Nuanțe de octombrie…/ October hues

 

“Autumn…the year’s last, loveliest smile.
[Indian Summer]”
― William Cullen Bryant

 

Iar toamnă, coaptă și
aurie,
cascadă caldă, ușor
ruginie
de frunze-n nuanțe
și în povești
să-ți aminteasc-a sclipire
că ești

Lumină veche și umbră
mută,
covor ce se-așterne și parcă
ascultă
cum pașii grăbiți cândva
se opresc
când dar de-octombrie-n rouă
găsesc

 

Autumn again, ripened
and bright,
shining cascade of rich hues
and light,
leaves penning tales of seasons
and spree
somehow reminding my soul
to be

Old golden light, shadows
and glisten,
a precious carpet that does seem
to listen
as hurried steps will wander
and stop
when October gifts a sunny
dewdrop

 

Fotografii de început și final de octombrie făcute din mers și trecere. Și cumva…

…deseori mă opresc și mă-ntreb, unde și-ncotro atâta grabă?! Unde… de ce, cum și cât? Sau până când? Pare oricum că mă iau la-ntrecere chiar cu graba. E care pe care, iar jocul ăsta e mai mult o spirală. Sau… o buclă?. Câștigă doar…. cine nu participă, cred.

Da, însă până voi găsi eu răspuns(ul/urile), bineînțeles…

…nuanțe cât mai de octombrie în fotografii solar aurii.

 

 

Photos taken on October 1st and this week, end of the month already. Also taken on the move much, and somehow…

…I often pause and wonder, where and why this ongoing rush of things and days?! Where, why and how? Or for how long? Because anyway, it seems that I am in a race against the rush itself. A rush for another rush… this game feels more like a spiral. Or a loop? The winners can probably be only those who… do not take part in it, I think.

But until I get to find the answer, or answers, of course…

…very October hues in images shining beautifully like the sun and the stars.

 

Vă invit să vizitați și noua mea pagină de Facebook, Nicole”s Photos, la

https://www.facebook.com/painterlyplay

Sper să vă placă!

 

 

I am also inviting you to visit my Facebook page, Nicole’s Photos, at

https://www.facebook.com/painterlyplay 

I really hope you enjoy it!

 

Nicole

 

 

Here you can find the lyrics for this lovely Romanian tune

 

 

Artiflori…/ Flowerworks

 

“In joy or sadness, flowers are our constant friends.”
― Okakura Kakuzo

 

Flăcări flori,
vii culori,

zile soare,
clipe nori,

zâmbet seară,
lacrimi zori,
cald petale,
ger ninsori,

gânduri grele,
pași ușori,

semn sclipire,
artiflori

 

Flowerworks,
color names,

sunny days,
moment rains,

smile evenings,
dawn refrains,
petal warmth,
cold remains,

heavy steps,
lighter lanes,

fiery shine,
flower flames

 

Nic🎉le

 

 

Neașteptat (în patru timpi)…/ Lens-Artists Photo Challenge #30: Unexpected

 

“People don’t have ideas, ideas have people.”
― Paul B. Rainey

 

I

S-ar putea spune oare că există mai multe feluri de „neașteptat”?

Cel val vârtej? Nu ai prevăzut nimic și se întâmplă, chiar de-ți place sau nu. Și-apoi cel cald și blând? Strecurându-se pașnic, înfiripându-se tacit… deși iar, pe plac sau nu prea.

În ambele… ca în mijlocul unei furtuni. Sau al întunericului acela adânc de dinaintea zorilor. Liniște. Nimic din ce urmează, val vârtej sau domol, nu a lăsat carte de vizită. Nici undă, nici zvon. Se produce fără maestru de ceremonii. Doar îmbrăcându-se-n clipe. Ființând momente, minute și surprinzător… decurgând.

Deși roata minții… mereu acolo. Gânduri, emoții, așteptări sau speranțe, presupuneri… și iar gânduri. Slalom. Toate bune și frumoase, dar ritmul, curgerea… zilele, stelele chiar au altceva de spus uneori. Agendă ascunsă, plan divin, cauză și efect, plus minus intuiție, instinct… oricum se combină toate, sau cum le combinăm noi, baletul lor e sideral. Ne scapă. Cu ambele sensuri ale acestui „ne scapă” luate la un loc. Ne scapă… nu-l putem defini și ne scapă… ne este un ajutor mut. Protejează.

