“A fantasy is nothing more than a dream
you were too scared to chase.” ― Shannon L. Alder
Să iubești anotimpuri din culori răsfirate
pe cărare, în aer,
pe chip
e îmbrățișare
și dimineață
strecurând în clepsidră
nisip
pe o scară din stele, trepte de lume
ezitând repetat
să pășești,
printre raze sau nori,
zăpadă sau flori…
clipei
neuitând să-i zâmbești
Să iubești rătăcirea, pe o hartă pierdută
de dincolo de
căutare
prin furtună și vuiet
în zare, în gând
râvnind
senin și aflare
îmbrăcând amintiri și purtând adierea va fi-ului care
a fost
prin iarbă, noroi
pe maluri de noi
prin valuri de soare
și rost
Să iubești întuneric și umbre și vis,
cu cheie de dor
și lumină,
urcând în vârtejuri
fără răspuns
spre ceruri
din rădăcină
cu aripi de foc tăind orizontul,
iar zborul din flăcări
sărut,
coborându-ți în fire
o liniște-adâncă,
căldură
și început
Versuri din seria Draga mea Phoenix, publicate an de an pe 18 iunie, cu excepția anului 2019. Anul acesta… renasc puțin mai devreme.
To love all the seasons in colors so free and the pathway, the air, your hand it is the embrace of a warm sunny morning slipping like hourglass sand
on a ladder of stars, old worldly stairs hesitant steps, narrow aisle, through sun rays or clouds snow flakes or flowers… but never forgetting to smile
To love the long road, on a worn out map from beyond grinding and winding, through struggle, uproar from azure, downpour longing for blue skies and finding
clad in my thoughts, wrapped in the scent of to be that once used to be, in the grass, or the dust, on seashores of us soft ripples of sunshine and me
To love the deep darkness and shadow and dreams, with a key of dawning and light, is to climb up long spirals with no clear answers towards heavens from roots wrapped in night
with fiery wings cutting horizons, a flight made of fire and meaning, breathing in deeply the colorful silence, warmth and velvet beginning
Lines in the series My dear Phoenix, posted yearly on June 18th, except in 2019. This year… a little earlier.
***
“A dream? With you, reality is always as a dream. There is no greater fantasy, no grander epic, than being with you.” ― Zechariah Barrett
“So you intend to go through life never loving anyone? Just … things?”
“No. I’m looking for something more.”
“More than love?”
“Yes.”
“Is it not arrogant to think you deserve more, Khalid Ibn al-Rashid?”
“Is it so arrogant to want something that doesn’t change with the wind?
That doesn’t crumble at the first sign of adversity?”
“You want something that doesn’t exist. A figment of your imagination.”
“No. I want someone who sees beneath the surface-someone who completes the balance. An equal.”
“And how will you know when you’ve found this elusive someone?” Shahrzad retorted.
“I suspect she will be like air. Like knowing how to breathe.” ― Renee Ahdieh, The Wrath and the Dawn
Prin mijloc spirală de calm și de cer
rotește un soare cu murmur de joc,
cu fluturi mirare din galben fierbinte,
și roșu aprins
cu freamăt de foc
cu aripi de cald el mângâie trecerea
și boabe de rouă îi suflă sclipirea,
a verde curat șoptește simțirea,
iar mugurii, florile…
a aer pictat
polen și petale și nuanțe oracol…
și tot nu pot pune albastrul la loc,
doar curgerea sete, destin și miracol
îl poate rescrie
din murmur de joc
Through spiraling centers of stillness and skies a whispering sun all smiles at play sends butterflies flying from sizzling yellow,
through searing red and orange seams’ sway
with wide wings of warmth it covers its shrine and dew drops so tiny reflect its sweet gleaming, in pure deep green all life seems to rhyme,
and buds, bloom and blossoms… in deep painted dreaming
the pollen and petals and oracle hues… and still they can’t see the blue brightness’ way, just endlessly destined, the miracle muse
“Once I blazed across the sky, Leaving trails of flame; I fell to earth, and here I lie – Who’ll help me up again? -A Shooting Star” ― Johann Wolfgang von Goethe
Sclipire infinită mi-ai trimis,
cu raze de lumină sidefie
