Să iubești…/ To love

 

“A fantasy is nothing more than a dream
you were too scared to chase.”
― Shannon L. Alder

 

Să iubești anotimpuri din culori răsfirate
pe cărare, în aer,
pe chip
e îmbrățișare
și dimineață
strecurând în clepsidră
nisip

pe o scară din stele, trepte de lume
ezitând repetat
să pășești,
printre raze sau nori,
zăpadă sau flori…
clipei
neuitând să-i zâmbești

Să iubești rătăcirea, pe o hartă pierdută
de dincolo de
căutare
prin furtună și vuiet
în zare, în gând
râvnind
senin și aflare

îmbrăcând amintiri și purtând adierea
va fi-ului care
a fost
prin iarbă, noroi
pe maluri de noi
prin valuri de soare
și rost

Să iubești întuneric și umbre și vis,
cu cheie de dor
și lumină,
urcând în vârtejuri
fără răspuns
spre ceruri
din rădăcină

cu aripi de foc tăind orizontul,
iar zborul din flăcări
sărut,
coborându-ți în fire
o liniște-adâncă,
căldură
și început

 

Versuri din seria Draga mea Phoenix, publicate an de an pe 18 iunie, cu excepția anului 2019. Anul acesta… renasc puțin mai devreme.

 

To love all the seasons in colors so free
and the pathway, the air,
your hand
it is the embrace
of a warm sunny morning
slipping like hourglass
sand

on a ladder of stars, old worldly stairs
hesitant steps, narrow
aisle,
through sun rays or clouds
snow flakes or flowers…
but never forgetting to
smile

To love the long road, on a worn out map
from beyond grinding and
winding,
through struggle, uproar
from azure, downpour
longing for blue skies
and finding

clad in my thoughts, wrapped in the scent of
to be that once
used to be,
in the grass, or the dust,
on seashores of us
soft ripples of sunshine
and me

To love the deep darkness and shadow and dreams,
with a key of dawning
and light,
is to climb up long spirals
with no clear answers
towards heavens from roots
wrapped in night

with fiery wings cutting horizons,
a flight made of fire
and meaning,
breathing in deeply
the colorful silence,
warmth
and velvet beginning

 

Lines in the series My dear Phoenix, posted yearly on June 18th, except in 2019. This year… a little earlier. 

 

 

***

“A dream? With you, reality is always as a dream. There is no greater fantasy, no grander epic, than being with you.”
― Zechariah Barrett

 

Nic🌄le

 

 

The Spanish version sounds beautiful too.

 

 

Între mereu și întotdeauna…/ In between always and forever

 

 

In between,
Time wearing my steps
Barefoot, I feel the velvety touch
Of one hundred rooms
The air so old
Almost brown,
The feeling of being caught in an old sepia photograph…

I don’t know who I am
Or whether I am in my own dream

With the stars
Through airy rooms,
Mind magically lit by starlight
Dreaming of doors
Of windows
In between always and forever…

 

~ Lines inspired by an intriguing dream I had, and photos received as a gift ~ March 2020

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Între întotdeauna și mereu
Timpul îmbrăcându-mi pașii,
Desculță, simt atingerea de catifea
A o sută de camere
Aerul e atât de demult
Aproape brun,
Ca dintr-o fotografie de altădat’…

Nu știu cine sunt
Sau dacă sunt în propriul meu vis

Cu stelele
În odăi imense,
Minte magic aprinsă de astre
Visând ieșiri
Ferestre
Între mereu și întotdeauna…

 

~ Versuri inspirate de un vis și fotografii primite în dar ~ martie 2020

 

Nic💫le

 

 

Cute Quotograph… and what matters

 

 

O nuanță pictată de-o clipă
atinge
o margine de minut,
descoperind-o ca pe o comoară,
un dor…
Împrăștiind culoare și cald
și spunându-ți pe nume,
chemându-te
soare…

Tu, auzind-o, răspunzi
cu atingeri de nor,
ecou ca din suflet de petală,
spunându-i
mai stai, ești frumoasă…

