Arhive

Respiră albastrul…/ Breathe in the blue

 

“You are the poet, you walk inside my dreams…”
― Anaïs Nin, Under a Glass Bell

 

Urzește o clipă,
o zi,
o minune

să-ți fiu căutare
să-mi fii rugăciune

Respiră albastrul,
lumina,
tăcerea

să-mi știi alinarea
să-ți știu mângâierea

 

Și-aprinde și luna,
și dorul
și floarea

să-ți simt devenirea
să-mi murmuri culoarea

 

Unfold a moment,
a day,
a small wonder

to conquer desire
to burst life asunder

Breathe in the blue,
the brightness,
the calm

to feel my caresses
to touch your soft palm

 

And kindle the moon,
the longing,
the flowers

to feel your becoming
to rustle my colors

 

Nicole

 

 

Licăr de gând…/ A trembling thought

 

“A few blossoms float into the room. They drop like
frayed yellow ribbons on the gray carpet.”
― Eileen Granfors

 

pe o margine de rază mi se odihnește
un dor

 

adumbrire mută din licăr de gând
tresărind pe geana umedă a unei clipe
mereu asfințindu-mi pe pervazul apusului

întotdeauna colorând întunericul,
câteodată aprinzându-mi-l…

o stea pasageră
cu foșnet de aproape
și cald

 

un freamăt de nor
un dor

ce mi se odihnește pe o margine de rază…

 

a late longing
is resting on the edge of a sun ray

 

silently sweeping away from a trembling thought
fluttering on the wet eyelashes of a shadow,
always setting on the margin of the twilight

forever coloring the darkness,
sometimes lighting it up…

a fleeting star,
long rustle of closeness
and warmth

 

a swishing cloud
a late longing

resting on the edge of a sun ray…

 

Nicole

 

 

 

Amestecare…/ Into a maze

“Conserva tus sueños, nunca sabes cuando te harán falta.”
― Carlos Ruiz Zafón, La sombra del viento

 

Petale,
splendoare,
avânt de culoare,
cărare de verde,
săruturi din soare,
lumină și umbre
și îmbrățișare
de roșu aprins
cu alb sărbătoare,
puțin galben pal
și roz alintare…

suită aprinsă,
strălucitoare
din raze trecute
și viitoare
cu-atingeri suave,
răcoritoare,
cu gând de aproape
și depărtare,
purtând amintire
ce-alină și doare,
urcându-mi în suflet
amestecare…

 

Soft petals,
sun rays
sweet colors ablaze,
warm alleys of green,
embracing the days,
brightness and shade
my eyes in a daze,
from radiant red
and white’s pale haze,
with marvelous yellow
soothing my ways…

bright steps around
and long looks agaze
at bright beams of Augusts,
July’s, Junes and Mays
suave balmy touches,
a timeline that sways,
deep misty tomorrows
from sad yesterdays,
thoughts of forever
embracing todays,
winding my soul
into a maze

 

 

“Keep your dreams, you never know when you might need them.”
― Carlos Ruiz Zafón, The Shadow of the Wind

 

 

The original Italian version

 

Broderie…/ Embroidery

 

“You must let what happens happen.
Everything must be equal in your eyes,
good and evil,
beautiful and ugly,
foolish and wise.”
― Michael Ende, The Neverending Story

 

De mov ar fi verde sau rozul albastru,
sau galbenul magic ar râde pe-un nor,
din raze de zâmbet aș face eșarfă,
căci rece-ar fi cald
și greul ușor

Prin cercuri de noi și tors de culoare
cu stele pe creștet, senin am umbla
pe-un drum broderie de umbre și soare
și zbor de departe
aproape-am afla

 

 

If mauve were like green or pink laughed like blue,
or magical yellow on clouds shone bright,
from soft smile beams a scarf I would weave,
so cold would be warm
and heavy’d be light

Through circles of us and spirals of color
with stars in our hair, serene we would roam
on alleys of brightness embroidered with shade,
a long flight afar
feeling like home

