Arhive

Un tu și un eu…/ A you and an I…

 

“Once upon a time there was a boy who loved a girl,
and her laughter was a question
he wanted to spend his whole life answering.”
Nicole Krauss, The History of Love

 

un tu și un eu

o joacă mereu,
fluturi și flori
vise, culori…

o îmbrățișare
ruptă din soare,
se scutură stele
lacrimi să spele
cu zâmbet de nor
și raze de dor,

un cer trandafir
cu miez de safir,
cu zori de rubin
și nopți de satin…

un cerc, o plutire
pictând amintire,
pastel pe asfalt
ecou spre înalt
cu umbre ușoare
ce-nvață să zboare…

un cântec de doi,
o lume,
un noi

 

a you and an I

we play like we fly,
the leaves and the flowers
the colors, the hours…

the dreams… an embrace
a dance full of grace
raining with stars
healing scars
with smile of clouds
and heavenly sounds,

the skies like a rose
sapphires at the cores,
and dawns ruby meadows
through night’s satin shadows…

a circle, a glide,
a ray-painted tide,
a soft-hued pastel
casting a spell
on pavements of grey
learning to sway…

a song made of two,
of me and
of you

 

Summer Quotograph… and lavender scent

 

 

Iau adierea balsam
și-o port la mână
brățară,
iar frunzele tăcând
pe un ram
le mângâi cu gânduri
de vară

Sorb culoarea din aer, lumina
topind magic
ceața,
și simt aromă
de șoapte,
mireasmă de vis
dimineața

 

I take the breeze like a balm
and wear it
as a bracelet,
s
ummer leaves through
the calm
caressing my skin, soft
and patient

Sipping the colorful air, the light
melting
the mist,
a magical scent full of
whispers
fragrant around
my wrist

Din albastru… / Beyond blue…

 

“If I could find the right words, I’d say what the blue sky says.”
Marty Rubin

 

Adiere dulce de vară
mângâie inima
cu aripi de culoare
și dor…

ziua…
plutește-a sosiri din albastru,

dimineața…
senin și speranță,
iar seara…
zâmbet și zbor

 

Sweet summer breeze
cuddles the heart
with wings of color
and longing…

the days…
flutter of sky-ins beyond blue

mornings…
soft shimmer of hope,

and evenings…
cherished belonging

 

…asortat cu mult verde.

 

…seasoned with green.

 

De-ar fi să fie…/ If there was…

 

“…there are those who aim at living the life of the entire universe –
everything, men, animals, trees, stars, we are all one,
we are all one substance involved in the same terrible struggle.
What struggle?…
Turning matter into spirit.”
Nikos Kazantzakis, Zorba the Greek

 

De-ar fi să fie un zbor veșnicie
am rătăci ca niște copii…

prin viață sau vis, poteci paradis
cu aripi de foc, iubire și joc
tu chiar ai rosti munți și câmpii,
iar eu aș foii forfote vii

din zâmbete soare și îmbrățișare
din ceruri sărut și timp neștiut
printre secunde o zare se-ascunde
în ploi și priviri, nori, amintiri
din ochi-întrebare și dor-căutare
pași pe asfalt și cântec înalt,

din note de-azur plutind împrejur
murmur de floare, vers și culoare
o boare parfum croindu-ne drum
prin vals de lumină și noapte senină
plimbare pe mal, prin val după val
prin spumă de ape și zgomot de șoapte

pe-alei de argint pășind labirint
eșarfă de lună tăcând împreună
ferestre de vânt sclipind a cuvânt
a cald și aflare, a tușe stelare…

zi-bucurie și dans-poezie
de-ar fi să fie un zbor veșnicie

 

 

If there was a together made of forever
we would beam our feelings like mythical beings…

through life or through dream, a pathway of gleam
on wings made of flames, of love and of games
you, uttering fields, mountains and hills,
me, rustling flight, restless and bright

with smiles like rays and cuddling days
soft dusk like a kiss… a time full of bliss
through seconds the skyline crowning a lifetime
the rain and reflections, clouds, recollections
from gazes like meanings, and hugs like beginnings
long steps on the pavement through spells of enchantment

notes of blue sounds floating around
and murmur of flowers, amethyst hours,
a breeze like a fragrance tuning our cadence
through light like a dance and nights of romance
walks on the seaside, tide after tide
through ripples and foam, feeling at home

the silvery haze astray in a maze
sweet scarf from the moon, a soundless tune
windows like birds winging our words
of warmth and alighting from smooth stellar diving…

peaceful and tender, ethereal splendor
if there was a together made of forever

 

 

And lyrics.