Iar nuanța de-o clipă
surâde
și varsă tot cerul
în inima ta

 

 

A time-tinted hue
touches
the edge of a moment,
revealing it like a treasure,
a longing…
Spreading color and warmth
and murmuring your name,
calling you
marvelous sun…

Hearing her, you give your answer
through touches of cloud,
far echo like from the soul of a petal,
you tell her,
stay, you are beautiful…

And the vanishing hue
smiles
and pours all her sky
into your heart

 

“Love is the only freedom in the world because it so elevates the spirit that the laws of humanity and the phenomena of nature do not alter its course.”
― Kahlil Gibran, Broken Wings

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Nic💮le

 

 

Inima inimii…/ Heart of the heart

 

“The heart of man is very much like the sea,
it has its storms, it has its tides
and in its depths it has its pearls too”
― Vincent van Gogh, The Letters of Vincent van Gogh

 

       Iubirea foșnind printre clipe
     numite în șoaptă de stele,
    inima sens tălmăcind,
  magic pulsând
adiere..

iernii îi suflă culoare
   nucleu de soare tihnit,
      iertare în fulgii de nea
       miracol,
         izvor
           infinit

 

Harmony rustling through seconds
embellished by whispering stars,
anthem of meanings and 
rhythms, softly
throbbing

   of
  far

 truths
healing
 errors,

   heavens
     engendering blessings,
answers like arms waving warmth
reaching for love and 
togetherness

 

Nic💙le

 

Cuvinte și culori…/ Words & colors

 

“If the rainbow had an eighth color, it would be you.”
― Scarlett Lucia Rey

 

Tot ce-a început din cer și stele,
tot ce veri și toamne au descris
coborând pe zâmbete și nuanțe
zboară-acum a soare și a vis

 

Everything that started from the stars,
and that summers, autumns have conveyed
from sweet smiles, laughter, silky hues
started floating smooth through sun and shade

 

Litere cu aripi de lumină,
șoapte, începuturi și răsfrângeri
decupând din zile căutări
și din nopți izvoare vii de îngeri…
mă-nsoțesc foșnind tăcut a cald,
a cununi din raze moi de Lună,
din chemări cu zvonuri de departe
și sosiri cu dor de împreună

 

Letters high on wings of dear light,
whispers, soft beginnings and intentions
drawing myriads of daily runs
and at night celestial reflections…
all a guide that rustles like a forest
of warm rays that travel from the Moon,
velvet calls that chime of far away’s
and arrivals of together soon

 

Limpede, cuvinte și culori
îmi aștern alei de paradis,
iar din ochii tăi mereu surâde
tot ce veri și toamne au promis

 

Crystal clear, all  the words and colors
lay ahead of me a winding way,
and your dear eyes always agleam,
all that summers, autumns have to say

 

Nic🎨le

 

 

Vis și Vesel…/ Dream & Dare

 

“I am the Cat who walks by himself, and all places are alike to me.”
― Rudyard Kipling, The Cat That Walked By Himself

 

Trece timpul. Fuge, zboară… ni se topește printre zâmbete și ploi. Ne alintă sau ne ceartă, cărarea ne e plină de dor. De frumos și de bine, de soare și flori, de cuvinte și regăsiri. Dar primăverile ne sunt parcă prea scurte, verile prea calde, prea vis, toamnele prea aurii și adânci…

Iernile, prea reci.

 

Time passes by. It unwinds, it flies… it melts all through our smiles and raindrops. It caresses or it scolds us, our pathway… so full of longing. For beauty and goodness, sun rays and flowers, for words and arrivals. But our springs perhaps seem too short, our summers too hot, too dreamy, our autumns too golden and deep…

Our winters, too cold.

 

Și totuși pașii ne duc înainte mereu. Culoare și nuanțe. Ne conduc… ca pe niște copii. Acolo unde știu ei bine că trebuie să ajungem. Să fim. În colțul acela de viață, partea aceea de zi, în palmele acelui gând…

În brațele acelui surâs…

 

Still, our steps take us always ahead, color and hues. They lead us… like children. Right there, where only they know so well that we have to tread. To be. In that corner of life, that part of the day, in the palms of that thought…

The arms of that smile…

 

Vis și Vesel mereu luminează. Au acel aer… parcă torc, sau veghează. Și mereu zâmbesc, a joc și a cald. De petale, de tulpini și ramuri radioase rotind spre albastru.

