Arhive

Anotimpuri aproape…/ August and June

 

“It was as if we’d known each other for a thousand years.”
C.J. English

 

The skies were so orange she could barely breathe…

and the evening exploded with light
soft winds were astir, the air was a bliss
and her eyes would shine beyond bright…

Her name was June and she was aglow,

the rays danced away through her fingers…
her arms embracing the time’s lonely sweep,
oasis that quietly lingers

Her hair smelt sweet, like strawberry magic,

her dawns had the taste of the moon…
her days resembled the heaven’s soft shades,
and her nights glided smooth through her bloom

 

As the weeks passed, the summer time melted,

spinning flowers, nature and seas…
the winds brushed the mornings into silky warm noons,
and the months sailed by in a breeze

And June’s sunny steps carried her gently

to more soothing, balmier lands
where the air seemed timeless, feeling eternal
seized into warm August hands

Her heart danced so freely, words bursting like petals,

colors and lovelier hues,
her cheeks in a blush of tender caress
embracing her soul, her blues…

 

And her stare was lost into thin distant air,

fluttering wings through the year,
while the deep August burn painted her flight
against a horizon so dear…

As if a mild king all dressed in purple

was showing her kindly the way,
so the princess would follow with a rustling trail
to join September with May

And the stroll along parallels circling the earth

like a gracious imperial ring,
would spin the planet, the hours, the seasons…
clothing autumn in spring

 

Cerul ca focul, ea de-abia respira…

iar seara exploda strălucire,
adiere ușoară prin aer senin,
cu ochii sclipind a uimire

O chema Iunie și zâmbea auriu,

cu degete mângâind nori și raze…
brațele ei strângând moale timpul,
șlefuind din secunde dulci oaze

Părul ei brun mirosea a căpșună,

iar zorii-i aveau gust alb de lună,
zilele-i ardeau în nuanțe de rai,
și nopțile-i purtau o cunună…

 

Timpul trecea, vară, culoare

rotind flori și frunze, și lumi
gânduri conturând dimineți și amiezi,
săptămâni și zile și luni…

Iunie-n murmur de pași catifea

plutea-nspre tărâmuri iubire,
unde ceasul se-oprise pulsând a netimp,
în brațe de August plutire…

Inima ei dansa liber cuvinte,

explodând în ritmuri turcoaz,
cu obrajii atinși de suflare curată,
picurându-i în suflet topaz

 

Iar privirea ei mătura printre clipe

praf de anotimpuri în prag,
căci rugul de August îi picta orizontul,
cu flăcări de aproape și drag…

De parcă un rege blând și albastru

o însoțea, soare și lună,
iar prințesa îl urma cu trenă de raze
din Septembrie spre Mai împreună

Iar plimbarea de-a lungul aleii de timp,

pe pământul în ținută solară,
rotește planeta, toamnele, anii…
îmbrăcându-le în primăvară

 

 

Anunțuri

Summer Quotograph… and lovely anagram

 

 

Liniștea povestind secunde,
răsucind timp pe degete
de cuvânt,

și rostind adieri și adâncuri,
explodând depărtarea

în tăceri ascultând

 

Silent sky telling stories,
bending time on fingers
that glisten,

spinning breezes and depths
and exploding estrangement

in still moments that listen

 

Leagăn de stele…/ Cradle of stars (2-Dafnee and Wess)

 

“She came out of her reverie with a deep sigh
and looked at him with a dreamy gaze
of a soul that had been wandering afar, star-led.”
― L.M. Montgomery, Anne of Green Gables

 

O grădină de vis a crescut colorat și-a îmbrățișat,
cu parfum adiind a căutare și aer curat,
semințe de doruri a plantat și udat, cu speranță și șoapte,
să răsară tulpină și floare aprinsă,
ca ziua din noapte

o grădină sclipind a dimineață și frunte senină,
mângâiată de soare printre gânduri sidef pulsând rădăcină
cu muguri de suflet și primăvară rodind printre raze,
cu picuri de rouă strălucind a iubire
și mii de turcoaze

grădina îi cântă și desenează seară de seară,
îi spune povești despre plimbări cu zâmbet de vară,
mireasma ei… ca un cântec de leagăn îi străbate prin geam
plutind ca o voce, un murmur de cald
coborât de pe-un ram

