Arhive

Interviu cu un trandafir…/ Interview with a rose

 

“Prayer is listening.”
― Søren Kierkegaard

 

Bună seara, minune, mulțumesc de-ncântare
și de nuanțe vorbindu-mi divin,
povestind despre cer, despre nor și splendoare,
răspunzându-mi mirării senin!

Te rog mult să îmi spui cum se toarnă lumina
în forme-petale izvor
de dor și culoare iscălite cu raze
și cu șoapte-mătase ușor?

Cum fiece clipă ce îți mângâie frunzele
te rescrie ca din file de timp,
an după an, vară de vară
și dincolo de orice-anotimp?

Și cum zorii de zâmbet și de adiere
ne leagă cu fir de suspin,
purtându-ne ziua spre magic și liniște,
dincolo de rece și spin?

Te întreb cu mult drag,
cum atingerea gândului din zări de cuprindere
te-nflorește ceresc și aprins,
iar rostirea din cântecul inimii mele, cum de tu o cuprinzi
necuprins?

Cum de albia serii cu contur auriu te învăluie noaptea
în umbră,
ca apoi dimineața să te-mbrace în îngeri, în aripi și plutire
rotundă?

Căci tulpina ta netedă și polenul de rouă
absorb bucuria din stele,
iar privirea mea pune din a ta dărnicie
contur întrebărilor mele.

Poate de-aceea,
surâzîndu-ți a lume,
te întreb, blând și tainic erou,
multe-n gând câte-mi sunt și câte-mi rotesc
coborând din eter într-un eu.

Știu,
răspunsuri sosesc doar simțindu-ți mireasma
și iubindu-te nuanță cu nuanță
chiar de timpul și vremea, anotimpuri bizare,
cântăresc frumusețea-n balanță…

 

Hello there, sweet wonder, thanking you for existing
and for shining in wonderful hues,
telling me of the sky and of smooth lovely clouds
giving answers from lonely deep blues

I beg you to tell me how it is that sweet light
molded you in so many a petal
made of longing and color warmly signed by soft rays
and the breeze that whispers so gentle?

How does every second that touches your leaves
rewrite you from pages of time,
year by year, and summer by summer,
and beyond any reason or rhyme?

And how do rosy dawns of smile and waving
bind us with a thread of bright morn’s,
to carry the days into magic and silence,
beyond any cold or thorns?

I am asking you dearly,
how the touch of the thought from horizons away

makes you blossom divinely and clean,
and the beat of a tune sweetly flooding my heart can be grasped though it is
never seen?

How do tides of the evenings with a golden contour blanket you beyond sound
in the shadows,
for then early next morning to be clothed in angels, winging round all around
in the meadows?

For your lofty smooth stem and your pollen of dew
take in joy from the bright stars’ confessions
and my gaze slowly forms, through your delicate richness,
twinly delicate shapes for my questions.

Maybe that is why now,
all a smile from the world,

I ask you, sunny hero, so shy,
these many odd things that unwind my soul,
descending from above in an I.

I know,
answers will come from feeling your fragrance,

and from loving your hues like a treasure
even though time and weather, and bizarre shady seasons,
strive to find for your beauty a measure…

 

Nic🌹le

 

Zile de final de noiembrie… trandafirii!

😊

Wishing you… rosy end of November days!

 

 

Also, linking this post to dVerse – Open Link Night

 

 

Anunțuri

Frumusețea din frânt…/ There is beauty in broken

 

“You either love what’s broken or
you don’t love.”

― Marty Rubin

 

În frânt locuiește un ieri
prin forme sculptând fraged timpul,
pășind peste prag de tăceri
rostind neștiut anotimpul

Ca sunet de clopote-n soare
sau râset venind de departe,
alb îngerii cântă culoare
pe fiece petală în parte

Sunt vorbe ce-ndeamnă rostire,
blânde sau grele, menite
și clipe ce-nseamnă murire
purtând sclipiri infinite…

 

In broken there’s the beauty of yesterday,
of former designs molding time,
the beauty of a magical doorway
towards unthinkable chime

Like bells that ring through the air
or laughter sounding away,
the angels are painting a prayer
for withering petals each day 