De senin și aproape.

 

Dream and Dare always shine. They have that air… like they purr, they protect. And they always feel playful and warm. Just like petals and trees, their beaming stems and branches whirling amazingly into the blue.

Into the calm and the closeness.

 

Vis și Vesel luminează mereu aprins. A vis… și a vesel și viu.

 

✨

Dream and Dare always shine sweet. Like a dear daring dream.  

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Nic🐾le

 

 

Regat…/ Kingdom

 

“There is
By my leaning over the precipice
Of your presence and your absence in hopeless fusion
My finding the secret
Of loving you
Always for the first time”
― André Breton

 

Ne suntem unul altuia regat
de soare zâmbind zării curcubee,
cu raze întinzând cărare lunii
și galbenă albastră odisee…

Ne suntem și destin și căutare,
balanță măsurând prin ceruri ceasuri,
curând-uri strălucind a alinare
sau clipe înverzind popasuri

Baladele și dorurile toate
ne suntem, imn cu vers divin de nouri,
bucata mea de rai și miez de noapte
le-mpart cu tine, respirând ecouri

Castel de umbre îmbrăcat în șoapte
de gând și devenire, locuim,
cu porți oglinzi de stele miazănoapte,
cărare și-adăpost de pas străin

Odăile ascund miracole aprinse
ca nestematele bogate în culori,
sclipind aievea ca ferestrele atinse
de raze coborâte dinspre sori

Grădini și pajiști ne îmbie moale,
petală și polen curat ne suntem,
în nuanțe pur balsamice, regale,
iar orice fir de iarbă, dulce cântec

Ne suntem întâmplare și tain
cernând cu grijă dimineți și seară,
curbând coloana timpului hain,
hrănindu-ne cu ierni și primăvară…

La orizont tărâmul ni se-atinge
cu infinitul cald, al tău și-al meu,
căci firmamentul rege se răsfrânge
ținut în suflet limpede mereu

 

We radiate a kingdom off each other
of sun that smiles rainbows to the sea,
with rays that lay warm alleys to the moon
a blue and yellow ever winding odyssey…

We are both fate and longing to each other,
a scales that weighs long hours in the skies,
soon-coming moments that shimmer rather
than older seconds that just wear a new guise

The ballads and the chants are all our flight,
each other’s hymn in hazy verse and rhyme,
my piece of heaven and my dream at night
I share them with you, breathing their chime

A castle made of shadows clad in sighs,
whispers of thought and soft becoming, where we live,
with gates like mirrors shining northern skies,
a path and shelter to a stranger, that we give

The rooms hide burning miracles inside,
like gems so rich in colorful deep shades,
sparkling so fine like small unfastened windows
touched softly by forgotten rays

Gardens and meadows lure us far away,
petal and pollen are we, so homely, to each other
in purely balsamic hues and royal sway
and every blade of grass feels like a brother 

We are each other’s kingly chance and cheer
sifting with care dear mornings, tender nights,
warping time’s spine sublime, without fear,
feasting on pure winter and spring whites…

On the horizon our realm touches smoothly
a warm infinity, so yours and so mine,
as skylines nobly echo beyond doubt
a land kept close and holy like a shrine

 

Nic💓le

 

 

Ramuri, minute și…/ Branches, minutes and…

 

“In the end we will realise that we only came to earth to love”
― Mimi Novic, The Silence Between the Sighs

 

 

NOAPTEA dintre ani mi-a zâmbit dimineață
mănunchi de aievea răzbătând ca prin ceață,
gânduri mustind de zgomot și dor
străpungând magic liniște și zare
și nor

AM SURÂS printre nuanțe irizate și eu
privind-o în ochi printre clipe șirag,
printre ramuri subțiri în ritmuri de ieri
și aburi de mâine,
și vag

