Arhive

Vals în val de alb…/ White waving waltz

 

 

Ați observat vreodată cum luna mai dansează aproape… doar alb?

Alb și iar alb… în val după val. De la grandiosul liliac și picături de lăcrămioare (sau picturi?!… 😊), zilele de mai se strecoară printre ramuri de boules de neige, voalul miresei, iasomie, salcâm, castan, soc…

….buchețele și mireasmă și farmec de vals imaculat de strălucire.

 

Have you ever noticed how the month of May dances almost… only white?

White and white again… wave after wave. Starting with the lofty lilac and cute droplets of lily-of-the-valley, the days in May really found their sinuous way among branches of snowball and bridal veil bush trees, jasmin, locust and chestnut tree flowers…

…little bouquets of fragrance and charm in an immaculate waltz beyond bright.

 

Da, stingherii ghiocei dau tonul alb în februarie, martie, dar apoi, martie, aprilie fac un detur curcubeic de toată frumusețea. Albastru sclipind a viorea sau toporaș, roz surâzând a zambilă și galben a narcisă sau frezie, violet murmurând dinspre brândușe…
…și lalele divine în toate nuanțele posibile. Oare-am lăsat vreun posesor de petale pe din afară?
Ei bine, toate astea pe lângă fel de fel de fel de alți și alți arbuști superbi în aprilie. Magnolie, gutui japonez sau gard viu cu flori galbene mici și pufoase, sau copăceii cu crengi împodobite cu buchețele tot galben aprins, hm… chiar nu știu cum se numesc. Și apoi, irișii. Eu le spun stânjenei. Legânându-se hotărât, mov sau bleu pal rătăcit printre mult râvnitele picături de ploaie.

Dar în mai… fondul redevine alb. După mugurii și puful aiurit de păpădie explodând năucitor de pufos din senin, fundalul ondulează apoi de salcâmi pletoși, castani semeți… bolte de clopoței și dantelă și lumănări parfumate sublim.

 

 

Yes, it all starts with the shy snowdrops in February, March, a white wink. But then March, April take like a radiant rainbow detour. Starry blues in the cute little violets in the woods, and pink-smiling hyacinths, yellow-giggling daffodils and freesias, violet-murmuring meadow saffrons…
…and then divine tulips in all conceivable hues. Now I wonder if I left any delightful petal owner out?
Well, all these among other and other splendid colorful bushes in April. Magnolia and Japanese quince trees, those luminous bushes blooming bright yellow bouquets, hm… no idea how those are called. And then, the iris. Like a soft smile, mauve or even pale blue, looking lost under the much longed for April raindrops.

 

But in May… everything starts to unfold white. After the buds and the dandelion fluff exploding amazingly soft out of the serene April blue, the background ripples with the white locust clusters, charming chestnuts… arches of bells and lace and scented candles sublime.

 

Iar printre rânduri de viță de vie înmugurind, perluțe de floare de căpșuni la tot pasul.

 

And among rows of grapevine, sweet little pearls of strawberry blossom at every step.

 

Mai sunt și mirifici, bujorii, între timp, albi, roz și roșu pufarin. Deși… vă puteți închipui un bujor albastru? Sau mov? Eu da, și arată superb în galeria imaginației mele înflorate. : )) Și-apoi… sosi-vor trandafirii. Da, portocaliul unora dintre ei… de culoarea apusului. Nici o altă floare nu mai zâmbește portocaliu spre frez în așa fel. Poate câte-o garoafă sau vreun crin, dar sclipirea aceea aproape transparentă a petalelor, doar trandafirii o pot radia.
Și câte alte splendori murmura eteric la tot pasul. Garofițe zburlite, panseluțe pleoștite de câte-o pală de vânt și ploaie urmate de raze bruște. Și undeva printre verde, așteaptă să ne coloreze vara…
…crinii regali, gladiolele spadasine… 😊

Cu siguranță luna de alabastru le dă tonul. În ape opaline. Ea le imprimă unduirea, iar razele le invită la vals in val de alb.

 

 

And in the meantime there are also the peonies, white, pink or red petal joy. Though… can you imagine a blue peony? Or violet? I think I can, and it looks lovely in the gallery of my flowery imagination. : )) And then soon… there will be the roses. Yes, and the orange in some of them… the color of the sunset. No other flower can smile so beautifully orange as a rose. Maybe a carnation or a lily sometimes, but that soft brilliance, almost transparent, can only be admired in orange rose petals.
And quite many other such splendors whispering ethereally at every step. Cute little ruffled carnations, pouty pansies touched by a sudden gust of wind and rain followed by abrupt shiny rays. And somewhere through the green, all the others, waiting, to bring color to our summer…
…the royal lilies, the gladiolus like faithful gladiators… 😊

 

Certainly the alabaster moon must have started it all. From its ivory shine. She sends them all petals out there waving, and the sun rays invite them to the white waving waltz.

 

Nic🌼le

 

 

 

Și amintindu-mi puțin, acum trei ani și trei zile a mai vălurit un mai alb aici. Doar imagini, deloc cuvinte atunci.