 

Spring Quotograph… and the gate of the garden

 

 

vom păși albastru prin iarbă
inspirând aer auriu,
vom atinge razele cu degete grăbite

și vom deschide poarta grădinii,
pășind desculți dincolo de cuvinte
îmbrăcate în zi

într-o secundă furată,
un fir de nor ne va acoperi
mersul,
vom alerga portocaliu și meandre
rătăcind cărarea,
și eu voi surâde șoptindu-ți,

…întreabă soarele!

 

we’ll take blue steps through the grass
breathing the golden air,
we’ll touch the rays with hurried fingers 

and we’ll open the gate of the garden
treading barefoot beyond words
dressed in daylight

in a stolen second
a thread of cloud will cover
our walk,
we’ll start running orange and winding
losing our path,
and I’ll smile at you whispering,

…ask the sun!

 

“your smile.
is the ultimate
golden dream
all the poems
in the world
are waking up from.”
Sanober Khan

Colorate, neprețuite și dragi…/ Colorful, precious and cherished

 

“The spring came suddenly;
the rains stopped, the days grew noticeably longer,
and the afternoon light felt powdery,
as if it might blow away.”
― Jane Mendelsohn, I Was Amelia Earhart

 

Aer de primăvară la orizont, culori de aproape martie… șoapte de crizanteme și ghiocei.
Tablou de mult anotimp… pod alb și drag de petale și catifea peste iarnă.

 

Spring air on the horizon, colors of almost March… whispers of chrysanthemums and snowdrops. Painting full of much season… warm bridge of lovely white petals and silk over winter.  

Aglomerație mare pe tărâm de coșulețe jucăușe și verzi, fărâmițe de alb, culoare și mugur surprinse adiind. Tulpinițe ițindu-se eroic trag cu urechea la buline sclipindu-și a magic:

„Până la razele de mult soare și cald, hm… noi hai la o mică plimbare pe-aici! Cum, tu n-ai auzit? N-ai simțit suflu de anotimp? Trecând, zburând, îmbrățișând… Pe unde-ai umblat?

Hai, nu mai e mult. Acuși acuși vom pluti colorat peste tot și toate, vei vedea. Și tot acuși primim firicel de roșu și alb, și… duși am fost, aripi de lumină și nor.

Azi, doar așa, însorită ieșire… cu pași de ghiocel și iubire!”

 

Quite much bustle on lands of little baskets, playful and green, little pieces of white, color and bud caught in a breeze. Cute tiny stems springing heroically… eavesdropping over dots sparkling like magic:

„Until dear rays of much sun and warmth, hm… let us go for a walk around here, shall we? Yes, haven’t you heard? Haven’t you felt seasons’ breath? Passing, dancing, embracing… Where have you been?

No, it won’t be long. Soon we’ll be flying again gently, over flowers and trees. And in a few days we’ll get that cute red and white thread and… off we go again, you’ll see. Wings of sunlight and cloud.

Today, just snowdrop walk a bit… steps of love cutely sunlit!” 

 

“Spring is the ultimate genius of the existence and the utter ladder of the lovers ascending to the infinity.”
Mehmet Murat ildan

cute talking wonders

 

 

Poezie vie…/ A living poem

 

“I know everyone has dreams of flying,
but this isn’t a dream of flying.
It’s a dream of floating,
and the ocean is not water but wind.
I call it a dream,
but it feels realer than my life.”
― Maria Dahvana Headley, Magonia

în momentul în care privesc peste sunet
ating țărmuri largi și munți în ocean
cuprind cald maree, distanță și vânt
și mângâi apusul
arzând ca o stea

în clipa în care respir aer soare
cărarea revarsă proaspăt și bine
parfumul de nori coboară ca puful
pictând ore, zile,
în minute de tine

în secunda în care pășesc pe alei
cu raze de cer așternând trepte line
mă-ndrept spre departe, spre cald, spre în sus
spre mult și adânc,
tărâmuri senine

în ora în care inspir anotimpuri,
zefirul ce-mi murmură în zbor adăpost
presimt că iubirea e doar poezie,
iar timpul mi-o scrie
din magic și rost
dsc_0201_mr_ps_sp

the moment my eyes gaze farther than sound
I touch distant shores and mountains afar
caressing the tides, embracing the wind
and kissing the sunset,
ablaze like a star

the instant I breathe the air like silk
the pathway unfolds, freely and new
the perfume of clouds softly descending
to color the days
in minutes of you

the second I walk along alleys of sky
rays drawing the stairs, building me steps
I reach so away, so warm and so high
so deep within lands,
vast fields full of rest

the hour my mind envelops the seasons,
the breeze that enfolds my soul, my face,
I feel pure love is the mere reason
why time writes a poem
of magic and grace