Arhive

Parada petalelor pictate…/ Painted pottery parade

 

„From December to March,
there are for many of us three gardens –
the garden outdoors,
the garden of pots and bowls in the house,
and the garden of the mind’s eye.”
– Katharine Sergeant Angell White

 

Parcă adună stele din iarbă,
(ei bine, din zăpadă)

sau strâng roua de stele?

Și parcă îmi amintesc
cum se simt
stelele…

Parfum de alb aprins,
imaculat,
poezie vie…

prezent prețios

 

They look like they gather stars in the grass,
(well, in the snow)

or stars’ dew?

And they remind me
of how 
the stars feel…

Perfume of burning white,
immaculate,
paradisiac poetry…

precious present 

 

Parcă tocmai coborâte din poveste. Sclipeau.

 

Like having just descended from a fairy tale. They were shining.

 

Paradă colorată strălucind prin alb de început de decembrie și meșteșugită pentru provocările deosebite de săptămâna aceasta. Iar s-au îmbinat minunat!

Și, în ton cu litera pe rol, în cuvânt de minim cinci litere, aș spune… perfect?!

😊😊

Colorful pottery parade today, with painted petals on elegant pots. I’d somehow say… sweet perfection for the little… pinch of snow, playfully shining its immaculate glow in the grass. 

And I would even say… a tad picturesque, for this week’s challenges, like a pleasant walk along pretty alley paths for

One Word Sunday – Potty, on Debbie’s Travel with Intent

Cee’s Fun Photo Challenge – Letter P, on Cee’s Photography

 

 

Nic❄le

 

Anunțuri

Drumurile mele și tu…/ Mis caminos y tú (My pathways and you)

“your hand
touching mine.
this is how
galaxies
collide.”
― Sanober Khan

 

Ascult aerul plin de culoare
și inspir nuanțele zilelor,
melodia luminii rotește cald sufletul
iar vântul, cheile clipelor…

Porțile timpului încet se deschid
lăsându-mi pașii să zboare,
s-atingă cărarea ce duce spre maluri
mângâind amintiri călătoare

Mătasea din valuri, cerul și norii
mă strigă cu glas ca din vis,
murmurând cuvinte de tine
desenând în ochi paradis…

Ca într-un basm, stelele cântă
sclipind curat a rubine
încât toate zilele, nopțile, drumurile
mă duc minune spre tine

 

Yo siento el aire coloreado
y respiro sus tonos suaves,
el canto de luz toca mi alma
y el viento gira las llaves…

Las puertas del tiempo se están abriendo
revelando mis pasos errantes
que buscan el sendero hacia el mar
a traves de recuerdos de antes

Las ondas sedosas, el cielo, las nubes
llamándome con la voz de mis sueños
susurran palabras vestidos de ti
haciendo mis ojos serenos

Como en un cuento de hadas, las estrellas brillan
y bailan bellamente así
que mis días, mis noches, todos mis caminos
lentamente llevan a ti

 

I listen to the colorful air
and breathe in its hues like a breeze,
the tune in the light touches my soul,
the wind turning the keys…

The gates of time slowly open
revealing my wandering quest
seeking for the path to the sea shores
through memories that pour from the past

The silky waves, the sky, the soft clouds
keep calling with the voice of my dream,
they murmur words made of you
making my eyes so serene…

Like in a fairy tale, the stars burning bright
are dancing, shining anew,
so all my days, my nights and my pathways
can freely take me to you

 

 

 

Încercări repetate de-a lungul timpului, de a învăța și folosi limba spaniolă mai mult și mai bine…  care au prins contur vara 2017, cu pași înspre toamnă. Neașteptat și minunat contur, după vacanța în Spania, un septembrie puțin mai rece și… într-o zi de vineri a plutit, zbor lin de vers și vis în spaniolă. Experiență atât de nouă, de parcă am deschis o ușă și am pășit pe un tărâm necunoscut. Poezie-călătorie, survolând jucăuș dicționare, desigur, deși firul curgerii… neîncadrabil la nici o literă, categorie sau conjugare. Iar apoi, meandrele drumului prin traducere, rimă și ritm în română și engleză, ușor curgător… călătorie-bucurie. Un tempo și puls ca din inima unei plutiri, dincolo de formă sau număr de silabe.
Senzație liniștitoare, de imagini și cuvinte – corabie, iar oceanul… valuri rozalii sau înstelate unduind liniștit înspre soare.

