Arhive

Fir de târziu…/ Thread of lateness

 

“The deeper magic always comes,
in the intense sorcery of your inner silence.”
― Curtis Tyrone Jones

 

februarie tace,
cu fir de târziu
rotește și cerne
secunde
cărările-s noi,
împletite-s cu umbra
ce-atinge, arată,
ascunde

culorile nu-s
aprinse, nici raze
nu murmură cântec
sau veste
doar ramuri întinse,
cupolă și cer
spun vremii a vieții
poveste

din dor și-ntuneric
șoptește un ieri
tăcându-și lui însuși
tăcerea
cu zvon de lumină
prin fir de târziu
un azi își trimite-
adierea

 

the moments keep silent,
a long thread of lateness
is spinning and sifting
the tiding
the pathways are new,
woven with shadow
that touches, revealing,
hiding

the colors are not  
yet ashine, nor do rays
murmur a song
or a rhyme,
just branches outreaching,
a dome and a sky  
tell time of life’s winding
chime

from longing and darkness
a yesterday’s shimmer
sending a sheltering
calm
with its warm dash of brightness
through the long thread of lateness
bringing tomorrow’s deep
balm

 

Nicole

 

 

Here is the Italian version of this lovely song, and the lyrics

E
raccontano che lui si trasformò
in albero e che fu per scelta sua
che si fermò
e stava lì a guardare la terra partorire fiori nuovi
così fu nido per conigli e colibrì
il vento gl’insegnò i sapori di
di resina e di miele selvatico
e pioggia lo bagnò
la mia felicità – diceva dentro se stesso –
ecco… ecco…
l’ho trovata ora che
ora che sto bene
e che ho tutto il tempo per me
non ho più bisogno di nessuno
ecco la bellezza della vita che cos’è

„ma un giorno passarono di lì due occhi di fanciulla due occhi che avevano rubato al cielo un po’ della sua vernice”

e sentì tremar la sua radice
quanto smarrimento d’improvviso dentro sé
quello che solo un uomo senza donna sa che cos’è
e allungò i suoi rami per toccarla

capì che la felicità non è mai la metà di un infinito
ora era insieme luna e sole
sasso e nuvola
era insieme riso e pianto o soltanto
era un uomo che cominciava a vivere
ora era il canto che riempiva la sua grande immensa solitudine
era quella parte vera che ogni favola d’amore
racchiude in sé per poterci credere.

(song lyrics inspired from Herman Hesse’s fairy tale, „Piktor’s Metamorphoses”)

 

Vis de Crăciun…/ Christmas Dream

 

“A daily dose of daydreaming heals the heart, soothes the soul,
and strengthens the imagination.”
― Richelle E. Goodrich, Smile Anyway:
Quotes, Verse, & Grumblings
for Every Day of the Year

 

Când anul povestește
în penumbra zilei,
învălmășind culorile,
tăcându-le…

îmi amintesc

cum șoaptele unui ieri
mă împingeau înspre azi,

înspre mâine…

cum scânteia unei clipe
nu mai e imediat ce tocmai a fost,

iar ochii minții le reașează pe toate
în calendare, în nuanțe,
în pași

din vis de Crăciun

 

When the year unwinds
at day’s twilight,
weaving the colors,
silencing them…

I remember

the way yesterday’s murmurs
were driving me to today,

to morrow…

the way a moment’s shimmer
ceases to be as soon as it’s been,

and the mind’s eye rearranges everything
in calendars, in hues,
in steps

from a Christmas dream

 

Sărbători frumoase!

 

Nice happy holidays!

 

Nicole

 

 

Ani…/ Years

 

“Always try to keep a patch of sky above your life.”
― Marcel Proust, Swann’s Way

 

Cu soarele fulg
și luna zăpadă,
secunda-mi răsare,
aleargă,
aleargă

Cerul mi-e câmp
de clopote surde,
secunda-mi gonește
se-ascunde,
se-ascunde

Mirarea mi-e albă,
cărarea stelară,
secunda-i albastră
și zboară,
și zboară

Pe ape-mi tresare
privirea și ceasul,
din noapte m-ajunge
popasul,
popasul

Ani de pământ,
nori de plutire
secunda-mi șoptește
sosire,
sosire

Pulsul luminii
mi-e frate cu pasul,
tremură aerul
și glasul,
și glasul

Pagini ascunse
atinse de iele,
labirinturi, culoare
din stele,
din stele

Ochii-i adânci
din clipe ca gânduri
mi-aștern amintire
și rânduri,
și rânduri

 

The sun like a haze,
the moon like the snow,
the second arises
it goes
and it goes

The sky is a field
of deep muted chiming,
the second keeps running
it’s hiding,
and hiding