pe umbre și alegeri ai rescris
poveste
…îmbrăcată-n poezie
Printre petale culegând lumina
ai strecurat și zâmbet și tăcere,
mireasma gândurilor calde, freamăt
purtându-mă
…a vis și mlădiere
Din zări aprinse, străbătând secunde
covor de aștri mi-ai întins departe,
culoar împodobit cu anotimpuri
și ardere
…gonind prin noapte
Și am ajuns, prin pulbere și rece,
ca freamătul să-mi semene a vers,
iar strălucirea ta, destin și flacără,
mi-apropie
…întregul univers
Când scapără cuvintele și clipele
a amintire, frământând speranță,
plutirea albă-mi desenează aripi
punând
…întregul cosmos în balanță
An infinite soft shimmer, warm, you sent me, with pearly sun rays shining beyond time on shadows and old choices you rewrote a story … sweetly dressed in pure rhyme
Among silk petals ruminating light you poured smiles and poetic sigh, the scent of pure thought, a tender rustle taking my heart …adream and mountain high
From burning highs, across abandoned seconds, a starry carpet you unfolded bright, a lovely alley interweaving seasons and flames, …consuming fire in the night
And so, through dusty trails of blazing stars, the rustle has become deep pulsing verse, and your keen glow, just destiny and warmth has outdone …the whole universe
When words and moments shine afar delightfully like memories’ unwinding tales, my flight keeps drawing miracle white wings that weigh …the whole cosmos on a scales
“There is By my leaning over the precipice Of your presence and your absence in hopeless fusion My finding the secret Of loving you Always for the first time” ― André Breton
Ne suntem unul altuia regat
de soare zâmbind zării curcubee,
cu raze întinzând cărare lunii
și galbenă albastră odisee…
Ne suntem și destin și căutare,
balanță măsurând prin ceruri ceasuri, curând-uri strălucind a alinare
sau clipe înverzind popasuri
Baladele și dorurile toate
ne suntem, imn cu vers divin de nouri,
bucata mea de rai și miez de noapte
le-mpart cu tine, respirând ecouri
Castel de umbre îmbrăcat în șoapte
de gând și devenire, locuim,
cu porți oglinzi de stele miazănoapte,
cărare și-adăpost de pas străin
Odăile ascund miracole aprinse
ca nestematele bogate în culori,
sclipind aievea ca ferestrele atinse
de raze coborâte dinspre sori
Grădini și pajiști ne îmbie moale,
petală și polen curat ne suntem,
în nuanțe pur balsamice, regale,
iar orice fir de iarbă, dulce cântec
Ne suntem întâmplare și tain
cernând cu grijă dimineți și seară,
curbând coloana timpului hain,
hrănindu-ne cu ierni și primăvară…
La orizont tărâmul ni se-atinge
cu infinitul cald, al tău și-al meu,
căci firmamentul rege se răsfrânge
ținut în suflet limpede mereu
We radiate a kingdom off each other of sun that smiles rainbows to the sea, with rays that lay warm alleys to the moon a blue and yellow ever winding odyssey…
We are both fate and longing to each other, a scales that weighs long hours in the skies, soon-coming moments that shimmer rather than older seconds that just wear a new guise
The ballads and the chants are all our flight, each other’s hymn in hazy verse and rhyme, mypiece of heaven and my dream at night I share them with you, breathing their chime
A castle made of shadows clad in sighs, whispers of thought and soft becoming, where we live, with gates like mirrors shining northern skies, a path and shelter to a stranger, that we give
The rooms hide burning miracles inside, like gems so rich in colorful deep shades, sparkling so fine like small unfastened windows touched softly by forgotten rays
Gardens and meadows lure us far away, petal and pollen are we, so homely, to each other in purely balsamic hues and royal sway and every blade of grass feels like a brother
We are each other’s kingly chance and cheer sifting with care dear mornings, tender nights, warping time’s spine sublime, without fear, feasting on pure winter and spring whites…
On the horizon our realm touches smoothly a warm infinity, so yours and so mine, as skylines nobly echo beyond doubt a land kept close and holy like a shrine
