Winter Quotograph… and quotidian riddle



Cotidian asortat
cu rutine,
și cu roșu-verde

cu anul ce vine,
cu mine,
și cuvinte rimând…
din ozon

Nuanțe în privire,
în suflet foire
ca-n nori

dimineți la fereastră,
cu miros de cafea
și de zori

Lumină și raze
sau umbre,
minute sau ore,

joacă și joc
vise și dor,

Alb-negru pierdut
sau color,
magic și soare
și zbor…



e vechi
e și nou

puțin roz
și cadou

ochi sclipind
și visând

și venind
și plecând

ori în grabă
ori lent

sau atent

cu parfum,
rimă, ritm


dragii mei,

Și-un ghicit… sărbătoare?! 🙂


My quotidian is seasoned
with the usual,
with the green and the red
season’s air,

with the year that comes
and with me…
words that pour from thin
ozone layer

Daily hues in my eyes,
ruby dawns,
in my soul deep rustle
like clouds…

mornings in the window,
blue mug,
sweet bitter coffee, 
long hug

Light and sun rays
or shadows,
on grey pavements, 
bright meadows…

play and dream
fluffy toy,
quest and journey
deep joy

Black and white
or in colors,
sun and magic,
the flowers…



it is old
and new

purple brown
or blue

with pink touches
and eyes

sweet hello’s
and bye bye’s

in a rush
or… a hush

feeling fragrant
and plush

reason, rhyme
elfish rhythm

every day

dear riddle,
so true…

Shall I guess it… or you?!  😊


…..fotografii alese si editate pe muzică sunând a soare și cald.

Cercul vieții, spirala, roata… vechi și nou, zi și noapte… ramuri de timp, de anotimp…

Puiul de cioară… cred că îmi este totem, pare să viziteze crengile prin aer de dimineață mai mult sau mai puțin însorită cu cea mai cea consecvență. Cine știe, m-am gândit, poate s-a obișnuit cu click-urile mele, la fel de consecvente, deși nu mereu reușite. Uneori încă dorm, sunt înainte de cafea, sau în timpul. Iar alte… uneori găsesc capacul de la obiectivul aparatului undeva… dup-amiaza? Și din greșeală, fără măcar să-l fi căutat. Mda…
Gesturi zilnice, mici, micuțe, repetate, dar ducând înspre departe și… senin. Și scumpa mini-girafă Twigs, mascotă, simbol, pufos-norocos. Apoi cana mea de cafea, ramuri, ornamente, lună de lună…

…și poate de aici

ghicitoare-joacă de final de an… coborâtă nostim din cotidian.



….. photos chosen and edited on music… sounding like the sun and the stars.

The circle of life, spiral, wheel… old and new, day and night… branches of time, seasons…

The little crow… I think it is my animal totem somehow, seems to visit through the morning air more or less sunny more than consistently. Who knows, I thought, maybe it got used to my clicks on a regular basis, though not always so successful captures. Well, sometimes I am still asleep a bit, even before drinking my morning coffee, or during. And some other times… I even find the lens cap somewhere in the afternoon? And by accident, without even looking for it. Well…
Daily gestures, little, small, repetitive, but taking me far somehow… and away. Sweet little Twigs, the tiny giraffe, from Ty’s Teenie Beanie Boos toys, symbol, mascot, cute charm. Then my coffee mug, branches, ornaments, moon beyond moon…

…and maybe that explains the

riddle me that, riddle me this… fun and playful quotidian mix.


Provocare… cumva provocându-mi cotidianul în această ultimă săptămână 2017. De aici, postare asortată puțin zăpăcit cu zilele mele mai mult sau mai puțin zburdalnice printre și printre.


A challenge… challenging my quotidian somehow, for this final 2017 week, therefore a post seasoned with a few of my steps, sparkles and little things… twinkling on a daily basis.

For the Tuesday Photo Challenge – Quotidian on Dutch goes the Photo! blog


Și melodia… mi-a rimat perfect cu Twigs? 😊 Nuanțe, tot, tot… visător, sclipitor zi de zi… de zi.