Așa este, ne iubim zona de confort. Siguranță, comod, cald și bine… Fac parte din noi. Vin însă momente care schimbă. Rotesc, răsucesc, învârt și preschimbă ca din eter. Prefac. Ne prefac. Cu sau fără voia, atenția sau cooperarera noastră. Iar uneori, destul de brusc. Și probabil de le-am fi știut, ghicit sau intuit jocul ne-am fi sustras lor cu totul.

Și totuși…

 

II

Așteptându-ne la neașteptat (ca parte din ecuație, sau din dans), neașteptat-ul devine așteptat?!

Am auzit asta undeva și mi s-a părut extraordinar. Să ne putem pregăti să fim luați prin surprindere, da. Putem face asta? Un lucru care ne-ar lua pe nepregătite, comod sau nu, să fie altfel întâmpinat dacă mintea, inima nu au alte scenarii rulând în fundal. Nu vizionează alt film? Alt episod imaginar… „Oh, dar asta chiar trebuia să fie aici? De ce? Cum?! Așa nu!…” De unde și avalanșa: frustrare, victimizare, resentiment.  Singura așteptare de dorit părând a fi… așteaptă-te la orice.

Să lăsăm viața să ne ia de mână. Sau chiar în brațe? Să ne poarte…

 

III

Mă gândesc și că tot acest mecanism lasă loc foarte puțin sau chiar deloc pentru auto-victimizare sau frustrare, resentiment. Și că pare libertate în stare pură? Pentru că…

…nu e oare minunat când cu harta în mână sau cu planul, graficul, bugetul și gps-ul în cap ajungi să vizitezi acel ceva ce nici măcar nu era pe listă? Nemaispunând că nici nu știai că există.

…nu e oare fabulos atunci când pornești cu o idee fixă despre ceva sau cineva, doar ca apoi ea să capete un contur sau detur complet nou, de nici nu mai reții ideea inițială? Și nici nu mai contează.

…nu e oare incredibil să putem fi noi înșine creatori de neașteptat? Spunând „da”, acolo unde de obicei era de „nu” (sau invers), zâmbind în loc să raționăm, acceptând în loc să evităm (negăm, judecăm)?

Mă gândesc…

 

 

I

Could we say there are more types of „unexpected” events?

The sudden type? We foresee nothing at all and it just happens, whether we like it or not. And then, the mild or soft type too? Sneaking in peacefully, taking a slow quiet contour… though again, willy, nilly.

And in both cases… as in the middle of a storm. Or that deep darkness before dawn. Silence. Nothing that will come. stormily or slowly, has left any visit card. No ripple, no rumor. It happens… no master of ceremonies. Just taking shape, putting on seconds. Moments, minutes and surprisingly… following.

Nevertheless the mind’s wheel… always there. Thoughts, emotions, expectations or hopes, suppositions… and again thoughts. A winding way. All is well, but the rhythm, the flow… days, stars do have something else to say sometimes. Hidden agenda, divine plan, cause and effect, plus or minus intuition, instinct… any way they blend and combine, or we combine them, their ballet is volatile. It escapes us. We cannot define it, and that may be a muted kind of help too. It protects us.

We do love our comfort zone. Certainty, comfort, warm and cozy… They are part of who we are. There come moments that change though. They twist and turn and twirl things like out of the blue. They change us. With or against our will, attention or cooperation somehow. Sometimes, quite suddenly. And probably if we had known them beforehand, guessed or felt them coming, we would have eluded them completely.

But still…

 

II

Expecting the unexpected (as part of the equation, or the dance). the unexpected becomes the expected?!

I heard this somewhere and I thought it is great. To be able to prepare to be surprised, yes. Can we do that? A thing that would take us by surprise, comfortable or not, to be differently seen or perceived if our mind and heart do not have other scripts rolling on in the background. They do not watch a totally different and imaginary episode… „Oh, but does this have to be here? But why? Why now? And how?! No…” Wherefrom the well known avalanche: frustration, victimizing, resentment. The only expectation of some good practical use being, it seems, expect anything. Or nothing.

Allowing life to take us by the hand. Or just to carry us…

 

III

I am thinking that all this mechanism also leaves quite little room, if at all, for all that unwanted frustration, resentment. And that it also seems to be pure freedom? Because…

…isn’t it wonderful when, map in hand, or plan, graph, budget even gps in mind, we get to visit that something, spot, place, detail that was not even on the list?