 

Din puls infinit străbate secunda
ce mângâie gânduri stinghere și vechi,
podeaua e cer, fereastra e poartă
spre trepte de vis din
inimi perechi

Un șir de clipiri ca stropii de ploaie
vrăjit împletind splendoare și dor
rotesc repetat tăcere și nuanțe
din glas neoprit,
etern, trecător

 

 

From infinite pulse, a second arrives
caressing stray thoughts, forsaken and old,
the floor is like air, the window’s a door
for dreams’ sunny steps two hearts
to enfold

A long line of glimpses like quick dripping rain
sweetly entwining splendor with longing 
that keep on rewinding silence and sounds,
a relentless tune,
eternal, ongoing

Această prezentare necesită JavaScript.

 

“A puddle repeats infinity, and is full of light; nevertheless, if analyzed objectively, a puddle is a piece of dirty water spread very thin on mud.”
― G.K. Chesterton, Manalive

 

Nicole

 

 

Întâmplare… trecătoare, curgătoare…/ Flow

“There is no „the way things are.”
Every day is different, and you live it differently.”
― Marty Rubin

 

Mereu petalele…

primăverile, căpșunile, zmeura…
vacanțele, diminețile,
mușcatele…

apusuri, peisaje, raze…
abur plutitor prin anotimp după anotimp
după anotimp…

Fotografii… câte și iar câte

Culori, culori, culori…

 

Always the petals…

the springs, the strawberries, raspberries…
the holidays, the mornings,
the geraniums…

the sunsets, the scenery, the rays…
 mist floating through the season after season
after season…

Photos… so very many

Colors, colors, colors…

 

Unele fotografii râmân neatinse, și nu e drept!
Cele de mai sus sunt din 2014. Întâmplâtoare dar speciale, nu le-am mai îndepărtat data, nici editate nu sunt…

Amintiri de momente de viață și de frumos însă sunt

Foldere cu fotografii-suvenir mi s-au risipit în sfârșit și neașteptat aici. Ca de vacanță de Paște? Poate. Ca de curățenie de primăvară, probabil. Însoțind însorirea minune de aprilie, zburlindu-mi brusc zilele, răsfoind amestecat acum cu atunci, aici cu acolo…

Pentru că trecut nu îmi sunt.

 

Abur plutind peste Cheile Turzii în dimineață devreme, într-una dintre imagini… ca o filă de basm aievea

Chiți… sper că vi-l amintiți, privind dealuri vălurind de dincolo de mușcate înșirate pe terasa vilei unde eram cazați, verde cât vezi cu ochii, iar soare cât poți inspira…

Și mereu petalele… cele două gazania gemene portocalii prinse repede pe o altă terasă, în timp ce așteptam să vizităm Peștera Urșilor, cum să nu le fotografieze cineva splendoarea!?…

Despre căpșuni, bujori… mereu punctând dulce colorat anul, ce se mai poate spune?

 

 

Some photos are left untouched, and it is not fair!
The ones above were taken in 2014.
They look random now, I didn’t even remove the date,
nor are they edited…

Memories, reminders of random moments of life and beauty, they are

Folders with souvenir-photos have finally spread their charm here too.
Given this Easter holiday? Perhaps. Tidying up all around probably.
Accompanying the lovely sunny April air,
suddenly ruffling my days,
shuffling chaotically through then’s and now’s,
here’s with there’s

For past they are not

Mist floating dreamily over the hills at Cheile Turzii, one early morning,
in one of the images… like a fairy tale page

Chiți… maybe you remember him from previous posts, gazing away
at the hills
rolling over and over, beyond the many geranium pots
lining the margin of the terrace of the villa we were staying at,
so much green and brightness…

And always the petals… the two twin orange gazanias
captured in a rush on another terrace, while waiting in a long line
to visit Peștera Urșilor…
couldn’t help taking a couple of photos right then

As for the strawberries, the peonies…
forever colorfully highlighting the year,
what else can there be to say?