Vă recomand să ascultați cumva și în timp ce lucrați sau vă concentrați la ceva, dacă puteți. Dă o stare deosebită, ușoară plutire. Regăsire, reamintire… Rândurile de mai sus provin și de printre notele ei însorite, strecurate și de dincolo de pozele din cotidianul meu de sfărșit de an, și nu numai.

Uneori îmi imaginez pufoșenia spunându-și unele lucruri… așa, ca pentru sine, atunci când „privește” agitație, stânga dreapta, sus jos, bife zilnice. Citatul care i s-ar potrivi cel mai des e mai jos, din aceeași autoare ca în imaginea cu norii povestind cu luna. Citato..grafia.  : ))



And the tune felt… quite in tune with sweet Twigs? Hues and all, dreamy and cuddly day in, day out.

I would somehow suggest that you also listen to the song while working or focusing on something, if you can, it gives a special state, of light flight. Like recalling things, remembering… The lines above come from among its notes, interspersed through photos from my end-of-year quotidian, and not only.

Sometimes I even imagine the little fluffy thing perhaps says things to itself when „watching” me fuss and fret all over the place, up and down, left and right. The words that would fit here best are from the same author as in the quotograph, Carol Shields, The Republic of Love:


“It’s hard work being a person, you have to do it every single day.” 😊😊




Mulțumind pentru anul drag ce tocmai se încheie…

…un an nou nouț minunat, vă doresc! Colorat, parfumat, inspirat… într-un cuvânt, fermecat!


Giving thanks for the lovely year that has passed by…

…I am wishing everyone a wonderful new year! Colorful, cheerful, plentiful… in one word, delightful!





(Answer key:  cute daily playfulness, rain or shine)



Alb plin de stele în pași…/ The starry white in my steps


“At the end of the night awaits the white morning:
showered in sunlight.”
― Gerrit Achterberg, Snow Passage


Pași de decembrie cu nea…

…doar din puf și petale. Cu moș și ursuleț, sac plin de stele și hăinuță ornată argintiu… alte și alte pufoșenii, sclipiri, om de zăpadă… fără zăpadă, ei bine, pași în alb!

Iar dacă e să o iau de la un fel de-nceput, dacă găsesc, atunci prima parte a cam fost… plimbare cu mușețel zilele astea, dacă vă vine să credeți. Sau ceva alb și finuț aducând a floare de mușețel. După puful de alb nostim de pe lângă o cărare rotind a plimbare, am zărit și surpriza albă ițind petale zburlite, părând oarecum rătăcit de timp dar destul de hotărât alb-galben-verde, petale-polen-frunzulițe…

…tot tacâmul de iunie în meniu de decembrie, hm… frunze mici și uscate ținând loc de nea.


December steps with snow…

…made of fluff and stray petals. Of sweet tree decorations, creamy, starry or silvery white… others and others, sparkling, snowman… without snow, well, steps clad in white!

And first things first, to start with there was… a short late afternoon walk the other day when I noticed a little chamomile flower, unbelievable at this time. Or anyway little white petals resembling chamomile. After the white fluff floating funnily alongside my pathway, I noticed the white surprise popping up ruffled cute wings, looking somehow lost in time but also quite determined, stern in its white-yellow-greenness, petals-pollen-little leaves…

… the whole June picture showing in the mid December gallery, hm… dry leaves instead of snow flakes.


Apoi, la fereastră a înflorit rhododendronul, cred că așa se numește. Pentru mine, definiția ultimă a imaculatului și catifelatului, petale ușor creponate croite perfect pe mărimea razelor, potrivindu-se fix unui zâmbet larg al soarelui, dimineață de joc, seară de foc…

…picături sau felii de apus îmbrăcând  petale în strălucire cât un bob, o mărgea, brățară, tiară…

Vis în alb.


And then, on the window sill inside, rhododendron blooming, if that would be its name. Though to me, it felt like the ultimate definition of whiteness and velvet, petals slightly curled seeming perfectly tailored to fit the rays fingers and to suit the sun’s beaming smile, playful morning brightness, orange  afternoon gleam…

…drops or slices of sunset dressing the petals, cute shine in a blob, a bead, bracelet, tiara…

Dream in white.