… isn’t it fabulous when we start with a fixed idea about something or someone, only to find that it all begins to look totally different from what we initially thought?

…isn’t it incredible too that we ourselves can participate in all this challenging unexpectedness as creators? Saying „yes” where once was „no” (or the other way around), smiling instead of reasoning, accepting instead of avoiding (denying, judging).

I am thinking…

 

***

Neașteptat-ul meu… sosește total neașteptat pentru mine. Uneori. Gânduri neașteptate, sentimente, gesturi… zâmbete, lacrimi… sau idei? Și luând partea dulce a lucrurilor pentru acum și aici… și poze…

petalele țepoase tare de mai sus, de exemplu, ei bine… neașteptat de verzi?! Și apoi… cam peste tot în jur, lucruri nostime. Surprinzătoare, într-un fel sau într-altul.

Cum ar fi…

minunea de pisic sclipicios de mai jos, nu? Dar care…

 

 

My unexpectedness… absolutely unexpected to me too. Sometimes. Unexpected thoughts, feelings, gestures…smiles, tears… or ideas? And taking the sweet side of things now here, fun and lovely photos…

…the green spiky petals above, for instance,  well… unexpectedly green?! And then… all around, things unexpectedly funny. Or cute. Surprising, one way or another.

As…

the calm sparkly cat ornament beneath, right? But which…

 

deh… și-a zis să fie cățel??! Și încă unul cam supărat, dar perfect pentru bradul de sărbători. Când se rotește… sclipici pisi-cățel într-o discuție pisi-cățelească pufos de imprevizibilă.

 

😀

hm… cutely decided to look like a dog??! A bit cross or sad too, but just perfect for the Christmas tree. When it spins round and round… looks like glitter pets in an unpredictable cat-dog dialogue much.

 

Sau rozul. Chiar crește în copac! Vedeți?

 

Or pink. It does grow on trees! See?

 

Apoi. cu siguranță cel mai mic micuț parfum pe care l-am avut până acum…

 

Then, surely the tiniest perfume I ever had…

 

…și cele mai mari mari creioane. Culori frumoase, totuși.

 

🎨

…and the bulkiest pencils. Fine colors though.

 

De asemenea, alte două pisicele, dar care sunt mai mult decât… cele pisi. Sunt… da, năstrușnice și codate pixuri (sper să se vadă cât de cât în imagine)

 

😊

Also two cute cats stretching, but which are much more than just… stretching. They are… yes, ball pointed pens (hope you can notice it too). 

 

Și câteva surprize de Chiți. Unice în neprevăzutul lor, și în tonul jucăuș!

„Incredibil! Un tort-mașină-și mare-și albastru-și de… marzipaaan!” Acum vreo cățiva ani buni, da. Acum același Chiț s-ar da mai degrabă-n vânt și briză după un tort în formă de chitară și de… ciocolată

Sau… reclame la cola Zero zahăr peste tot prin mall, dar prichindelul șoricesc… nici vorbă, aproape îmbrățișa bomboana gigant roz bonbon, înconjurat de bomboane, visând la bomboane… dulce reverie. Nemaivorbind de candelabrul uriaș și alb tronând… parcă îmbrăcat în glazură de zahăr! Episod Hansel și Gretel în toate neregula lui plină de mult prea mult dulce.

Deci… așa.

 

💝 😀

And a few kiddie Chiți (or Kitsi 🙂 ) surprises. Unique in their unforeseen cuteness and joy!

” Unbelievable! A big blue car marzipan cake… wow!” Well, a few years ago. Now the same Chiț would be more into a guitar-shaped chocolate cake. 

Or… Zero Sugar Coke ads there much in that mall, and big, but Chiț… no way, almost like holding to a huge pink bonbon, surrounded by bonbons, dreaming of bonbons…. candy land reverie. Not to mention the  chandelier up there looking beyond sugar-coated! Hansel and Gretel scenes too sweetly revisited. 

And… so.

***

 

IV

Pentru că așteptările de o natură sau alta ne pot împiedica enorm să ne bucurăm sau să observăm frumusețea unor clipe sau lucruri care ne sunt pur și simplu acolo. Puse pe tavă grațios?

Pentru că îmbrățișând neprevăzutul, învățăm pur și simplu să-l luăm așa cum se ivește? Nici mai bun, nici mai rău decât am anticipat, ci poate… mai din plin.

Pentru că de multe ori căutăm ceea ce ne dorim (sau așa credem), ajungând în cele din urmă să găsim cumva doar ceea ce avem nevoie.