😊

Several attempts over the years, to learn and use Spanish a bit more and better… but which took a more definite contour for me this summer autumn 2017.  Unexpected and wonderful contour, after the August holiday to Spain, a little colder September days, and one Friday… soft flight through verse and reverie in Spanish, too. Entirely new experience, as if opening a new door and stepping onto an unknown realm. Flipping and leafing through dictionaries, naturally, though the flow… not falling under any letter, category or conjugation. And then, the meanderings my path took in translation… lovely surprise as well.  We usually say „lost in translation” but now it seemed more of a „found” or „regained,” rhyme and rhythm … streaming smoothly into English and Romanian. It felt like from the warm heart of a dreamy flight beating beautifully beyond any form or number of syllables.
Feathery feeling from images and words – sailboat,  and the ocean… coral and seashell pink waves, or starry, gently rippling towards the sun.

 

Nic💖le

 

Albastrul aproape…/ Cerulean closeness

 

 

Nu înțeleg

cum albastrul
aproape
alunecă și străbate
printre raze, prin timp…

și cum îmbrățișează,

cum colorează
zile întregi
cu mireasmă senină,
îmbrăcând secundele

în liniștea sa,

picurând în mers
speranță și soare
dintr-o căutare de atât
de departe…

nu înțeleg

 

I do not understand

how cerulean
closeness
soothingly glides
along 
rays, across time…

and how it grasps,

how it colors
entire days
with a blue scent so deep,
dressing the seconds

in a soft peace

and seeping into steps,
hope and sweet sun
from a warm gaze
so afar… 

I do not understand

 

Provocare albastră, marțea asta, Tuesday Photo Challenge – Sky pe blogul Dutch goes the Photo!

 

Blue challenge this week on… Dutch goes the Photo! blog, Tuesday Photo Challenge, Week 80 – Sky.

 

 

 

Toamnă cafenie…/ Auburn autumn

 

“It looked like the world was covered
in a cobbler crust of brown sugar
and cinnamon.”
― Sarah Addison Allen, First Frost

 

trenă de frunze plutind pe pământ,
murmur de foșnete fără cuvânt,
alunecă rece printre zile și nopți
în brumă îmbracă strugurii copți

lacrimi aruncă din norii-i de gri
peste dealuri întinse și parcuri pustii,
veșmântul ei greu de ploaie și vânt
împrăștie păsări pe-alt colț de pământ…

din ochii adânci îi transpare magie,
iar palmele-i ude scutură cerul,
din ramuri de frig picurând elegie
ce-n suspine-mbracă eterul

o respiri, te inspiră, te poartă spre tine
parfumul de ars îți pătrunde în piele
plimbându-te crud pe covorul de zile
cu ecouri de vară și stele…

over the day... and far away

 

trail of leaves floating away
murmur of rustle and stillness
dressing in rhyme the night and the day,
and the grapes in a blanket of chillness

tears dripping from its deep clouds of grey
over the parks and the hillsides
its heavy cloak of crisp wind and rain
fleeing the birds over moon tides…

from its gloomy eyes, sparkles of mystery
its drizzly palms shaking the skies
from branches of cold, raindrops in wintery
sighs draping the highs

you breathe it in, it breathes you out
its perfume of cinders infuses your skin
you walk shorter days full of doubt
through echoes of summer and dream…

 

Nic🍇le

 

Zile de octombrie colorate și-aromate în continuare!

 😊

Colorful and sweet-scented October days! 

 

Cute Quotograph… and love

 

 

Plimbare chiar rimează cu culoare… am descoperit zilele astea. Nu doar în vers, vreau să spun, ci și… în mers? Plimbare culoare… de octombrie soare!

(Și acum acum zâmbesc puțin, așa… ca pentru sine, întrebându-mă tot ca din mers, să văd eu acuși acuși cum voi reuși să redau și-n engleză aceeași minune de ton de octombrie luminos colorat… și rimat ritmat).