Prietenii pufoși de sezon? Ei bine… așteptau cuminți poate poate-i observ. Hăinuța de alb cu tiv argintiu a unui ursuleț arătând cam surprins, haina moșului, alb-crem tivită cu stele …

…spirit înțelept, înstelat coborât din tărâm de magic și de poveste. Și desigur, cu mic detaliu mare pus de mine în poză, mi-a strălucit din sclipiri deci…

…zoom nostim pe steluțe și blăniță albă ca decupată din nori.


The season’s fluffy friends? Oh dear… waiting quietly behind the fir tree branches maybe eventually I would notice them. White little coat and cap with a silvery trim for the little cute bear, creamy-white coat for the little Santa with his bag full of stars…

…starry spirit and wise, like from a magical fairy tale land. And surely, little detail made big, caught by me in a frame, it shone at me, much warmth and fun, so…

…zooming in on the little  star and the fluffy white trimming like cut right from the clouds.


Și… cu mic, cu mare, cu fundiță verde, fulg cu moț, ursulețul, sau ursulica în conversație cu luminițele aninate printre verde, sclipiri roșii ca fundal zurliu pentru barba albă a moșului… toate-n horă de lumini.

Sidefiu sau opac, zi cu motive meșteșugite moale din surâs de alb… în toată minunea lui.


And… big or small, green bow tie, snowflake with a tassel and a sparkle, little white bear caught in a talk with the many red lights hanging all around,  jolly-good-fellow grin… all in a circle of lights.

Pearly or opaque, a day with motifs softly crafted from smiles of white… in all its whiteness.


“In your hands winter
is a book with cloud pages
that snow pearls of love.”
― Aberjhani, Journey through the Power of the Rainbow: Quotations from a Life Made Out of Poetry


Pași ducând tiptil de sfârșit de an înspre provocarea despre alb de săptămâna aceasta.


Steps taking to a wonderful challenge this week on Travel with Intent, One Word Sunday – White.




Winter Quotograph… and season’s happy shapes



Pentru zile frumoase, luminoase și… extrem de gustoase!

Cu mult zâmbet și drag!



For happy, shiny days and so… very tasty!

With smiles and loveliness!


O provocare perfect potrivită săptămâna asta, cu și despre formă. Iar eu printre verde…

…forme și culori!


Perfect challenge this week, has been, on Debbie’s Travel with Intent, One Word Sunday – Shape. And me, much green…

…forms and colors!

Hoping that Debbie will excuse my being late a bit, a week late in fact, or at least a day, but still… I am linking to her nice post last Sunday.

Thank you very much, and fine happy holidays! 🙂


Brăduțul roz de hârtie din bradul meu vă urează și el… mult verde cald, stele blânde și pași jucăuși!



The pink paper tree in my firtree wishes you too… much warm green, mild stars and sweet playful steps!




„Throw your dreams into space like a kite…”


“We are dancing on our irony as upon the top of glowing sparks.”
― Anaïs Nin, The Diary of Anaïs Nin, Vol. 1: 1931-1934

smell divine…


Aerul miroase a tei. Și sânziene.

Ieri am ieșit la o plimbare de-amiază și… frumusețe, la fiecare colț îmi surâdeau. Pufoșenii galbene, solare… spumă de vesel și cald. Din buchete mai mici, mai mari. Și am luat câteva, ca în fiecare an. Însă ieri… hm, le-am cam plimbat ce-i drept, alei, parcuri… o colegă chiar observându-le… a, da, să nu uit, să iau și eu azi în dum spre casă! : ))


😊 😊

The air smells like linden tree blossoms. And… sânziene.

Yesterday I went out for a walk at noon, and beauty… each corner I took was like smiling back at me. Yellow fluff, solar… foam of happy and warm. Cute bouquets, big or small. And I bought a few, as I do every year. But yesterday… I took them for a quite long stroll, to be honest, alleys and parks… A colleague I met even… oh, yes, I must take a few myself, when I go home, they smell divine! :)) 


(sânziene – lady’s bedstraw, or yellow bedstraw)


Și-apoi eu, ca din mers, am făcut hm… greșeala să-mi bag nasul într-un buchețel. Vai mie! Hapciu, după hapciu… ca și de la tei. Ce mai, nu mă am prea bine cu mirosul îmbătător… strănut cu una cu două. Iar ei, teii, n-au prea vrut să iasă prin pozele mele. Cel puțin nu așa cum am vrut eu. Florile lor brodate finuț… Dar nu-i nimic, mai încerc, cine știe din ce tei îmi răsare norocul.