As words are meant to be spoken,
mild or heavy, but dutiful,
some things are born to be broken,
bearing light beyond beautiful…

 

Provocare deosebită săptămâna aceasta pe blogul Dutch goes the Photo!, o temă specială ducând cu gândul la atât de mult. Și de multe. Rupt/e, întrerupt/e, năruit/e sau frânt/e, aripi, suflet, inimă sau speranțe, petale și tulpini… pur și simplu orice poate fi pus la un moment dat deoparte, uitat și chiar aruncat pe motiv că ar fi stricat. Spart sau atins cumva ireversibil, dincolo de orice posibil uz. Și totuși…

Frânt nu înseamnă neapărat și înfrânt. Fiecare frângere are și lumina ei.

 

Special challenge this week, on Dutch goes the Photo! blog, Tuesday Photo Challenge, Week 81 – Broken. Takes the mind to so many things and thoughts. Broken wings, soul, heart or hopes, petals and stems, glasses, windows… merely anything can be put aside at some moment, forgotten or discarded, given its apparent „brokenness”. Touched or affected irreversibly, beyond any apparent use. Still…

Broken may not necessarily mean beaten. Nor defeated. There can be light in broken, if there is patience enough to see it, sooner or later.  

 

 

Clipe de negru…/ Black moments

“…People are rivers,
always ready to move from one state of being
into another.
It is not fair, to treat people as if they are finished beings.
Everyone is always becoming and unbecoming.”
― Kathleen Winter, Annabel

 

Clipe de negru ce mușcă adânc,
lăsând urmă de zgomot în șoapte
Clipe de negru arzând nerostit
cu flăcări topindu-se-n noapte

Clipe de negru vuind ca un viscol
turnând gheață în zile…
Clipe de negru vibrând intr-un ritm
ce stinge lumina-n privire

Clipe de negru respirând printre raze,
întorcând ochi dinspre cer,
Clipe de negru urnind lanțuri grele,
dizolvând nopți în eter

Clipe de negru implorând a culoare,
aur sau argint poleială…
Clipe de negru curbând magic timpul
prin aer îmbrăcat în cerneală

Deși…
doar așa, prin clipe de negru
din pașii cu umbre
de ceață
se toarnă o punte din suspinul adânc
spre stele și pace,
spre viață

 

Black moments bite, they take their share
and leave a sorrowful mark
Black moments burn, feeding on air,
with flames shaping the dark

Black moments blow like fierce winds moaning
unleashing ice through the days…
Black moments beat an unyielding tempo
stifling magical rays

Black moments breathe through smiles and sun,
turning our eyes from the flight,
Black moments breaking free from the fetters,
transforming nights into white

Black moments beg to be painted sweet blue,
green or yellow or pink…
Black moments bending the time and the skies,
spewing an eerie ink

Still,
black moments bathe the wonderful air

in shrouds and veils
of night,
becoming the bridge for the long bitter sighs
towards bright beautiful
light

 

Nic🍂le

 

Inspirată oarecum neașteptat de aerul puțin mai rece de final de septembrie, luna plină… de ceață și… filmuleț.
 😊
Interestingly inspired by the end of September air, a bit chillier, the foggy full moon and… the sweet little film.

 

 

 

 

Cute Quotograph… and point of view

 

 

Mi se făcuse dor de mov. Sau mov-albăstrui, că sunt nuanțe și nuanțe. Iar danteluțele transparente din imagini chiar au o poveste a lor. Poveste de iulie ițindu-se pe-ntâi octombrie.

Da, povestea… e destul de scurtă și vizibilă în imagini. Oricum roteam plăntuța, adică violeta de Parma, parcă mi se ivea cu totul altă floare. Și vreau să spun, mai mult sau mai altfel decât de-obicei, atunci când variez. Alte petale? În altă lumină? Alt bobocel sau… altă tulpină. Altă fulguire de mov

Și cum să nu mă-ntreb atunci și eu, așa, puțin în plus, despre… punct de vedere. Unghi. Perspectivă.

😊

I missed a bit of purple around here. Or bluish purple, there are quite a few hues. And the transparent tiny petals in these images have their cute little story. A story in July for October 1st. 

