“With all colors combined the world shines” ― Arefin Bashar Arif
Can you see time’s fingers? Feeling the field’s forehead, or the clouds’ puffy face?
Can you hear the sky’s faith in the fine fabric of flowers? And the fresh fragrance of fruits or the feathery flutter of fairies… flakes of delight?!
Can you taste the flavor of each filmy flash of fire within every fabulous fiber of life? Can you savor its flames? Or its feeble flicker?
And the air’s far flow, foreign but familiar, can you sense it? Fluid and free fate, forever a feast?…
I think I have discovered that words starting with the same letter… well, they somehow form… like a „family”?! 😳
And I also believe Frank’s challenge at Dutch goes the Photo! this week offered me the perfect moment for a bit of such… fluffy fun? 😊 The photos were taken last year at the end of May, cute fiery petals in the green.
Cred că am descoperit că, într-un mod minune cumva, cuvintele care se întămplă să înceapă cu aceeași literă formează… un fel de „familie”? Și, pe de altă parte, cum nu pot spune c-aș crede în întămplare sau coincidență, voi presupune că sunt într-adevăr înrudite. Undeva acolo printre firide de timp și trecere, cuvinte care vibrează la fel… Flori, frunze, fire, fibre, fulgi, fărâme, frânturi… felii, firimituri… flacără, foc, fierbinte… frumos, pufos… formidabil, fantastic, fabulos… 😊😊
Iar provocarea de săptămâna aceasta pe blogul Dutch goes the Photo! a fost momentul perfect pentru joaca asta pufoasă. Printre câteva fire de frumos, poze făcute anul trecut la final de mai. Petale de mac care parcă… luaseră foc. 😳
Fervor unfolding… fuzzy film in a fearless frenzy? Like a flimsy flag or a scarf making a frown fade while finding their breeze. Fearsome fever fringed by the soul’s fragile fluff, feeding on its first and final force, no fret or fuss… Fortune finding its way through us. Our forgiving, our forgetting, the flooding, the forging… the future.
No fee, no fare, no fine… neither false, nor fake, no flaw or fault or foul play…
No failing, falling… just faraway flight framing the infinite, lost and found… fondly unfurling its fullness.
“Let us be grateful to the people who make us happy; they are the charming gardeners who make our souls blossom.” ― Marcel Proust
August întâi… și cuvintele s-au repezit să mi se-așeze în mult „g”, în engleză. Fir de borangic, i-am spus, pentru că înșiruirea a fluturat ca mătasea luată de briză. Iar eu a trebuit să-i urmăresc zborul.
A început dintr-o dată, cu gândul fulguind printre… good, great, gorgeous, grateful, graceful... apoi girl, guy… glance, glimpse,gaze… gnomes, goblins, genies… După care, garden. grass, gladiolus, geraniums… și tot așa… tobogan. După care mi-am spus, aici pare a fi ceva, nu glumă! 😊 Gândul a prins grai, și începând să scriu, s-a depănat grațios, firul mătăsos. Să fi tradus, aș fi obținut o cu totul altă poveste, bineînțeles. Și nu neapărat în „g”.
Cât despre videoclipuri, și-au găsit drum și ele, 😳 cumva grozav în lumea asta micuță a youtube-ului. Un Golden Retriever visător ascultându-și stăpânul gâdilind chitara/ ghitara în lumina minunat aurie (golden) …iar apoi Ellie Goulding, Goodness Gracious. Ei bine, asta a fost jucăria. Hm, ghidușia! 🙂
Un august plăcut, vă doresc!
August 1st… and the words hurried to arrange themselves in much „g”. Gossamer, I called it, as it fluttered like a soft silky thread in the breeze, all day yesterday. And I just had to follow its flight.
It all started suddenly, with my thoughts ambling… good, great, gorgeous, grateful, graceful… and then girl, guy… glance, glimpse, gaze… gnomes, goblins, genies… After which, garden, grass, geraniums… so on and so forth, sliding cheerfully. So I thought to myself… hm, there seems to be something there, really! And starting to write, it all unfolded smoothly, the gossamer thread.
As for the videos, they found their way too, somehow great, in the small youtube world these days. 😊
***
In case you haven’t noticed the “g” in everything,
I dare you to gather
and guess…
the “g” is king!