Cel puțin în condițiile pe care le-am creat noi înșine până atunci… fibră, emoție, gând.

 

IV

Because expectations, one way or another, can really undermine our ability to enjoy or even notice the beauty of some moments or things that are simply there. Laid on our tray so elegantly?

Because embracing the unexpected parts, we may just learn to take them as they are? Neither better, nor worse than our predictions, but just… more fully.

Because many times we keep looking for something that we wish (or we think that we wish), only to end up finding just what we need.

At least in the context that we ourselves created until then… body, mind and heart.

 

 

^x^

Așadar… asta este, o mică paradă a câtorva frânturi de neașteptat din viața mea… pisici, căței, pixuri, creione, parfum de la mic la mare și la… roz și alte câteva pietricele rătăcite pe ram pentru

 

So… there, fun bits and pieces of unexpectedness in my life, then and now… raining cats and dogs, pens and pencils, perfume from big to small to… pink or other colorful chance gem trees for

Lens-Artists Photo Challenge #30: Unexpected  this week. 

Nic💝le

 

Reflexii, reflecții…/ Lens-Artists Photo Challenge #25: Reflections

 

“A lake is a landscape’s most beautiful and expressive feature.
It is Earth’s eye; looking into which the beholder
measures the depth of his own nature.”
― Henry David Thoreau, Walden

 

Septembrie verde trecând peste ape,
reflexii și-albastre plutiri
la nord de secunde,
la sud de ființă
în nuanțe
din albe
rostiri

oglinzi,
anotimpuri,
apus, dimineață
rotire susur aproape
de vară trecută prin iarnă,
primăveri clipind peste ape…

 

A green September over the weather,
reflections and timid white flow,
to the north of blue seconds,
from the south of desire
through hues
sharply
aglow

mirrors
and seasons,
evenings and mornings
spinning whispers together
of summer through winter serene, 
and spring rippling over the weather…

 

„We cannot see
our reflection in
running water.

It is only
in still water
that we can see.”

Zen proverb

 

 

Inspired by

Lens-Artists Weekly Photo Challenge #25: Reflections

 

Nic¯\_(ツ)_/¯le   😊

 

 

 

Ajungeri aproape…/ Cute close-ups and macros

 

 

Deeeci… da. Duminica asta am să vă rog frumos să priviți câteva poze… prim-plan, am să le spun. Cu ocazia provocării distractive de pe blogul lui Cee.

Și poze… nu orice fel de, ci printre primele mici reușite în materie de close-up. Tatonat de mine perfect amatoricește, desigur.  Am făcut primele poze de genul acesta cu destul timp în urmă, 2012, cu un aparat Canon Powershot micuț, fără să realizez eu prea bine ce și cum făceam. Doar m-apropiam și-atentam. Iar rezultatele se făceau și ele vizibile. Cănd și când.

Așadar mi-au răsărit mie într-un iulie luminos…

…boboci de mușcată plutitori parcă. Tulpinița era pierdută eteric în peisaj explodat vrăjit.

Eu atunci desigur că am zis în sinea mea mirată… wow, cum, eu am făcut asta?!!

 

😊

So… yes. This Sunday I will show you several photos… close-ups. On the occasion of Cee’s Fun Foto Challenge (CFFC) – Close Up or Macro this week, on her blog, Cee’s Photography. 

And… not any kind of close up photos, but among my first attempts in terms of well… zooming in on some lovely things. Perfectly amateurishly, surely. My very first close-up attempts were made quite a while ago, 2012, with a small Canon Powershot camera, without me realizing too well what and how I was doing. I was just drawing near and… dear. And the results were slowly beginning to look a bit better every time.

So one bright July there suddenly were…

…geranium buds seeming afloat. With their little stem looking ethereally lost all in a magical background burst.

And I was telling myself back then, feeling both surprised and overjoyed… wow, how, did I really do that?!!

 

Iar apoi… voila! Vraja a fost completă. Mușcata mi-a și zâmbit înflorit. 😳

Glumesc, normal că era altă mușcată, dar manevra mea a mers de două ori la rând atunci! Da! Semne bune-mi dădea vara cu pricina prin obiectivul meu Canon.

 

: )))

And then… there it was! The spell was complete. The gorgeous geranium smiled back in a big bloom. 😳

I am kidding of course, this was another flower pot, of course, but still the photo maneuver had worked twice in a row! So, yes… a good sign, I was thinking, That Canon summer felt quite promising then. 