când stelele ard, grădina-i surâde a zâmbet de lună,
când ploaia se-așterne, ea plânge cu stropii și norii cunună,
iar când timpul lunecă, petală și floare și iarbă și cer
îi cuprinde grădina în momente de viu
chihlimbar și eter

deseori pașii o duc pe cărarea dinspre apus
de parcă un dor, o șoaptă, o lume o așteaptă nespus,
iar Dafnee aude bătaie de inimă coborând ca din umbră,
privind în jur și simțind plutiri
încercând s-o ajungă…

inspirând adânc, ea se-ndreaptă încet spre sclipirea de taină
știind că e muzica ce-i ține grădinii de cald ca o haină,
vrea să o vadă, să o poată atinge și asculta,
acorduri și ritmuri trimise din soare
doar pentru ea

și zărește lumina în tonuri magice… de sunete-zbor,
se-apropie moale văzând prin aer strălucirea izvor,
se-așează-n tăcere pe marginea boarei de undă și vers
închizând apoi ochii și visând aievea
alături de Wess…

 

DAPHNE (sau Dafne, Dafnee, „laur”) – o nimfă din mitologia greacă; DÁFIN, dafini, s. m. Mic arbore din sudul Europei, cu frunze persistente lucioase și aromatice și cu fructe ovale; laur (Laurus nobilis). ◊ Foi de dafin = frunzele uscate ale acestui arbore, folosite drept condiment.
WES (sau Wess, West, Wesley, etc) – (nume de origine anglo-saxonă) dinspre pajiște, luncă

 

A garden of dream has slowly grown, which she has embraced
with the perfume of longing and silky air handsomely blessed
seeds of love she planted and watered with hope and smooth flight,
for blossoms and branches to rise together,
like day from grim night

a garden dancing in morning hues and foreheads serene
touched by the sun and thoughts pulsing of rawness and green,
with buds of heart and magical spring yielding slim stems,
with droplets of dew sparkling of beauty
and thousands of gems

the garden sings and draws tenderly in dazzling ways,
it tells her stories about walks along alleys of rays,
its scent… like a lullaby, comes inside through the svelte window panes
a voice floating softly, a whisper of warmth
from the waters, the plains

when the stars burn bright, the garden smiles in restful moon glow,
when the autumn rain falls, the garden cries in its raindrops and snow,
and time fleeting by, a petal, a flower, a cloud, the leaf mold
surround the garden in moments of pure
amber and gold

and the steps often take her on the path across the span of the garden
as if a yearning, a sigh, a world awaits like a warden,
and Dafnee feels a heart beating shyly from long shaded boughs,
she glances around and senses the wings,
the drifting, the drowse…

breathing deeply, she starts to follow a delicate shine
knowing it is the music that gives her garden the rhyme,
she wants to see it, to hear and touch the wonderful stir,
rhythms and tunes sent from the sun
only for her

and her eyes find the fluid sweet light, from the sky… like a whirl,
and she draws near, gazing amazed at the luminous swirl,
she seats herself gently on the margin of tide, kiss and caress,
closing her eyes and dreaming of dawn
next to her Wess…

 

DAPHNE or DAFNE (/ˈdæfniː/; Greek: Δάφνη, meaning „laurel”) – a minor figure in Greek mythology known as a naiad (a type of female nymph associated with fountains, wells, springs, streams, brooks and other bodies of freshwater).
WES ( or Wess, West, Wesley, etc) – (Old English) from the Western meadow, lawn

 

Leagăn de stele…/ Cradle of stars (1-Aurora and Zeph)

 

“I asked of the limitless sunshine
How to shine with the dawn’s glowing light;
No answer came back from the sunshine,
But my soul heard a whisper, „Burn bright!”
K. Balmont

în liniștea zorilor, culori ce încântă privirea
îmbracă în rouă petalele, zarea și firea
rotindu-se magic, coboară perdea de lumină
și-atinge feeric bolta,
ca o frunte senină