ȘI-au dat parcă mâna în inima mea
așezându-se rece pe trepte de timp,
umbre și raze prin iarbă sau nea
în tăcere
și mult anotimp

TRECERI ce-ating în spirale de zile
cald adiindu-mi fărâme de zbor
sau rafale ce-mi spulberă pași, căutare
rând, cuvânt…
visător

PETALE, apusuri, ploaie, senin
așa răscolește murmurându-mi ce-a fost,
iar eu intru în joc și-i șoptesc să îngâne
strălucire de stele
și rost

SCLIPIRI cu privirea spre un alb ce va fi
un răstimp ce va trece șuvoi,
stol de secunde, de aici și acum
în minute de mine
și noi…

 

THE NIGHT between years smiled as morning
a bundle of real throughout the haze
a million thoughts filled with sound and longing
piercing the silence
and blaze

I SMILE through the mixture of hues
gazing at the moments ending a year
beyond thin branches of yesterdays,
and tomorrows, vague
and unclear

THEY SEEM to meet and say hi in my heart
sitting on cold stairs of time,
shadows and rays, the grass or the snow
quietness and rhythm
and rhyme

THEY PASS and they touch spirals of days
warm breezes through fractions of flight,
or blasts that wipe my searches, my steps
feelings and words
burning bright

PETALS, sunsets, rainy or shine
they all dance and draw the past tense,
and I join the ride and weave into it
starry light, meaning
and sense

SPARKLES looking at a white future time,
sweet whiles which will fly swift and true
from myriad seconds, of here and now
into minutes of me
and of you…

 

Sursa de inspirație pentru versuri… aici.

Jocul de artificii… fotografii nu neapărat reușite anul acesta, deși… cumva nostime, cumva ireale. Cerul, noaptea… înfloriseră.

Vă urez un an nou minunat!

 

😊

The source of inspiration for my verse above is here. 

The fireworks… photos not as I had wished them to be, though… somehow  a bit cute. a bit surreal too. The sky, the night… were in full bloom.

I hope you have a wonderful new year!

 

Sper să aveți timp, ca să priviți filmulețul pănă la capăt. Este incredibil de frumos!

 

I hope you will find a bit of time, to watch the video up to the end. It is incredibly beautiful!

 

Nic🎉le

 

 

 

Winter Quotograph… and whispering thoughts

 

 

De gânduri îmi murmură din vârfuri de raze,
iar de șoaptele-mi spun
de senin,
eu iau amintirile,
iubirea și clipele
și le pierd printre ace de pin…

Le găsesc apoi îmbăiate în pur
povestind despre nori și culoare,
despre stele ascunse
și inimi în noapte,
despre fire de lună
și soare…

 

If my thoughts keep murmuring from shimmering rays,
and whispers keep pulsing
of skies,
I take recollections,
love and the seconds
and lose them through needles of pines…

And then I just find them bathed in light
telling of clouds and of colors,
of a far away tune
and hearts in the night,
of fine threads of sun
and sweet moon…

 

Nic🎄le

 

 

Valuri, maluri…/ Splash

 

“It is life, I think, to watch the water. A man can learn so many things.”
― Nicholas Sparks, The Notebook

 

Ca valuri reci mi se întinde-n clipe căutarea
și-n nori mi se adună ceață gândurile
rotindu-mi-se magic și albastru zarea

pierdut spărgându-mi-se-n spumă rândurile…

 

Like cold waves, my search unwinds rolling seconds
and thoughts collect dark clouds, sunny shine
spiraling tides of loveliness and blue

splashing away along smooth foamy lines…

 

Ca maluri calde mi se-așterne tainic și aproape liniștea
și-n suflet mi se adună cald și blând tăcerea,
cum apele aduc în dar sărut nisipului

departele, adâncul, mângâierea…

 

Like warm seashores, my silence stretches far
and heartbeats gather softness, peace and calm
as water brings long kisses to the sands

remoteness, depths… appeasing like a balm

 

 

Posted for

Lens-Artists Photo Challenge #21: Splash

 

Nic💧le