Și totuși… în aer plutește miros de tei. Și de ceruri deschise… de Sânziene.

De magic.


And then me, unawares, making hm… the mistake of sniffing them a bit too. Oh dear! Hachu, and again hachu… the same as with the sweet floral fragrance of the linden blossoms, intoxicating. Well, what can I say, not too friendly with that, sneezing quite much. And they, them linden trees, not too photo-friendly either, they wouldn’t sit still in a shot or two. At least not as I wished. Nice and lacy… But time is not lost, I’ll try again soon, who knows what tree brings me my… linden luck.

But still… floral smell floating in the air. And scent of Sânziene… opening heavens.

Of magic…


(Quick references to Romanian folklore.)


Eu una nu prea reușesc să postez sâmbăta, chiar nu știu de ce. Dar… acum pare că-i fără dar sau poate.
2017… Sânzienele au plutit exact azi. Deci pentru doar nicole, nici Meșteșug de miercuri n-au putut fi, nici Azurite de vineri. Și nici Aurite de duminică, ei bine…

Dar aurii chiar sunt! Și azurite mister. Și meșteșugite… Chiar bine rău. Sunt minunate! Le priveam în timp ce le fotografiam și-mi zbura gândul… Sunt ca o cascadă. De galben. De auriu și diafan…

…de vis.


I, for one, don’t usually manage to post on Saturday, don’t really know why. But now… seems special.
2017… and the celebration of the Sânziene fairies floated here today. So, on doar nicole, not a Wednesday Craft, or a Friday Blue post. And neither part of the Sunday Gold Quotographs, well… 

But golden they are! And full of much sky. And amazingly crafted… They are wonderful! I was almost hypnotized while taking photos of them, my thoughts flying… They are a cascade. Of deep fuzzy yellow. A golden diaphanous…



Terapie prin galben? Cură de strălucire? Explozie de fire de lumină? De spațiu și timp?
Te teleportează misterios, nu știi unde te zboară senin, dar sigur este ieșire din coordonatele obișnuite.
Te absorb. Carusel de sclipiri jucăușe puse pe șotii. Fotografice… of, si-ncă cum.

Caleidoscop răsucind dup-amiaza. Îmbrățișând aer de iunie cu bobițe bronzate-n buchet perfect, oricum, dar absolut oricum l-ai aranja. Din orice unghi. Doar soare să fie. Feerie.

Iar când în sfârșit reușești să te desprinzi, să revii… dulce-amară senzație de ooof… cum, deja?!


Therapy through yellow hues? And through shine? Explosion of brightness? Of space and time?
It takes you far away, don’t know where, but definitely a getaway from the ordinary dimensions.
It absorbs you, a carousel of sparkles gone out at play. Photographically… uf, a mirage.

Kaleidoscope caressing the afternoon. Embracing the June air with tiny tanned drops in a perfect bouquet, no matter in what ways or angles you would look. From what angle. Only the sun has to be there. Féerie.

And when you finally manage to pull yourself from it, to come back to earth… sweet-bitter feeling of uuuf… what, already?


Despre albinuță hărnicuță, și zorea albă… „rătăcite” ca de dincolo de orice nor, nu mai pot adăuga nimic.

Poate doar… mult jucăuș mulțumesc!


About the busy bee there, and the little white morning glory… looking „lost”, like from beyond any cloud, I can’t possibly add anything.

Maybe just… much cute playful thank you! 

lovely loss of focus, lovely twist


Meșteșugul miercuri/ Wednesday Craft – Nostalgia


“Something still exists
as long as there’s someone around to remember it.”
Jodi Picoult, Nineteen Minutes


Parcă… nu știu, uneori se întâmplă să vină așa, din senin. Amintiri. Cam de-a valma, ce-i drept, dar jucăușe și dragi. Apar ca din mers. Ba dintr-un cântec, din niște versuri… sau din căldura unor detalii ascunse adânc în cotloane de viață. De suflet. Și răsar, proiectând senzații, cuvinte, culori, ritmuri…

Și de-aș scrie despre copilărie… ar fi multe și mult. Mult râset și mult verde. Multe petale și joacă. Soare și la umbră. Cumva cald și iarna, deși ger! Și vesel chiar de ne era și cu mare supărare uneori.