 

Și fără doar și poate au urmat… roz-uri. Că deh obse..pasionata de mine nu prea poate fără.

V-ați gândit vreodată câte roz-uri există? Mai palide, mai adânci, mai cochete, mai discrete… Și toate parcă au un zâmbet aninat în coada nuanței!

 

😊

And no doubt or hesitation, there followed plenty of … pinks. Oh… well, obs..passionate me can’t really do without.

Have you ever wondered how many pinks out there? More or less pale or deep, chic or discreet…  and all of them as if fluttering a sweet smile from the corner of their hue! 

 

Dar ce ziceți de Turuz și un… nas?! Nas de 2015.

Iar eu… cu emoțiile printre dinți, de-acolo din spatele aparatului, repede repede, că… „please, fii atent cum îl ții, nici prea strâns, nici să pice, sărăcuțu’ cuțu…” Că el ce și-o fi fost zicând, „atâta interes pe hapciuu’ meu, nici c-am mai văzut!” : ))

Era bebel grăsunel pe-atunci…

 

 

But what about Turuz and a… nose?! His 2015 nose.

 And me a bit nervous, mumbling through my teeth, from behind the camera quickly quickly… „please, be careful how you’re holding him, neither too tight, nor… to drop him, poor cute little thing…”

He was just a pretty pup back then…

 

….nu minunea canin elegantă din zilele noastre.

 

…not the elegant canine creature these days.

 

Iar mult mai recent, toamna-iarna 2017-18… schimbare splendoare! Am făcut cunoștință cu o nouă lentilă. O minune macro care mi-a deschis o nouă lume. O dimensiune nemaipomenită, tărâm de vis, regat…

…regal de strălucire și căldură și catifelare, pe care doar apropierea asta incredibilă a făcut-o posibilă.

 

 

And much more recently, autumn-winter 2017-18… a splendid change for me! I purchased a new lens. A macro miracle lens which opened a new door to me. To a new dimension, unseen until then, dreamy realm…

...fabulous shine and warmth and silkiness, which only that incredible closeness made possible.

 

Orice cadru, unghi, fel de lumină… rezultatele sunt extraordinare. E o lentilă Tamron fabuloasă care montată pe Nikon-ul meu uneori cam nehotărât oferă niște imagini aproape tablou.

 

 

Any frame, angle, type of light… extraordinary results. It’s a lovely Tamron lens which mounted on my Nikon, a bit indecisive sometimes, renders almost painterly images.

 

***

Și-acum, ca de-ncheiere, doar așa, ca să ne distrăm puțin (cu și despre mine, bine’nțeles, da, da…) pun aici și-o fotografie-jucărie. Una dintre chiar primele încercări de exercițiu cu noua combinație optică acum un an și-o lună, noiembrie 2017.

Un alt fel de… năsuc. Zâmbete cu spor!

 

😊😊

And now, as a… see you soon, just like that, maybe to have a little bit of fun (with and about me, surely, yes…) I am adding here a playful photo too. One of my first tries while practicing with the new macro lens a year and a month ago, nice November 2017.

A different kind of cute nose. And I hope you’ll be leaving here smiling away!

 

Nic📷le

 

 

Filmulețul de mai jos… provocare de weekend mi-a fost. Vă învit și pe voi să-ncercați! 😊

Am reușit să mă dezmeticesc și să ghicesc doar trei dintre obiecte, înainte de fiecare dezvăluire treptată. Poate voi veți reuși mai multe. Iar preferatele mele au fost cheia, pliculețul de… hmm, dar stați, acum era rândul vostru!

 

 

The short video underneath… nice weekend challenge, it was. And now… I invite you to try too! 😊

I for one managed to guess just three of the objects there, before the photographer gradually zoomed out. Perhaps you will manage better. And my favorites were the key, the tea… hmm, but wait, it was your turn now! 

 

 

 

 

Viu, senin, anodin?…/ Standing Out, Blending In?