And if you can’t see clearly its glitter, glint or glow
just catch a glimpse around..
in words and things
galore
It glides through gleeful gardens,
beguiling smooth glimmer,
far galaxies it grapples
to grasp the stars’ soft shimmer
It giggles everywhere,
it grins at goblins’ glances
at genies, gnomes it gazes
with goddesses it dances
It’s good and grand, still goofy
and generous, genteel
it plays no games, no gimmick,
though gadgets are its deal
Wise widgets, giddy granting
glad guests and ghastly ghosts,
it puts sunglasses on
and glares at the hosts
Sweet gestures or glum grimace,
or grumpy, guilty, greedy
astounding guts and grit
to get the nitty gritty
In genes, in germs, in gossip,
or grief and grudge and gloom,
a “g” conjures a gallery
and still allowing room
Geraniums on window sills,
grafitti walls, ingenious,
imagining their dialogue…
the gibberish of genius
A garland of sweet magic,
geometry of gems
or gear, guns, grim tragic
with bitter grinding stems
A garnish of sharp ginger
to give day’s groove its glaze,
it grows and gently grips
the gift and gain of grace
The grass and gusts of wind are greeted in a gala,
the golden glitz and glamour,
gigantic gods
and Gaia
Its gravity… a guide, the angels’ gate and guard,
the gospel, grail and gratitude
and glory…
deeply gnarled
Wonderful guitar, and so very cute Golden Retriever (called Maple). I just love the reflection of the trees in the guitar’s shiny surface, simply genial disposition in this video!! 😊
“The breath of life is in the sunlight
and the hand of life is in the wind.” ― Kahlil Gibran, The Prophet
Dintr-un puf de păpădie
au țășnit stele o mie
și-au pornit nenumărate
zburând căi întortocheate…
au călătorit minune
atingând un ochi de lume,
un abis, o căutare,
alb de lună, rod de soare,
suflet, inimă fierbinte
respirând doar clipe sfinte
aer moale și culoare
vis aievea, sărbătoare
bucurie și durere
slăbiciune și putere…
Lacrima nevinovată
ca o undă minunată
și-a croit drum spre lumină
din pământ prin rădăcină,
a urcat a mult albastru
rătăcind drumul spre astru
picurând geană, obraz
în mărgele de topaz…
printre degete de nor
printre freamăte de dor
printre vuiete de minte
din tăcere și cuvinte
prin felii de-ntunecare
viu suspin și vindecare…
Cântec, soare, simfonie
dintr-un puf de păpădie…
From soft dandelion fluff stars exploded in a puff and they soon began ascending winding breezes never ending…
and they floated like a wonder touching realms torn asunder, depths of days, blue highs, green lows greeting every gust that blows soul and heart of April, May breathing only heavens’ sway mild dance and inspiration flight so far, a celebration joyous laughter, tender longing, wistful calling and responding…
Tears’ crystal, clear and pure like a ripple’s calming cure made its way towards the light from the earth’s roots’ bitter night, climbing steps of fog and sky finding sunny ways on high drifting long on cheeks and lashes weeping pale filmy dashes…
through seeds’ fingers’ pearly brushes through kind eyes’ inquiring rushes through the mind’s roaring noise to the silence and the poise, through the darkness’ rueful slices soothing sigh and balmy brightness…
Song and sun caress enough from sweet dandelion fluff…
***
Provocare plutitoare marțea aceasta,
Lovely challenge this Tuesday on Dutch goes the Photo!
“The most incredible thing about miracles is that they happen.” ― G.K. Chesterton
Putem oare citi în trandafiri?
Putem să le elucidăm misterul?
Zâmbet de clipă fulguind zefiri
și lacrimi de culoare răsfoind eterul…
Putem noi oare să traducem înflorirea
în rime și cuvinte tresărire,
iar nuanțele, petală cu petală,
putem să le aprindem cu privirea?
În ochi adânci și-n inimi de albastru
cuvinte nu-s,
doar raze, adorație,
sclipiri senine-n fiecare gest,
iar pentru norul trecător…
mirabilă tratație
I wonder, can we read the roses? Can we decipher their silky spell? A smile that a moment veils or exposes,
and tears dripping color and sweet smell…
Can we translate the blossom like a dance in rhyming words that sound like a pulse, and their hues’ soft rhythm petal next to petal,
can we rekindle it in a divining glance?