Yes, the little story… quite short and obvious in the photos. It just was that however I was turning the little potted plant, it felt as if another plant was showing up.  Somehow other petals? In quite other light? Another mauve move… and some cute bud or little stem showing off.  

So… how could I not have wondered myself too, a bit extra, about… viewpoint. Angle. Perspective.

 

Dar oricum ar fi fost… strălucea la fel de vaporos și eteric.

 

But no matter how or what… it was still glowing beautifully ethereal.

„Throw your dreams into space like a kite…”

 

“And the day came when the risk to remain tight in a bud was more painful than the risk it took to blossom.”
Anaïs Nin

threshold

 

Când m-am născut, mama a primit de la tatăl meu trei trandafiri roz din grădină. O minune!

Culoare roz m-a fascinat întotdeauna… și caldă și rece, aprinsă dar și discretă, îmi pare desăvârșită. Infinită. Deși, științific vorbind, se pare că… nici nu există 😦  …fiind doar ceea ce rămâne din lumina albă după ce se scoate culoarea verde?! Mda…

Și când te gândești că rozul și verdele se asortează parcă… de nedespărțit.

***

When I was born, my father brought my mother three pink garden roses. Summer joy!

I have always been fascinated by pink… felt it both warm and cold, brighter or deeper in its many shades, it seemed complete to me, like a… full circle. Like infinity. Although, scientifically speaking, they say it doesn’t even exist …being what is left of white light after taking out the green?! Well…

And to think that pink and green somehow obviously match… beyond perfection.

 

Culoarea mea preferată, cu siguranță, a cărei scurtă poveste e însoțită aici de o melodie pe măsură, în interpretarea unei cântărețe foarte dragi mie… cea mai dragă din acea perioadă. Elegantă și dulce…

***

My favorite color, for sure, whose story is accompanied here by a unique song sung by a splendid singer, my most favorite French artiste. Elegant and so sweet… simply one of a kind.

 

Totuși, de câteva ori am fost pe punctul de a schimba tema de pe Doar Nicole, am încercat, dar de fiecare dată ceva m-a oprit și.. roz a rămas. Plus întrebarea, …oare cum ar fi viața fără de roz, cum ar arăta?

Fără petale luminoase de trandafiri, crini sau bujori… pantofi și gentuțe roz, creioane, bomboane, baloane, fel de fel…  fără nori desenați roz aprins la apus sau răsărit, fără stele de mare… oare cum ar putea fi?!

Cine poate ști, poate doar un pic mai puțin colorată.

***

Still, once or twice I was on the verge of changing the theme on Just Nicole, I tried, but every time something stopped me and so… pink it stayed. And sometimes I even wondered, …how would life be without the color pink, what would it look like?

Without vivid petals of roses, lilies and peonies… pink shoes and purses, pencils, candy, balloons, this or that… without clouds radiantly painted at sunset or sunrise, or even starfish… I wonder what it would all feel like.

Who knows, maybe just a little less colorful.

la vie... en rose

Cărare de zbor

 

light

Pe cărare de zbor presărată cu aștri
liniștită privire în mine, în noi
ușoară suire pe trepte, pilaștri,
mai presus de lumească simțire, șuvoi

Netezire, sublimare, aerare și fin
impulsiune abruptă, spontană
ascendentă tăcere, lumină și lin
inițiatică rotire-n spirală

 

Lucidă esență, cântec ascuns,
spectator la propria-mi rimă
cer interior, amorțit dar fecund,
se purifică din materie primă

Extincție dură de ego căzut,
smerenie-n gest ce dizolvă,
aspirație sacră spre cer ne-nceput,
afânare de dens ce absolvă

light and dark

 

Sustrăgându-mă rece dualului sec
așezându-mi în por unitate,
asceză de dur, de timp, de concret
tăcere în minte, cetate

Cultul vieții, al umbrei, intensă uitare,
vertijul din centrul dorinței
îmbătare de sine, cenușă-n mișcare,
răpire de dor a ființei

 

Eliptic, sintetic, enigmatic și cert
în orice moment de trăire,
manifestare întreruptă discret
de blândă lepădare de sine

Această prezentare necesită JavaScript.