 

 

Îmbrăcați în soare, bobocii îndrăzneți de bujor sunt aceiași. Mereu mi-am spus că acele imagini în plin soare sunt „arse”, dar asta… nu le face mai puțin dragi amintiri.

2015 era atunci, cu lalea galbenă ușor îmbujorată, liliac îmbodobind parfumat norii profilați pe albastru de mai, magnolie mereu melancolic tăcută…

Apoi plimbările.

 

 

Wearing a shiny attire, the bold peony buds are the same all the time.
And I have always thought that those images taken in full sun look „burnt”,
but that does not make them less dear to my heart in all their hazy pink.

The year was 2015, with a slightly blushing yellow tulip,
gentle lilac fragrantly embellishing the clouds against the May sky,
magical magnolia moment in its muted melancholy…

And the long strolls.

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Iar apoi, aproape iunie.

Cu salcâmii.  A fost, cred, ultimul an în care i-am fotografiat, înainte de a fi toți tăiați.
Cu aproape cireșele și cu crinii cei albi înfloriți ca de dincolo de timp.
Cu nelipsita minge… chef de joacă și foială firească.

Și cu Turuz, micuț atunci, nelipsit și el din poze și de printre pași.

 

 

And then, almost June.

With its pseudoacacia trees (or black locust).
It was, I think,
the last year I took photos of them then.
With the cherries slowly ripening
and the white lilies in full bloom
looking as if  from beyond time.
With the early summer games and frolic…
feeling utterly refreshing.

And with Turuz, just a puppy back then,
always making us trip,
for a cute playful photo or more.

 

Motanul Portocală era atât de mic… doar câteva luni. Motănel zâpâcit.

Îmi amintesc cum încercam să-l prind cât mai de aproape, cât mai clar, cu un aparat nou atunci.

 

Orange the cat was a kitten at that time too…
only a few months old, and all over the place.

I remember how I would try to take a clear photo of him,
a close up if possible, with the new camera then

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Mi-a fost mereu tare drag, mă bucur enorm acum de aceste poze… ca și cum este încă undeva acolo, mereu jucâuș.

 

He was always very dear to my heart,
I am glad now to have taken all these photos…
as if he is still playing cutely somewhere

 

Vara târziu, înspre toamna 2015, am făcut fotografia de mai jos la Disneyland, Paris.

Inimi de strajă, îmi păreau, ascunse în întuneric. Luminând, veghind… cât mai la adăpost de ochii reginei.

 

Later that year, almost autumn 2015,
I took this random photo at Disneyland, Paris.

They looked like hearts on duty to me, hidden in the dark.
Perhaps also shedding light, offering protection…
sheltered from the eyes of the queen of hearts

 

2016 a început rece și greu, dar a continuat însorit și albastru…

…cu pași noi și gânduri suprapuse, îmi amintesc.

 

 

2016 had a somewhat cold heavy start,
but it went on to turn sunny and blue

…with new steps and mixed thoughts
I still remember.

 

Încă din 2010, când am cumpărat un aparat Kodak micuț, iar apoi din 2012, mai isteț-ul Canon, aproape la tot pasul am fotografiat. De aici și blog-ul.

Atât de multe, de variate… deși în ultimii ani cele fâcute cu mai-noul Nikon au ajuns să le înlocuirască pe cele mai vechi. Pe cele făcute cumva… mai mult cu sufletul. Cu dorința aceea difuză, atât de stăruitoare de a înregistra tot tot ce era mai frumos și mai colorat. Mai amintire.

În ultimul an, au fost cu mult mai puține poze, și doar cu telefonul. Totuși, câțiva ani buni au fost parcurși ca o aventură și în imagini. Cam ca această postare. O felie de timp.

Și mănunchi de momente.  Mai jos, același Chiți… devenit Chiț 14 și 16, Chits 18+…  devenind, devenind…

(doar trei din cele patru imagini de mai jos îmi aparțin)

 

 

Starting in 2010, when I bought a small light Kodak camera,
and then in 2012, with the smarter Canon,
I have taken photos as a rule, every step of the way ever since.
Hence the blog too.