In pure deep eyes and hearts of searing blue
there are no words,
just rays, affectionate and sweet,
serene new glimmer, peace in every quiver,
and for the passing cloud…
a mesmerizing treat
Provocare ca o invitație, săptămâna asta,
A treat of a challenge this week on Dutch goes the Photo!
“The light of an early Summer afternoon as it slips toward dusk has so many good things wrapped up in it..” ― Brandi L. Bates
Verde vrăjit
din foc răscolit
respiră joc roșu din liniște cer…
semințe eter,
și tace cântând
văzduhul umplând,
giuvaier
Îmbracă privirea,
pământul și firea
în stele de cald și aștri acasă…
noapte pufoasă
din frunze crescând
speranță plantând
luminoasă
Ajunge apoi,
în sânge, în noi
în viață de vis și iubire..
abruptă trezire
prin seve urcând
în suflet țesând
amintire
Light green aglow, fire aflow breathing red bursts from calm highs…
from kernel skies,
a stillness that chimes and air that rhymes,
stems arise
It dresses my being, the earth and the living through stars made of warmth, planets that roam…
nights made of foam,
fluffy leaves growing hope ever sowing
at home
It reaches thus, the blood within us life made of dream, of devotion…
a sweet bitter potion
through the saps heaving in souls weaving
emotion
Verdele și noi, o rotire prețioasă, dialog tăcut, dans. Și formă și fond, și viață și vis, verdele-n nuanțe… pe cât de familiar pe atât de spectaculos, mijloc de spectru…
…pod dinspre cald înspre rece, aproape spre departe, călătorie ca o suspendare în spațiu și timp…
…fără să se fi plecat și totuși mereu sosindu-se. Într-un mereu acasă.
The green and us, a precious circle, like a silent dialogue, a dance. Both form and substance, both life and dream, the familiar yet so spectacular green, glowing in the middle of the spectrum…
…bridge between warmth and coldness, close and far, journey suspended in space and time…
…travelling without leaving yet continuously arriving.
“Do we ever realize our fondest dreams?” ― Victor Hugo, Les Misérables
Galben viu, poezie strecurând ritm în zi
Galben cald, frenezie conjugând a iubi Galben aur, poveste-n clipe roșii arzând
Galben soare de basm, prin oranj fremătând
Galben zbor aprins magic, voal foind prin poiană
Galben fin răspândind pulbere diafană
Galben zâmbet și lacrimi tremurând printre gene
Galben horă și rouă răsfirând sânziene
Galben mijloc de an, poartă-n cer deschizând
Galben, verde, albastru… stele, vise…
și-un gând
Yellow brightness, soft poem taking pulse from above
Yellow calmness, sweet frenzy conjugating to love Yellow gold, warm story longing deep through red burn
Yellow sun, otherworldly, kissed by bright orange yearn
Yellow flight, magic fire, veils over the glades
Yellow silk intersprinkling filmy powdery maids
Yellow smile and tears trembling under wet lashes
Yellow whirl, morning dew drawn by fairy dashes
Yellow middle of year, open gate in the sky
Yellow, green, cherished blue… dreams, the stars…
„As Rachel Lynde used to say,
the sun will go on rising and setting
whether I fail in Geometry or not.
(Marilla Cuthbert)” – Anne of Green Gables, L. M. Montgomery
Dacă se-ntâmplă să-mi pun problema portocaliu, atunci…
…e geometrie curată!
Și mai mult decât atât, e scamatorie. Cumva unu cu unu (roșu cu galben) face… șaișpe?! Unele mai dinspre roșu, altele mai înspre galben, câte nuanțe, varietate… Timbru, tentă, ton. Un șaișpe din acela de tip nenumărabil, începi să numeri și invariabil pe la doișpe pierzi șirul rotunjind generos și spumos, deci… ok, șaișpe.
😊
If I happen to set up an orange problem, then it is…
…pure geometry!
More than that, it’s like wizardry or hocus-pocus. Somehow one and one (red and yellow) eguals… sixteen?! Some closer to red, others to yellow… that many hues, values… Tinges, tints and tones. A sixteen that cannot be held accountable for much, if I should start counting, I’d invariably lose track around twelve and then just try to approximate, roughly but generously, so… ok, sixteen.
Tonuri aprinse, intraductibile ce mi se proiectează așa… dinspre toate laturile și fețele piramidei încadrându-mi dup-amiaza. Iar din unghiuri de verde, mai mult sau mai puțin ascuțite, ale triunghiului isoscel circumscris în fiecare rotunjime de clipă, îmi răsar uite-așa, paralel cu plimbarea mea perpendiculară pe zi…
…o grămăjoară de petale. Și ele paralele între ele, deși… drăguț de concentrice.
