“There are moments when I wish I could roll back the clock
and take all the sadness away,
but I have the feeling that if I did,
the joy would be gone as well.” ― Nicholas Sparks, A Walk to Remember
Poezie în ritm vioriu…
dimineți așternând amintire,
dup-amiezi surâzând a sclipire
și a liniște,
seara târziu
Reverie culoare și zbor,
un vis moale croindu-și cărare,
boltă caldă ce murmură boare
peste câmpuri de verde
și dor
Purple rhythm swaying and weaving… mornings laying sweet recollections, afternoons radiating reflections
and serenity, late in the evening
Soul deep reverie taking flight, lovely dream finding its way, warm horizons holding the day over fields full of green
burning bright
“I am certain of nothing but the holiness of the Heart’s affections
and the truth of the Imagination.” ― John Keats
Petala…
oglindă, privire, lumină
răcoare
de seară,
culoare
senină,
raze rotind nuanțe-n spirală,
limpede sacru
de catedrală…
A petal… a mirror, a gaze, dear light a balmy soft breeze, the colors so bright, rays spinning hues in a spiral so feeble, so clear, the sacred, of a cathedral…
Fire de cer brăzdând dup-amiaza,
cu aer senin
prin foșnet lila
Threads of sky tilling the evening,
sweet air serene through soft purple stir
penumbră decupând strălucirea
din fibră de timp
cu esență de stea
half shade contouring brightness
along fine shreds of time
from the core of a star
Nic💫le
***
Am văzut pentru prima dată o eclipsă totală de soare acum 20 de ani, pe 11 august 1999. A fost vizibilă în Europa atunci, și din România, ultima eclipsă de soare din secolul 20.
Săptămâna aceasta am privit eclipsa totală de soare din cealaltă parte de lume, într-o transmisiune live pe internet marți seara. A fost vizibilă în emisfera sudică, Chile și Argentina, și parțial, în țările învecinate din America de Sud și în Insula Paștelui. Și, bineînețeles, a fost un spectacol incredibil de frumos.
Soarele nostru perfect eclipsat de micuța lună… cunună.
🙂 ☀
The last time I saw a total solar eclipse was 20 years ago, on August 11 1999. It was visible in Europe then, across Romania too, and was the last solar eclipse in the 20th century.
This week, I watched the solar eclipse in the other part of the world, in the southern hemisphere, on a live stream broadcast on Tuesday evening. Now it was visible in Chile and Argentina, and partially, in surrounding countries in South America and Easter Island. And, of course, it was incredibly beautiful.
And here, a five-minute video of the totality part, which lasted a bit over a couple of minutes (minute 1 and 3 in this video… are such unique lovely moments, perfect beauty).
“Once I blazed across the sky, Leaving trails of flame; I fell to earth, and here I lie – Who’ll help me up again? -A Shooting Star” ― Johann Wolfgang von Goethe
Sclipire infinită mi-ai trimis,
cu raze de lumină sidefie
pe umbre și alegeri ai rescris
poveste
…îmbrăcată-n poezie
Printre petale culegând lumina
ai strecurat și zâmbet și tăcere,
mireasma gândurilor calde, freamăt
purtându-mă
…a vis și mlădiere
Din zări aprinse, străbătând secunde
covor de aștri mi-ai întins departe,
culoar împodobit cu anotimpuri
și ardere
…gonind prin noapte
Și am ajuns, prin pulbere și rece,
ca freamătul să-mi semene a vers,
iar strălucirea ta, destin și flacără,
mi-apropie
…întregul univers
Când scapără cuvintele și clipele
a amintire, frământând speranță,
plutirea albă-mi desenează aripi
punând
…întregul cosmos în balanță
An infinite soft shimmer, warm, you sent me, with pearly sun rays shining beyond time on shadows and old choices you rewrote a story … sweetly dressed in pure rhyme
Among silk petals ruminating light you poured smiles and poetic sigh, the scent of pure thought, a tender rustle taking my heart …adream and mountain high
From burning highs, across abandoned seconds, a starry carpet you unfolded bright, a lovely alley interweaving seasons and flames, …consuming fire in the night
And so, through dusty trails of blazing stars, the rustle has become deep pulsing verse, and your keen glow, just destiny and warmth has outdone …the whole universe
When words and moments shine afar delightfully like memories’ unwinding tales, my flight keeps drawing miracle white wings that weigh …the whole cosmos on a scales
“There are just moments when you look up from any one place and realize,
suddenly, you have no idea how you got there.” ― Sarah Dessen, The Moon and More
Când culoarea se-așterne
pe suspin și tăcere,
iar petalele scutură
praf de soare și vis,
strălucirea divină
din senin și-adiere
îmi așează în suflet
clipe roz paradis…
When sweet color envelops cloudy sighs and the silence, and the petals keep spraying dust of sunny dream highs, tender brightness divine from the skies and the breeze permeates through my soul pure pink paradise…
“There is By my leaning over the precipice Of your presence and your absence in hopeless fusion My finding the secret Of loving you Always for the first time” ― André Breton
Ne suntem unul altuia regat
de soare zâmbind zării curcubee,
cu raze întinzând cărare lunii
și galbenă albastră odisee…
Ne suntem și destin și căutare,
balanță măsurând prin ceruri ceasuri, curând-uri strălucind a alinare
sau clipe înverzind popasuri
Baladele și dorurile toate
ne suntem, imn cu vers divin de nouri,
bucata mea de rai și miez de noapte
le-mpart cu tine, respirând ecouri
Castel de umbre îmbrăcat în șoapte
de gând și devenire, locuim,
cu porți oglinzi de stele miazănoapte,
cărare și-adăpost de pas străin
Odăile ascund miracole aprinse
ca nestematele bogate în culori,
sclipind aievea ca ferestrele atinse
de raze coborâte dinspre sori
Grădini și pajiști ne îmbie moale,
petală și polen curat ne suntem,
în nuanțe pur balsamice, regale,
iar orice fir de iarbă, dulce cântec
Ne suntem întâmplare și tain
cernând cu grijă dimineți și seară,
curbând coloana timpului hain,
hrănindu-ne cu ierni și primăvară…
La orizont tărâmul ni se-atinge
cu infinitul cald, al tău și-al meu,
căci firmamentul rege se răsfrânge
ținut în suflet limpede mereu
We radiate a kingdom off each other of sun that smiles rainbows to the sea, with rays that lay warm alleys to the moon a blue and yellow ever winding odyssey…
We are both fate and longing to each other, a scales that weighs long hours in the skies, soon-coming moments that shimmer rather than older seconds that just wear a new guise
The ballads and the chants are all our flight, each other’s hymn in hazy verse and rhyme, mypiece of heaven and my dream at night I share them with you, breathing their chime
A castle made of shadows clad in sighs, whispers of thought and soft becoming, where we live, with gates like mirrors shining northern skies, a path and shelter to a stranger, that we give
The rooms hide burning miracles inside, like gems so rich in colorful deep shades, sparkling so fine like small unfastened windows touched softly by forgotten rays
Gardens and meadows lure us far away, petal and pollen are we, so homely, to each other in purely balsamic hues and royal sway and every blade of grass feels like a brother
We are each other’s kingly chance and cheer sifting with care dear mornings, tender nights, warping time’s spine sublime, without fear, feasting on pure winter and spring whites…
On the horizon our realm touches smoothly a warm infinity, so yours and so mine, as skylines nobly echo beyond doubt a land kept close and holy like a shrine