șuvițe de zbor strălucesc și se-nalță ușor,
din ochii ei cer transpare senin și mirare
cu degete fine urzește albastră cărare
printre umbre de vis
și leagăn de stele și nor

răsărind, Aurora murmură iubire și cer
șoapte de raze, suspine, îi susură blând
pe aripi de soare pașii-i plutesc auriu
desenând cupolă,
ca o undă de suflet și gând

culoare împrăștie, multă, jucăușă și vie,
peste flori și frunze, secunde, nisipuri și mări
felii de tăcere și trist spulberă magic
rostindu-se tainic și cald
din depărtări

coboară lin peste dealuri și zgomot de ape
apoi urcă moale, alene, munții de ceață
se strecoară ușor printre ramuri, neguri și pleoape
licăr de zi senină,
început, dimineață

împrăștie pulbere de lună și aștri adânci
irizând culorile, valuri ca prinse-n sidef
și se-aruncă-n albastru de pe coaste, vârfuri și stânci
plutire și suflu,
adiere purtată de Zeph…

 

AURÓRĂ, aurore, s. f. Interval de timp, înainte de răsăritul Soarelui, când există o lumină difuză în atmosferă; lumină roșie-portocalie produsă de Soare în acest interval de timp. ◊AURORA f. Mit. zeița zorilor care, «cu degetele-i trandafirii», deschidea Soarelui porțile Răsăritului
ZEFÍR, zefiri, s. m. Vânt ușor, călduț, care suflă primăvara dinspre apus; adiere, „Văd apa ce tremură lin Cum vîntul o-ncruntă-n suspin, Simt zefiri cu-aripi de fiori Muiate în miros de flori.” EMINESCU, „Zăpadă ce se topește acum subt adierea încropită a zefirului primăvăratic.” ODOBESCU ◊ (Personificat) „A patra primăvară acuma se grăbește La caru-i să înhame pe zefirii ușori.” ALEXANDRESCU

 

warm quiet dawn, colors enchanting the eye
dressing in dewdrops petals, nature and sky
swirling like magic, descending curtain of light
sweetly caressing horizons,
like foreheads of night

dashes of flight shine, soaring far
her amber eyes sparkle, filled with searching and floating,
with slender fingers she creates alleys of hoping
among shadows of thought,
clouds and cradle of star

rising, Aurora murmurs heavens and love
on wings of sun her steps are treading, golden and true
whispering  rays and sighs, mild like a dove
drawing a ripple of  heart
over castles of blue

color she brings, much, playful and bright
over flowers and leaves, seconds, seascape and sands
slices of silence and sadness are dispersed out of sight
uttering secrets, aglow
over oceans and lands

sliding softly on waters, falling from highs
then going up and caressing mountains of haze
she glides over branches, gloom and deep misty eyes
gleam of morning serene,
beginning and daze

she sprinkles dust from the moon and far away planets
showers of color, like waves frozen in pearls
she throws herself freely off the cliffs, the peaks and the granites
on the breeze and the breath
that Zeph unfolds in whirls…  

 

AURORA, dawn; the Roman goddess of dawn (Greek, Eos); a luminous phenomenon that consists of streamers or arches of light appearing in the upper atmosphere of a planet’s magnetic polar regions
ZEPHIR, a breeze from the west, a gentle breeze; Middle English Zephirus, west wind (personified), from Latin Zephyrus, god of the west wind & zephyrus west wind; zephyr, from Greek Zephyros & zephyros

 

 

 

Ca și cum…/ As though

 

“Then she smiles, like it’s
the first time she’s seen sun
after a decade of winters.”
― Emma Cameron, Cinnamon Rain

 

Aur pe maluri, lila
în valuri

plimbare cuminte printre
cuvinte
petale de soare, sărut
sărbătoare
în aer parfum plutind…
ca și cum

plimbare ca-n vis, sclipiri
paradis
maree de mine, trece
și vine
plimbare-ocean, plutire
balsam

prin aur pe maluri și lila în valuri…

tăceri de nisip, vii clipe
pe chip
plimbare-covor cu pașii
izvor
de drum, de acum, zâmbind…
ca și cum

 

Gold on the side of light purple
tide

a walk full of play embracing
the day
petals of bright, a kiss made of
flight,
of smoothness and flow that rushes…
as though

a walk as a chime, light sparks
out of time
through rhythms of me, the earth
and the sea
a walk… like an ocean, a magical
potion

gold on the sides, and light purple
in tides

on seashores of calm, the waves
like a balm
the walk… sunny rug, each step
in a hug
of softness and glow, sweet smile…
as though