Many shots, quite diverse… although lately the ones taken with the Nikon camera
have made me leave the ones taken before somewhere in the background.
Although those will always stay the ones taken… almost like breathing,
less technically correct maybe, simply for the sake of recording
lovely colorful moments and times.

Over the past year, there have been a lot fewer, mostly phone photos too.
Still, those few good years were a unique adventure,
in frames and files. Somehow like this post.
A slice if time.

And a bouquet made of moments.
Below, the same Chiți… slowly becoming Chiț 14, 16, the Chitz 18+…
becoming, becoming…

(Only three of the four photos in this slideshow are taken by me)

Această prezentare necesită JavaScript.

 

2017 n-a fost mai prejos. Cu un alt telefon, apoi și o altă lentilă foto… culorile îmi vor depăna mereu acele amintiri. Gutuiul japonez, urmărit cu atenție, să aibă încă boboci, pe lângă florile în roz cald, uimitor, lalelele ca pictate, Portocală (supranumit Orange între timp) mai fotogenic ca oricând. Apoi stele aurii de vară, stele mov de toamnă timpurie…

… alunecă mereu lunile anului ca foile calendarului, caledoiscop amețitor foind aparent întâmplător,

…mereu petalele

 

 

2017 was challenging too. A new phone, later a new photo lens…
new colors and hues unfurling their beauty
in my swift trips down memory lane.
The Japanese quince flowers, with its tiny buds in their warm pink,
painterly tulips, and Orange always there,
photogenically sneaking into cute frames.
Then playful golden summer stars, purple early autumn stars…

…months sliding away, like calendar pages,
a slightly dizzy ride,
in its misleadingly apparent randomness,

…and always the petals

 

2018, 19, 20, 21… au curs și ei, dar în cu totul alt ritm. Un ritm nedefinit.

Dar ce rămâne sunt mereu acele perioade cu aer aparte, când totul prinde un nouă culoare, un nou sens și rost.

 

 

2018, 19, 20, 21… flowed too, though seemingly
with a different rhythm. An indefinite one.

But what stays are always those bits of time with a special air to them,
when things seem to bear a new meaning, a new color and scent.

 

Cu toate acestea…

…la mijloc de an, aproape ritualic, mereu revăd grădina copilăriei.

Mereu la început de iunie. E un verde acolo, o lumină, un aer…

Fotografiile arată întotdeauna altfel. Umbrele sunt mai adânci, culorile mai cremoase…

 

 

Nevertheless…

…midyear, almost every time, I see my childhood’s garden again.

Always at the beginning of June. The green there, the light, the air…

Images always look different there, deeper shadows, creamier colors

 

… rozul, mai roz.

 

…and the pink, more pink.

 

 

O săptămână bună, vă doresc!

 

Wishing you a nice week ahead!

 

Nic🌸le

 

Ape de galben…/ Ripples of yellow

 

“You be the sun, I’ll be the moon, let’s share the stars and dance in the sky.”
― Karen Quan, Better to be able to love than to be loveable

 

eu sunt ape de galben,
tu parfum de albastru
eu doar raze de lună,
tu de soare măiastru

eu mișc ramuri și frunze,
tu dai trunchi, rădăcini
eu închipui petale,
tu tulpină și spini

eu hrănesc amintirile,
tu crești aripă, zbor
eu înșirui cuvinte,
tu le-mprăștii covor

mie-mi murmură serile,
ție, zori, dimineți
mie, visele-mi susură
ție, praf de povești…

 

iară stelele, oaze
în mănunchiuri de noi,
din eter ne cuprind
la un loc pe-amândoi

 

I am ripples of yellow,
you are fragrance of green
I am murmur of moon rays,
you are sun rays serene

I move branches and leaves,
you give trunks, roots and forms
I imagine the petals
you, the stems and the thorns