 

“The very word „exist” derives from <to step forth, to stand out>.”
– Erik Naggum

 

Bright, beautiful and bold… behold the colors’ sway!
emerging from eternity
blush bloom
against the grey

true shine, the voice of heavens
that cuts across the skies
and reaches earth through light-years
soft hues, hellos, goodbyes

a tender part of everything, yet standing out apart
each thread of life’s sweet living things
existing
as an art…

 

Raze, căldură, cuvânt… primim frumos și culoare!
splendoare curgând din netimp
petale de zâmbet
și floare

sclipire cu glasul luminii străbate din viduri de cer
și-apropie senin depărtările
atingeri, ajungeri,
eter

parte din tot și din toate, și totuși o artă în sine
în fiece fibră de lume,
în zile, în suflet
în tine…

 

 

Posting for Lens-Photo Artists #18: Blending In – Or Standing Out?

 

As for the nice video… it is a sweet warm one that I’ve always loved, never got tired of watching or listening to. It makes me remember dear things, moments, bits and pieces, slices of living….

…makes me think of us all, all of it out there. People and things together or together apart in this lovely, amazing, though sometimes also a bit confusing or puzzling… bewildering dream we call life.

And it does remind me of the times when I fell in love with the English language thanks to those elegant, artists, so full of grace, their sweet artistry and finesse… showing off without showing off somehow. Just like in a splendid garden in a way…

…each part superbly apart, and superbly a part of everything else.

 

Cât despre video… o melodie care-mi place tare mult, încă o mai ascult și privesc fără să simt urmă de plictiseală. Îmi amintește de lucruri dragi, momente, fărâme de viață, de timp…

…mă duce cu gândul la noi toți, la tot și toate acolo undeva, oameni, lucruri… împreună și totuși separat în minunea asta uimitoare dar puțin labirintică uneori, numită „viață”.

Și-mi mai reamintește de momentele calde și vii în care m-am îndrăgostit de limba engleză, privindu-i pe toți actorii și artiștii, eleganți și nostimi, frumosul transmis, umorul, grația… epatând dar fără să epateze. Într-un fel ca-ntr-o splendoare de grădină…

…fiecare aparte la modul superb, dar și parte dintr-un superb împreună.

 

Nic❃le

 

Liniște toamnă-iarnă…/ Autumn-winter serene

 

“The peace of the gardens and the kindly lights in the windows
poured a tender influence into his restless heart.”
― James Joyce

 

How do I color
serenity,
what hues do I give
its fine wings,
and how do I paint its soft pulse,

the peaceful murmur it brings?

How do I draw
its sweet heart,
and where do I pour
its sweet essence
when the seed of its miracle soul

sprouts like a mystery presence?

What do I call
its deep tones,
and when can I muster
its answers
if the scent it leaves in its course

feels like a gossamer dancer?

 

Cum colorez oare
liniștea,
ce nuanțe să îi pun
pe aripă,
și cum să-i pictez oare pulsul,

ca murmur de fiece clipă?

Cum desenez oare
inima
ce-i bate din soare
esență
când sâmburii vii de tăcere

țâșnesc sublimă prezență?

Cum să-i numesc
tonul cald
și când să îi caut
rostirea
dacă orice plecare și drum

înseamnă pe loc și sosirea?

 

Plimbare înflorită colorat pentru provocarea plină de Liniște de pe WordPress Daily Post de săptâmâna aceasta.

 

Tranquil and colorful stroll today for this week’s photo challenge on the WordPress Daily Post – Serene. 

 

 

Cute Quotograph… transformation and progress

 

 

Devenind, înnoind,

descuind nuanțe
mii…

prefăcând din secunde

aripi zâmbete
vii

 

Turning out, becoming,

spinning tinges
around…

rushing into each second

winged smile
from frown

 

For this week’s themes on

Dutch Goes the Photo blog, Tuesday Photo Challenge – Progress  and

The Daily Post’s Photo Challenge – Transformation.

 

Un sfărșit de noiembrie minunat!

 

Wonderful end of November days!

 

 

Cute Quotograph… and experimental touches

 

 

Sunt zile din acelea în care, de dimineață începând, lucrurile nu prea vor să se lege. Închege, dezlege…  Nu se înțeleg unele cu altele… și nici cu mine. Parcă refuză să funcționeze și să se așeze într-un aranjament cumva cu sens. Cât de cât.

Pentru ca mai apoi, dup-amiază spre seară… să se urnească puțin. Și chiar să se așeze liniștit la un loc destul de al lor. Și asta, după ce gândul meu își cam luase puțin la revedere de la  așteptări.

O foială pe încercate, nedefinită, iar după aceea… neclarul începe să capete puțin sens. Culorile să se asorteze senin, nuanțele să se îmbine…

…tentativele să capete cât de cât un contur la modul neașteptat.