❃❃❃
Vivid untranslatable hues that just project themselves at me… from all the faces and sides of the pyramid framing my afternoons. And from green angles, more or less acute, of the isosceles triangles circumscribed within the roundness of each minute, there dashes, just like that, running parallel with my walk quietly perpendicular to my day…
…a shiny bunch of petals. They themselves parallel to each other, although cutely concentric too.
Și se-nvârt, se rotesc de se-ntâlnesc ca-ntr-o sferă de apus fosforescent suflat cu chihlimbar… orbitor, ce-mi ia ochii.
Rămâne să văd, totuși, cum și de unde atâta simetrie oranj. Hm…
Ipoteză?
Păi… se dă un buchet de boboci grași și tăcuți care, ei bine… tac și fac. Și-ncet se desfac?
Concluzie
Să se arate că… nuanța aceea nu poate fi mai strălucitoare și soare. Da, zis și (de) făcut.
Demonstrație
Cel mai probabil cheia problemei e în rotire. Prin reducere la absurdul presupunerilor mele că, deh… nicicând n-au învârtit raze mai colorate și parfumate și fermecate, momentele astea „made in” iunie, reiese că, unu, nuanța nu e magică, dar e mirabilă. Doi, nu e nici mister, dar e minunată. Și trei, nu e nici a culorilor teorie, de unde rezultă că e..
…poezie.
Pare-se că nicicum de dovedit. Ci doar de iubit Și… de zâmbit?!
(Aici albinuța m-a încântat până peste poate orice demonstrație de iunie geometric, trigonometric… sau ochiometric scamator rătăcitor prin zi. Cum simțea, și bâzâia ea harnică și pufoasă, poate poat-o da de polen, hm… „Yum, dar îi simt aroma, dulceața, nectarul. Oare unde-o fi, că mi-e o foame…”) 🙂
🐝🐝🐝
And they spin, they go round until they meet like in a sphere of phosphorescent sunset melted and coated in amber… blinding gem shining away.
It is still to be seen, though, how can one explain so much orange symmetry, well…
Given
It surely is, a bundle of buds, plump and silent, hm… going round and round. And slowly opening?
Prove
To be shown that these hues could never be brighter. Well, said and almost done.
Analysis and proof
The key to this problem must be in the spinning. If I make the absurd assumption that, uf… they’ve never before spun so splendidly colorful and fragrant and charming, these free moments made in June, there results that… one, the hue isn’t at all magical, but it is wonderful. Two, there is no mystery to it, but it is miraculous. And three, there is no such thing as color theory, thence it is…
…poetry.
Seems none of this can be proved. Just loved. And… smiled at!
(Here the little confused bee delighted me more than any proof or demonstration of mid June geometry, trigonometry… or trickery through the day. The way it so cutely seemed to focus and feel something there, busily fluffy, hoping to get to the pollen delight, hm… „Yum, but I can feel its scent, its sweetness and nectar, it’s calling me. Where can it be, I am kind of hungry around here…”) 🙂
Raportor, riglă, compas… toate-s prin iarbă. Prin aer, printre raze? Și nici urmă de radieră sau corector, doar suflul verii concentrat calculând, rezolvând, deducând…
…etalând etape demonstrative de atâta explozie luminoasă, radios fabuloasă, de-o perfecțiune nostim imperfectă. Elemente rapsodice de geometrie-feerie încrustată cu nestemate de armonie și bâz.
Și neapărat o fotografie.
😊😊
Ruler, protractor, compasses… they’re all in the grass. In the air, the rays? And no sign of eraser or correction pen, just the summer sprites reckoning, solving, adding things up…
…putting solution bursts on display, radiantly fabulous, imperfectly perfect. Elements falling together, geometrically dreamy, bespangled with gems of harmony and cute buzz. Like in a rollicking rhapsody.
And in a photograph.
Și dacă vă era dor, zâne jucăușe de fiecare clipă și petală și nuanță… luându-și treaba colorată foarte în serios. Deși trebuie să recunosc, veverița e preferata mea.
: )))
And in case you missed them, funny fairies at work, petal and hue… taking their colorful job very seriously. Though I must admit the squirrel always is my all-time favorite.