I give substance to memories,
you paint long wings and flight
I spill hundreds of words,
you turn every thing right

to me, evenings’ long murmur,
to you, mornings’ white sails,
for me, dreams’ dear dance,
for you, sky dust and tales

 

and the stars, in bright clusters
of both here and there,
are a velvet together
made of magic to share

 

Nic💖le

 

 

The original version of this Peruvian song, lyrics and dance can be found here

 

 

Picături de joacă…/ Playfully pretty

 
“The world calls them its singers and poets and artists and storytellers;
but they are just people
who have never forgotten the way
to fairyland.” 
― L.M. Montgomery, Anne of Green Gables

 

Picături, sau picturi… jucându-se a culoare în adiere de vânt,

de început timid de vară,

mereu cu garofițe și maci

și clopoței

 

 

Playfully lovely… bursting with color in the restless breeze,

the first shy summer days,

always with poppies and mini carnations

and pretty purple bells

 

 

…amintind mereu cu drag și de acele clipe, acele culori

răsărind ca din prag de poveste,

strălucind a candoare și cald,

 

 

…always reminding me fondly of those childhood moments, and colors

rising as if from a cute summer tale,

shining bright, full of candor and cosiness,

 

…lăsate parcă în urmă, purtate totuși mereu în suflet,

în fiecare sclipire de vesel,

picătură de bucurie și curat,

licăr de bine și de frumos

 

 

...both left behind and still in my heart,

in every twinkle of joy,

drop of happiness and freshness,

shimmer of beauty and hope 

 

O seară frumosasă de 1 iunie!

 

Happy June 1st!

 

 

Nicole

 

You can see here the lyrics for this nice Romanian tune

 

 

 

Zări de zori de zi…/ Remoteness

 

“And perhaps, frozen somewhere with time,
Our words will never cease to rhyme”
― Stuti Dhyani, A Grain of Sand

 

Soarele doarme adânc, liniștit
de-a inimii boltă acoperit…
Prin ape de nori ce par calme si reci
curg roșii de dor spre stele poteci

Atingeri aprinse lăsate deoparte,
cuvinte arzând uitate-ntr-o carte,
Sclipiri visătoare cu ochii deschiși,
săgeți de lumină din zori necuprinși

Doar vise de soare dau vieții culoare-
vii aripi de foc din a nopții paloare
Vise ce-așteaptă la capăt de soartă,
căci drumul de aur nu este pe hartă

Tristețe, cu inimă crudă de mreană,
unde atingi se cască o rană
Cutreieri târziuri de zile și zbor
plutind fără noimă pe aripi ușor

Vrei să cobori în apusuri cu soarele
departe plutind senin cu vapoarele…
țărmuri – ocean solar răscolind,
raze de-argint prețios risipind

Trezind ardoarea din marele astru,
rotind pe valuri de foșnet albastru…
să stingi durerea, să-mpiedici căderea,
cu glas de-anotimp să umpli tăcerea

 

O sută de zile de flori și lumină
cu zări strălucind
după noapte deplină,
clipe nectar din soare
nezis
zvonindu-mi cuvinte
din ce e de zis…

 

The sun is sleeping deeply and calm
soothed by heart’s slumbering balm…
Through waters of cloud, quiet and far
trickle red alleys of throbs to the stars

Close burning brushes swept far behind,
sweet pulsing words left to unwind,
Soft dreamy shine, eyes beaming bright,
rays like sharp swords into the night

Only horizons can pay life its dues-
long wings of dream from darkness’ sad hues
Dreams that await fate’s quiet wrap
but whose golden ways are on no map

Sadness, with your poor bitter soul,
your hurried touches give way to a hole
You wander late through nights’ and days’ flight
aimlessly vanishing out of sight

Wanting to go down sunsets with rays
remotely floating serene with the gaze…
on shores of solar oceans and seas
to reach by the pure air in the breeze

Feeling the warmth of the huge round brightness,
whirling on waves of blue rustling lightness…
to put out the pain, to dry out the rain,
though seasons’ voice to loosen the strain

 

One hundred mornings of freshness and flowers
with dawns’ dear shimmer
in dark early hours,

honeydew seconds from skies,
yet unsaid

chiming new words to me
that are to be said…

 

Nicole

 

 

 

You can find the English lyrics here ( You are my Spring, Aurelian Andreescu)

 

 

Să iubești…/ To love

 

“A fantasy is nothing more than a dream
you were too scared to chase.”