 

😊

There are days when it so happens that things do not seem to find their place. They will not come together feeling adrift. Aloof or apart… from one another, and from myself. They would not function or work in any kind of arrangement. Not in the least.

But later on, afternoon or evening… they sometimes begin to fall into place. Like something swiftly and sweetly snaps them into their rightful spot. They simply begin to make sense, and that… a bit after my thoughts had said some kind of a good bye to hopes or expectations.

Tackling things one way or another, tentatively, and after that… the veil is lifted. Colors matching one another serenely, hues going quite well together…

…my attempts taking fine, or almost fine contours unexpectedly.

 

Apusul topind petale de dincolo de toamnă…

 

Sunset dissolving awed autumn petals…

 

Petale șoptind
ca visele…
rubiniu risipit

 

Petals whispering
like dreams…
ruby haze

 

Trandafiraș care încă mai desenează prin aer… timp colorat conturat.

 

Sweet little rose still drawing in the air… contours of colorful time.

 

 

Tentative jucăușe, pe care am încercat să le fac să se întâmple chiar din aparatul foto, opțiuni frumoase, dar pe care până acum nu le-am încercat. M-am bucurat că tema provocării de săptămâna asta de pe WordPress Daily Post a fost Experimental.

 

Playful attempts, and I tried to make them happen in the camera, nice options which I have never tried up to now. Quite happy about the WordPress Daily Post’s Photo Challenge – Experimental.

Era de culoarea…/ It was the color of…

 

“All that I am. All that I will be is defined by this moment.”
― Truth Devour, Unrequited

 

Toamna e o poezie scrisă de mâna unor raze.

Raze cu multă culoare nehotărâtă și gânduri arămii de înșirat. Și ele spun, rimându-și sclipirile. Doar câte-un nor ce le mai întârzie depănarea de nuanțe printre amintiri de peste an.

Mult verde ruginit, frunze ca stelele, câte un galben aprins de dor de lumină, puf de păpădie rătăcitor și… noiembrie e pe sfârșite.

 

Autumn is a poem handwritten by rays.

Rays with much hesitant color and golden thoughts to tell. And they tell, rhyming their shimmer. Just a passing cloud would sometimes get in the way of their unfolding hues, ever changing, through memories from the year that has gone by. 

Much rusty green, leaves like stars, some yellow afire longing for light, dandelion fluff looking lost and… November will soon come to an end.

 

Tocmai ce mai alaltăieri octombrie povestea despre un moment cu parfum de crizanteme… balsam auriu.

 

It was only the day before yesterday that October was telling me of the scent of a luminous chrysanthemum moment… beaming balm.

 

…sau parfumul unui murmur mov stând de vorbă cu o după amiază însorită.

 

… or the perfume of a mauve murmur chit–chatting with the serene afternoon.

 

Momente
de culoarea dorințelor…

ațipite în leagăn de vise

…pod peste anotimp

 

Moments
the color of wishes…

like lullabies drowsing in a cradle of dreams

…bridge over seasons

 

Dorințe topind vise în zile și
dorințe cu rimă de zori,
dorințe construite din suflet și timp

ridicând un pod peste nori…

 

Wishes turning dreams into dawns and
wishes that become fleeting rhyme,
wishes made of feelings and moments

building a bridge over time…

 

 

Este minunat cum noiembrie poartă haine de toamnă pentru unii, de primăvară pentru alții…  în curând iarna și vara vor schimba locul de jur împrejurul pământului… arc peste ecuator.

Iar dorințele… rostite tăcut uneori, la vederea unei stele căzătoare sau a primei stele din seară, la găsirea unei buburuze colorate răsărind ca din senin, a pufului de păpădie rătăcitor pe o boare de vânt…

…dorințe cu aripi de înger luându-și zborul senin.

 

It is wonderful how November is clad in autumn for some and spring for others… and soon winter and summer will take turns over and around the big wide world… arch over the Equator.

Also, wishing upon a shooting star or the first star that appears in the evening, upon a ladybug landing on you or dandelion seeds flown into the wind…

…wishes with angels’ wings taking sweet flight.

 

Playfully put together for,

One Word Sunday – Wish

Tuesday Photo Challenge – Bridge

Cee’s Fun Photo Challenge – Letter M

 

 

Sper să vă bucure filmulețul. Vă doresc un mijloc de noiembrie cât mai frumos!

😊

I hope you enjoy the little film. Wishing you all a nice mid-November time!