Și-anume, explozie! Artificii strălucind colorat la tot pasul. Chiar nu, sau poate nu mai știu eu, dar parcă n-am mai văzut la mijloc de toamnă atât de mult curcubeu întins covor ca prin farmec. Cu greu și de-abia mă desprindeam de un colț că dădeam de altul, și tot așa.

😊

A walk soft and bright, rhyming with colorful flight… I have discovered these days. Not only rhyming a talk, I mean, but also…  a walk? Soft and bright colorful flight… in October light!

(In the brackets above, the Romanian version, I was wondering… a bit aside and to myself as I was writing the words, about a nice playful way of translating the rhyming game into English, obviously different words, but I think I managed to keep the same meaning, quite happy about that, too.)

And I mean, an outburst! Fireworks shining at every step. I don’t think, or I don’t remember to have seen such a mid-October display, so much rainbow spread as a carpet as if by magic. I barely pulled myself away from one floral spot that I would bump into another, and so on.

 

Și-uite așa, mai agale sau mai foit, dar cu ochii fix în soare… culoare plimbare… îmi răsăreau și gândurile. În nuanțe… fel de fel. Printre care, razant, și ideea. Că da, chiar așa trebuie să fie! Dacă este… și anume, să fie!

Iubire.

Când e ruptă din soare, chiar nu are asemănare. Pe pământ. Și e interminabilă. Infinită.

Complet fără-nceput sau sfârșit. Nu vine de nicăieri, nu se-ndreaptă nici unde. Deși cumva… peste tot?  Și nici n-ar avea altfel cum, chiar nu vrea să obțină nimic. Doar este. Fără poate și fără probabil. Fără dacă sau parcă. În schimb, cu mult „da.”

Nici nu e definibilă sau delimitabilă prin când și cum. Ea doar…  este. Dintotdeauna. A fost și va fi.

Cumva… ca un fir de apă? Un izvor, sursă de viu și culoare. Poate neatinsă încă, dar mereu doar la un gând distanță. La un pas, o șoaptă sau un cuvânt?

Și tu…

Tu asculți. Pleci urechea și auzi și observi. Ceva e puțin altcumva. Dar ce mult! Și-apoi pășești. În sensul ei de mers. O dată cu ea.

Intri în ritm. Plimbarea culoarea te duce. Iar tu… soare!

 

And so, slowly or in a bit of a frenzy, eyes fixed on the bright light… in my colorful flight…  thoughts started to come. In various hues. Among which, like a sparkling ray, the idea came. That… yes, that must be it! If it is to be!

Love.

When it is like a gold nugget from the sun, it really is like from beyond.  Like nothing on earth. And it is endless. Feels infinite.

Absolutely no beginning or end. It seems to come from nowhere, and going nowhere. Though somehow… everywhere? And it couldn’t be otherwise, as it doesn’t want to get anything done. It just is. No maybe or perhaps. No what if’s or as though’s. But with a lot of „yes.”

And it is not definable or measurable through a when or a how. It just… is. Forever. Has been and will be.

In a way… like a spring? A source of water, of life and color. Maybe untouched yet, but still always only a thought away. Only a step’s, a whisper’s or a word’s distance?

And you…

You listen. And you suddenly hear it. You hear and you start noticing. Something is a bit somehow else. A bit much. It’s on its way and in your path. It is flowing. Through you.

And you get in that rhythm. That tune and that pace. The bright flight carries you. And you… light!

 

Căci soarele… chiar nu, nu poate fi doar centrul universului. Ar fi prea puțin. Cu siguranță e centrul ființei. Al tău. Și al tău. Și… al tău?

Ne suntem unul altuia orizont. Plimbarea mea trece prin culoarea ta. Și reciproc.

De-aici… zarea.

Iar când soarele începe să răsară, deși nu realizezi când și cum, dintr-o privire și un surâs, atunci… ai atins. Ai ajuns la întâlnire cu propriul tău soare.