Dar acum… minunată ocazie să trimit în eter un mult și pufos… mersi! Pentru frumusețea cea albă.

🙂

And going down memory lane a bit, three years and three days ago, another white May was waving around here. Just images, no words then.

But now… a wonderful occasion to send a huge handsome… thanks! out there, in the beautiful big blue. For all the white beauty. 

 

 

Reclame

Cum, e deja mai?!…/ What, May already?!

 

 

Zile și iar zile, după zile și… iar zile. Dar, cu soarele ca maestru de ceremonii, totul arată a sărbătoare oricum am privi. Sunt sigură că primăvara, retrezită la zbor cald și liber, și-a zis…

„Fie ce-o fi, și ce-o ieși! Eu îmi iau acuarelele și… la pictat cu mine! Hai, zilelor, ce mai așteptăm?! Dimineți somnoroase, trezirea, aveți treabă! Și… dup-amiezi amorțite, cum, vă-mbie ațipeala? Of, de parcă nu știam. Noroc de seri, cât de așezat și harnic îmbracă totul în tonuri de moale și cald. Pentru că, da, nu se mai poate, a fost alb ca zăpada, ploi, ploițe, ploi..cele, dar noi… ce păzim totuși pe-aici?!”

Și… ca și cum a știut ea că oricum ar învârti și răsuci petale și tulpini, nuanțe și raze, tot o minune-ar ieși, a-mpodobit elegant și jucăuș tot tot.

Strălucește aerul de-atâta alb. Frumos dincolo de… cuvinte. (Cum? Ce?… Am zis eu ceva?)

 😊 😊 

Days after days… and days, again. And, with the sun as the MC, it looks like a celebration, no matter how you look at it. I’m sure that spring, reawakened to warm and free flight, must have told herself…

„Be as it… May! I’ll just grab my watercolors and… off I run, to paint the air! Well, dear days, what are you waiting for?! Sleepy mornings, time to wake up, you’ve got work to do! And you, dizzy afternoons, say what? Sleepy, too? Hm, then thank you for the evenings, so quiet and diligent, they dress  everything in sweet tones of softness and warmth. Because, yes, that had to change… there has been snow, and rain, showers, drizzles, but we… what on earth are we waiting for?!” 

And… as if she knew that no matter how she spins and swirls her magic brushes over petals and stems, hues and rays, the result will still look like a miracle, well… she adorned everything elegantly and quite full of cheer.

Air so full of white brightness. Beautiful beyond… words! (How? What?… Did I say anything?) 

 

Și-uite așa, un drum liniștit de vreo zece, douăzeci de minute, și cu destinație precisă,  mi se poate transforma într-unul de trei zeci și. Mă-ndrept spre undeva anume cu gândul liniștit, mda, ajung la destinație cam… pe la. Iar apoi, „undeva”-ul meu devine tiptil cumva… altceva. Tiptil tiptil, și rătăcit. Opriri și rotiri, împletite cu foiri de petale și click-uri, toate pe-un afișaj aproape invizibil în joc de raze și adieri. Un „altceva”, altcumva și-altcândva… iar sosirea mi se simte cel puțin interesant. Oarecum de genul retorico-dezorientat, și la modul feminin, pentru câteva fracțiuni de secundă, intuitivo-zburlit… de dincolo de orice hartă și orice sens, de mers, după cum urmează:

„Dar oare când am plecat de-acasă?! Aaaa… azi, desigur. Șiii… oare încotro mă-ndrept?! Hm… aflu eu la un moment dat. De fapt, la un moment… luat.  De valul de alb.

Și-tot-uite-așa… se face și se desface, zi, după zi, și iar zi de… cum, e deja mai?!

🙂

And so, some of my usual ways, that may take ten or twenty minutes, and having a quite precise purpose and destination, can become thirty or more-minute trips. 

I try to get somewhere, thinking… well, I’ll probably get there about this or that time. But then, my „somewhere” somehow gradually turns into… something else. Like on tiptoes, unawares, I end up losing my way through the many stops and turns, petals and clicks, all of them on a display barely visible in the elvish sunny and windy air.  A „something else”, some time else…. and the destination is felt in a funny way, to say the least. Somehow a rhetorical kind of question, for a few fractions of a second, a bit disoriented, and in the feminine gender, intuitively and a bit ruffled … from beyond any map or any sense of direction, as follows:

„I wonder… when did I leave home?! Oh, well… must have been some time today, of course. And… where to?! Hmm, let me see. In fact… let me go. With the flow of all this white beauty.

All in all, so it seems to go, and flow, the days after days… and days again of… what, May already?!

 

“If words were leaves, would you prefer fall or spring?”
Jarod Kintz, This Book is Not FOR SALE

 

“May: the lilacs are in bloom. Forget yourself.”
Marty Rubin

Note the quote… and the purple thought

 

“The sky is already purple; the first few stars have appeared, suddenly, as if someone had thrown a handful of silver across the edge of the world.”
Alice Hoffman, Here on Earth

Now… can you see the five-petal little ones?! 🙂

***

Hi hi… norocelul cu cinci petale unde-o fi?!..

DSC_0419_mrs_sh