 

“Okay, so maybe sometimes the real world is smiles and miracles.”
― Gary D. Schmidt, The Wednesday Wars

În inima unei bătăi de inimă…/ In the heart of a heartbeat

 

“Laying a hand on his heart,
she timed its beats to her own.
And knew the truest magic was there.”
― Nora Roberts, Dance Upon the Air

În inima unei bătăi de inimă e numai un gând
torcând pe vers de departe, plângând sau râzând,
printre frunze de toamnă și petale de vară,
pași măturând

În inima unei bătăi de inimă e doar căldură și joc,
viu, strălucire, zâmbet, secunde de foc,
de mână cu timpul, cu cerul, cu soarele
surâs de noroc

Și-n inima unei bătăi de inimă e mult anotimp,
spirală de șoapte urcând, văzduh străbătând,
tu, plimbare zâmbind, iar eu,
trepte de stele durând

În inima bătăii de inimă ascultând am aflat,
cum galben și verde, și roșu, și-albastru curat
prin muguri de primăvară, și zare
ne-au îmbrățișat

Căci în inima bătăii de inimă e lumină de lună,
dimineață de raze, dup-amiază și liniște, soare ce stă să apună
în seară de noi cu puls
de împreună

In the heart of a heartbeat there is only much hoping
murmuring on faraway rhyme, sobbing or floating,
through autumn leaves or summer petals
warm steps approaching

In the heart of a heartbeat there is sweetness and game,
life, smiling, brightness, seconds of flame,
playing with time, the sky and the sun
the sea, all the same

And in the heart of a heartbeat there is reason and meaning
spiral of whispers soaring in colorful dreaming
you, peacefully walking, and I
starry steps gently weaving

Also, in the heart of a heartbeat I found, so true
how yellow, green, bright red, and pure deep blue
can turn spring buds, horizons
into me and you

For in the heart of a heartbeat there is the light of the moon
golden mornings, silk afternoons and quietness, the sun setting soon
in evenings of us, our pulse
beating in tune

 

Zâmbet îmbrățișare…/ A smile of plush

 

“A smile is the most beautiful
colour in the world.”
― Xingyun, A Life of Pluses and Minuses

roses that rise...

răsare în dansul aprins în privire
un zâmbet cald și plin de iubire…

pe culmi de poveste și arc de culoare
surâsul plutește cuprins de candoare
rouă de stea misterios îl străbate
presărându-i sclipiri pe gene, pe pleoape…
argint de lună nopțile-i scutură
și aripi de nor pe frunte îi flutură

înger de vis cu chip de lumină,
zâmbetul lunecă spre zarea senină
mări și oceane tainic străbate
țărmuri și șoapte, nisipuri curate…
maluri de ceas și clipe atinge
ploi și ninsori, cu raze le stinge,

iar pe munții de soare îi face să zboare
peste câmpuri de zâmbet îmbrățișare…

(fotografii făcute la început de toamnă)

the light in the shade

 

in the eyes’ lovely dance, sweet like a dove,
it’s shining so soft, a smile full of love… 

on hills of much rhyme, glowing with grace
the beam is afloat, caressing the space 
star dew serene it secretly flashes
a sprinkle of dazzle on eyelids and lashes…
silver of moon, the nights seem to sigh,
with long cloud wings on foreheads of sky

angel of dream, its face full of light,
the smile is gliding gently and bright
over horizons, oceans and seas
faraway sands, the shores and the breeze…
margins of time and seconds it knows
its rays deeply lulling the rain and the snows,

and the mountains of sun astir in a rush
can fly over fields in a smile of plush…

(photos taken in early autumn)



Sau, în loc de zăpadă, Decembrie colorat… cu petale de septembrie?! Și zâmbet!
Și, câteva alte și alte plutiri minunate… 
(poate amintindu-ne filme precum „Ghepardul”, sau actori precum Claudia Cardinale)

Cred că am zărit și zâmbetul Giocondei…

🙂

Or, snowless December abloom… with September petals?! And a smile!
And some other and other wonderful scenes…
(maybe remembering films such as „The Leopard”, or actors such as Claudia Cardinale)

I think I caught a glimpse of Mona Lisa’s smile, too…