Iar de-ar fi să desenez, ar fi o casă. Spațioasă. Cu grădină, leagăn vopsit verde în fiecare primăvară, câțiva căței și… destul de multe pisici. Și-ar fi trandafiri roz, pomi, și cărări dulci pline de foială și joc. Iarba cea dragă, apusurile, câmpul de dincolo de gardul din spatele curții… Și-un Rex elegant. Un câine lup care ne însoțea atunci la plimbări lungi de seară pe câmp.

De-ar fi să cânt, ar fi… la pian. Pianina copilăriei veghind impunător din camera de zi, sau din „mijloc” cum am numit noi acea încăpere, cameră care dă înspre soarele de după amiază și unde deslușeam eu atentă clapele, gâdileam și descâlceam portative, ca apoi să le pot pluti ore-n șir. Uneori, vecinii mă-ntrebau așa, mai spre seară… „Ei, ți-a ieșit până la urmă?!” 😊

Și-aș mai cânta și-n leagăn. Sau scrânciob, cum îi spuneam noi. Și-acum se mai întâmplă când ajung acolo. Sau acum povestesc mult, cu cine se întâmplă să fie prin preajmă. Și too..ot povestim. Deși, acum totul pare să fie și despre poze, bineînțeles. Liniște și concentrare, fotografiem tot ce mișcă puțin mai colorat prin grădină, cum să nu?

Acum, bineînțeles, totul arată schimbat. Cu totul alt aer. Povestind aici, senzația chiar este de „a fost odată-ntr-o… altă viață?”

Între timp… alte și alte leagăne-au răsărit. Pentru alți jucăuși.



It seems… I don’t know, sometimes it happens that they just appear out of the blue. Memories. A bit mixed up, but playful and dear. Just like that… a song, some lyrics, warm details hidden in deep recesses of life. Of the soul. They just show up, projecting sensations, words, colors or rhythms…

And if I were to write about childhood, there would be much. And many. Little things. Much laughter and much green. Many petals, and play. Sunny air, even if in the shade. Somehow warm pleasant air in the cold winter days. And happy air, as a whole, though there sure were things a bit  sad or unhappy. 

Or if I were to draw something, there would be a house with a garden. Quite big. A swing painted green every spring, a couple of dogs and quite a few cats. TAnd there would be pink roses in the front garden, trees, and the lovely pathways under them, full of much play and to-and-fro… The dear sweet grass, the sunsets, the fields beyond the fence at the back of the garden… And an elegant Rex.  A wolfdog which used to accompany us in our long evening walks on the fields back then.

If I were to… make music, then it could be playing the piano a bit. A bit more, the black pianola in the living room, the room with a view to the sunset, and where I would decipher the keys, and the scores, for hours on end, and then to fly on the notes, the tunes…  Sometimes my neighbors would even ask me,later that day… „Hey, did you manage to pull that off?!” 😊 

Or… singing song after song in our swing, with my sister. Even now, when I go there, I still  do that a little, or we talk a lot. Though now, it’s also about the photos. Taking lots of them of anything that stirs in the air a bit more colorfully, much focus and quietness in the garden.

Now, everything looks so much different than years ago. Reminiscing here, it does give a feeling of… „once upon a… different lifetime”?  

In the meantime… other cute swings have appeared . For other cute children. 


Iar de-ar fi să zâmbesc, aș tot zâmbi. Alb negru sau color. Culoare. Aș zâmbi vară și mersul desculț prin curte, fugărindu-ne… neștiind neapărat de ce. Și-aș zâmbi toamnă, struguri și nuci, cocoțat în copaci… da, până suuus sus pe-acoperiș. Copaci-trepte cumva.

