acel film capodoperă. Alb negru, așa-i, dar emanând lumină și spirit la un calibru…
De altfel, poate chiar asta ar trebui să numim, să simțim, minte și inimă, a fi cu adevărat la înălțime.

 

And in the spirit of the Wednesday Craft, as this category used to be at the beginning of my blog, spring summer 2015 ( going down memory lane, I was, remembering a few of the used-to-be’s somehow, movies, songs, videos that I love)…
…now too, perhaps you remember Zorba the Greek? And the Sirtaki? Anthony Quinn in that masterpiece of a movie. Black and white, yes, but exuding so much of that marvelous spirit and light!
But then again, maybe that is what we should call, and feel, heart and mind, at the top or peak or greatest height of them all.

 

„Did you say… dance? Come on my boy! Together…
„Boss, I have so much to tell you….
„Hey boss, have you ever seen a more splendiferous crash?!…
„You can laugh too! Hey, you laugh!!!…

 

 

Va urma

 

To be continued

 

Nic🌊le