Transpare prin ochii unui… altcineva! Dar acesta e doar un detaliu lipsit de importanță. Numai zâmbindu-vă, înnodați raze. Împletiți același cald și respirați din același auriu. Îmbrăcați aceeași manta, sorbiți din aceeași cupă… vă hrăniți din același centru.

Sunteți la modul simplu și complet aceeași plimbare culoare. Același soare. Ați privit și pășit.

În sensul de mers al iubirii.

 

As light… cannot simply be just the center of the universe, no. It would mean too little. It certainly is the center of you. And you. And… you?

We are each other’s horizon. My walk soft and bright goes though your colorful flight. And vice versa.

Hence… the skies in the light.

And when the sun begins to rise, though you can’t put your finger on a when or a how, but just from a pair of eyes and a smile, then… you have touched. You have met your own sun and light.

It shines through… somebody else’s eyes! But… that is just a mere detail. Only by smiling at each other, you sew rays. You weave the same warmth and you breathe the same golden spiral. Wear the same mantle, sip from the same sacred vessel… wine and dine on the same center.

You are simply and entirely the same soft bright flight. And light. You have dived… and arrived.

You are now walking in the rhythm and rhyme of pure love.

 

Se spune că este prima zi din restul vieții tale. Eu doar spun că e viață la modul cel mai infinit.

Este pur și simplu cel mai cald și mai cu sens… a fi.

 

They say it is the first day of the rest of your life. I just say it is life in the most infinite mood.

It simply is the warmest and most meaningful… to be.

 

Nic💓le

 

Clipe de negru…/ Black moments

“…People are rivers,
always ready to move from one state of being
into another.
It is not fair, to treat people as if they are finished beings.
Everyone is always becoming and unbecoming.”
― Kathleen Winter, Annabel

 

Clipe de negru ce mușcă adânc,
lăsând urmă de zgomot în șoapte
Clipe de negru arzând nerostit
cu flăcări topindu-se-n noapte

Clipe de negru vuind ca un viscol
turnând gheață în zile…
Clipe de negru vibrând intr-un ritm
ce stinge lumina-n privire

Clipe de negru respirând printre raze,
întorcând ochi dinspre cer,
Clipe de negru urnind lanțuri grele,
dizolvând nopți în eter

Clipe de negru implorând a culoare,
aur sau argint poleială…
Clipe de negru curbând magic timpul
prin aer îmbrăcat în cerneală

Deși…
doar așa, prin clipe de negru
din pașii cu umbre
de ceață
se toarnă o punte din suspinul adânc
spre stele și pace,
spre viață

 

Black moments bite, they take their share
and leave a sorrowful mark
Black moments burn, feeding on air,
with flames shaping the dark

Black moments blow like fierce winds moaning
unleashing ice through the days…
Black moments beat an unyielding tempo
stifling magical rays

Black moments breathe through smiles and sun,
turning our eyes from the flight,
Black moments breaking free from the fetters,
transforming nights into white

Black moments beg to be painted sweet blue,
green or yellow or pink…
Black moments bending the time and the skies,
spewing an eerie ink

Still,
black moments bathe the wonderful air

in shrouds and veils
of night,
becoming the bridge for the long bitter sighs
towards bright beautiful
light

 

Nic🍂le

 

Inspirată oarecum neașteptat de aerul puțin mai rece de final de septembrie, luna plină… de ceață și… filmuleț.
 😊
Interestingly inspired by the end of September air, a bit chillier, the foggy full moon and… the sweet little film.

 

 

 

 

Toamnă rotind albastru…/ Autumn spinning soft blue

 

“And I am dumb to tell a weather’s wind
How time has ticked a heaven round the stars.”
― Dylan Thomas, Collected Poems

 

Un verde de-amiază dezmorțită de octombrie rostindu-mi steluțe azurii ca decupate cu multă migală direct din zare și raze… și-albăstrindu-mi perfect ziua și pașii.

 

Warm October noon and the green reveals little stars as if cautiously carved right from the skies and the rays… a perfect blue dash along my day and my steps.

 

“I like the sky. It’s rational to me in a way that life isn’t.”
― Maria Dahvana Headley, Magonia

 

Nic✨le