― Shannon L. Alder

 

Să iubești anotimpuri din culori răsfirate
pe cărare, în aer,
pe chip
e îmbrățișare
și dimineață
strecurând în clepsidră
nisip

pe o scară din stele, trepte de lume
ezitând repetat
să pășești,
printre raze sau nori,
zăpadă sau flori…
clipei
neuitând să-i zâmbești

Să iubești rătăcirea, pe o hartă pierdută
de dincolo de
căutare
prin furtună și vuiet
în zare, în gând
râvnind
senin și aflare

îmbrăcând amintiri și purtând adierea
va fi-ului care
a fost
prin iarbă, noroi
pe maluri de noi
prin valuri de soare
și rost

Să iubești întuneric și umbre și vis,
cu cheie de dor
și lumină,
urcând în vârtejuri
fără răspuns
spre ceruri
din rădăcină

cu aripi de foc tăind orizontul,
iar zborul din flăcări
sărut,
coborându-ți în fire
o liniște-adâncă,
căldură
și început

 

Versuri din seria Draga mea Phoenix, publicate an de an pe 18 iunie, cu excepția anului 2019. Anul acesta… renasc puțin mai devreme.

 

To love all the seasons in colors so free
and the pathway, the air,
your hand
it is the embrace
of a warm sunny morning
slipping like hourglass
sand

on a ladder of stars, old worldly stairs
hesitant steps, narrow
aisle,
through sun rays or clouds
snow flakes or flowers…
but never forgetting to
smile

To love the long road, on a worn out map
from beyond grinding and
winding,
through struggle, uproar
from azure, downpour
longing for blue skies
and finding

clad in my thoughts, wrapped in the scent of
to be that once
used to be,
in the grass, or the dust,
on seashores of us
soft ripples of sunshine
and me

To love the deep darkness and shadow and dreams,
with a key of dawning
and light,
is to climb up long spirals
with no clear answers
towards heavens from roots
wrapped in night

with fiery wings cutting horizons,
a flight made of fire
and meaning,
breathing in deeply
the colorful silence,
warmth
and velvet beginning

 

Lines in the series My dear Phoenix, posted yearly on June 18th, except in 2019. This year… a little earlier. 

 

 

***

“A dream? With you, reality is always as a dream. There is no greater fantasy, no grander epic, than being with you.”
― Zechariah Barrett

 

Nic🌄le

 

 

The Spanish version sounds beautiful too.

 

 

Arde albastru…/ Balancing blues

 

“It’s when I’m feeling blue that I think of my little color pink.” 
― Anthony T. Hincks

 

Soft bold bloom, beautiful blue
Always around,
always so new
Sensing the time to wear your hues,
Seasons’ design
of balancing blues…

 

Floare firească, cărare albastră
Mereu în zare,
magic măiastră
Freamăt de timp cu zbateri de/z/astru,
Viu anotimp
ce arde albastru…

 

The photos above were taken last year, spring – summer 2019… beautiful forget-me-not flowers and a jewel of a blue dragonfly. The one below was taken in a rush, and with a little help, from a quite tall little tree a couple of days ago.

 

Fotografiile de mai sus au fost făcute pe parcursul anului trecut, primăvară – vară 2019… minuscule flori de nu-mă-uita și o libelulă albastră sclipind extraordinar. Cea de mai jos a fost puțin repezită și cu ceva ajutor, dintr-un copăcel înalt acum câteva zile. 

 

Un început de aprilie cât mai frumos!

 

Wishing you all a nice beginning of April!