Și-aș mai zâmbi aparat foto Smena! Primul meu aparat foto. De fapt al mamei. Al nostru. Primele… selfie-uri? : )) Oricum, minunea de joacă pe aparate foto cu film… de-abia așteptam să developăm pozele! Adevărate momente de grație… unele secunde surprinse pe-o rolă în acei ani! Alb negru sau color. Da, se pare că… de-atunci mi se trage. Pasiunea. 🙂

Și, dacă-i să fie, pun aici ceva nostim (pentru mine, desigur) și cu iz de… „oare ce m-o fi apucat?!!”… O poză la poză, dintr-o suită de trei, alb-negru, făcute cumva la fiecare doi ani, septembrie sau octombrie, culegând struguri mari, albi și frumoși în lumina caldă a dup-amiezii. Curtea copilăriei. Comic lucru, încercam noi atunci… exact în același loc, deși bineînțeles nu același strugure. : ))

Sub deviza, cum altfel?… „vulpea când n-ajunge la struguri zice că… -s prea sus?!”


😊 😊

And If I were to smile, then I’d smile… quite much. In white and black or in color. Colors. Summers, and running barefoot in the garden for no apparent reason at all. Autumns, and the grapes, the nuts, climbing trees, yes… up there, surely, up onto the roof of the house, our trees then… like spiral steps, or ladders.

And a Smena photo camera, my first camera, well… my mother’s then. In fact, ours. And the first… selfies? : )) That cute playfulness on film photo cameras… I could barely wait to develop the photos. Like moments of grace… some instants captured on a roll of film in those years! Black-and-white or in color. Oh, well, seems… that’s when it all started. My lifetime passion. 

If it is to be… I’m adding here something that I find fun (to myself, surely) and with a slight taste of… „what on earth?!!”… A photo of a photo, in a set of three, black and white, taken in a row every other year, September or October, while picking beautiful white grapes in the warm afternoon light. My childhood garden. Funny thing then, I remember, we tried to take them in the same spot exactly, though obviously not the same grape. : ))

The caption, what else?… „the fox not reaching the grapes says they’re… too high up?!”


Cam asta ar fi senzația dată de câte-o reîntoarcere pasageră prin ținuturile acelei perioade. Aș tot rătăci printre și printre. Acel ceva al sfărșitului de mileniu are un… „nu știu ce” sau un… „nu știu cum” doar de el știut. Și, cred că… nu pierdut. Cel puțin atât timp cât ne mai amintim.


That would be the sensation given by going back occasionally, onto those times’ lanes. I would roam across and along. Those years at the end of the millenium really had that delightful… „je ne sais quoi”. And I think, not lost. At least as long as we still remember. 


Ei, se pare că Meșteșugul de miercurea asta a fost cu ușoară aromă de jurnal. Și un strop de nostalgie?


Well, it seems this Wednesday’s Craft has been with diary-scented pages. And a slight fragrance of nostalgia? 


Să aveți un întâi iunie vesel și însorit!


I hope you have a happy and sunny June 1st! 


Coșulețul culoare de Paște…/ Easter-color basket


“Somehow one must love the world
without being worldly.”

G.K. Chesterton


Fotografii în lumina dup-amiezii de vineri, apoi a dimineții de sâmbătă…
…culori surâzând a căldură, a inimă, speranță și drag.


Photos taken in the Friday afternoon light, and then Saturday morning…
…colors that smile of warmth, sweet golden hope and much heart.


“Don’t be pushed around by the fears in your mind. Be led by the dreams in your heart.”
Roy T. Bennett, The Light in the Heart


În lumina dup-amiezii târzii…


In the midafternoon light…

8 Martie… printre lalele/ March 8th… with tulips





La mulți ani!


Ziua e… spre seară, și sper că v-a fost frumoasă pân-acum, căci lalele aprinse pufos flutură și ele pe-aici să vă ureze

…un 8 Martie fericit, o primăvară frumoasă și un an luminos și vesel!



Evening is here quite soon, I hope your day has been wonderful, as tulips here are fluttering bright to wish you

…a happy March 8th that will bring you joy, a bright spring and a nice happy year!


“i act harder than i am.
i am softer than i look.”
Ava, You Are Safe Here


“Woman is sacred; the woman one loves is holy.”
Alexandre Dumas, The Count of Monte Cristo