The mist is all white,
the path made of skies,
the second is blue
it flies
and it flies

On waters are trembling
my gaze and the ticking,
from darkness it comes
it’s fleeting,
so fleeting

Years of breeze,
clouds of revival,
the second still whispers,
arrival,
arrival

The pulse in the light
is akin to my choices,
the air keeps throbbing
through voices
and voices

Blank pages left hanging
encrusted with scars,
deep mazes and alleys
and far stars
and stars

Bright eyes like a morning
from moments like signs,
unfurled recollections,
soft lifelines,
lifelines

 

Nicole

 

Licăr de gând…/ A trembling thought

 

“A few blossoms float into the room. They drop like
frayed yellow ribbons on the gray carpet.”
― Eileen Granfors

 

pe o margine de rază mi se odihnește
un dor

 

adumbrire mută din licăr de gând
tresărind pe geana umedă a unei clipe
mereu asfințindu-mi pe pervazul apusului

întotdeauna colorând întunericul,
câteodată aprinzându-mi-l…

o stea pasageră
cu foșnet de aproape
și cald

 

un freamăt de nor
un dor

ce mi se odihnește pe o margine de rază…

 

a late longing
is resting on the edge of a sun ray

 

silently sweeping away from a trembling thought
fluttering on the wet eyelashes of a shadow,
always setting on the margin of the twilight

forever coloring the darkness,
sometimes lighting it up…

a fleeting star,
long rustle of closeness
and warmth

 

a swishing cloud
a late longing

resting on the edge of a sun ray…

 

Nicole

 

 

 

Martie rece…/ March cold still

 

“We hold on to poetry because it lights a fire in our soul
and keeps our bodies warm.”
― Sanober Khan

 

Din murmur de vis și culoare

o magică lume răsare,
cu foșnet de nor și de stele
și gândul tăcut dintre ele

Recele trece și vine
din ramuri de umbre străine,
soare-aducând dimineață
un val de lumină din ceață

Cer răsturnat în oglindă
ce-albastru vrea să cuprindă
pulsul din pas și din floare,

din valuri de vis și culoare…

 

From murmur of color and dreams

a magical realm serene,
with rumor of clouds and stars
the thought of a quiet afar

The coldness passes and nears
from branches of shadows and fears,
the sun bringing mornings anew,
light bursts turning mist into dew

A sky rolling over the days,
its blue as if longing for rays,
for the pulse in soft steps and warm beams

from ripples of color and dreams…

 

Nicole

 

Cute Quotograph and… a moment

 

 

 

Alb ce îngână culoare,
verde ce murmură soare,
aer cu tors de petale

o clipă e-un dat,
e schimbare…

pe-a timpului ochi
sărutare,
pe-a umbrelor frunte
cărare,

a zilelor îmbrâțișare,
eternul cu parfum de visare…

o clipă e stea căzătoare,
a inimii lungă chemare

e iubirea lăsată să zboare

 

White that whispers of colors,
green which murmurs the hours,
air caressing the flowers

a moment is a given,
a power…

on time’s warm eyes
like a shower,
on shadows’ temples
a tower,

the days’ incredible bower,
eternity tasting less sour…

a moment’s a star shooting higher,
the heart’s deep burning desire

it’s love ablaze like a pyre

 

“Change the way you look at things and the things you look at change.”
― Wayne W. Dyer

Nic💜le

 

 

Here you can find the lyrics for this Romanian tune

 

 

Liniște lila…/ Lilac silence

 

“The only acceptable alternative to silence is to speak from the heart”
― Marty Rubin

 

De te întrebi vreodată
de liniștea vorbește,
eu pot să-ți spun senin
că veșnic glăsuiește…

 

If you may ever wonder
whether deep silence sings
I can serenely tell you
that it forever rings…

 

mereu încercuind
refrene-n struna veche,
ea caută într-una
acordul ei pereche

 

forever in wide circles
it plays its old refrains,
its rhythm always turning
in its matchmaking ways

 

ecouri de-anotimp
sau umbre de culoare,
cu fire de răstimp
ea-ncearcă să măsoare…

 

long echoes from past seasons
or shadows of sweet color,
with tired threads of time
it tries to weigh the hour

 

să-mbrace în lumină
tărâmuri adăpost,
iar vocea sa stingheră
să capete un rost

 

to clad in dear light
bright realms like a shore,
its voice to find the secret,
the soft resounding core

 

Nicole

 

Dincolo de stea…/ Beyond stars

 

 
“The personal life deeply lived always expands into truths beyond itself.” 
― Anaïs Nin

 

Ce e dincolo de stele? Ce poate fi?
Mă întreb… e mirare, e vânt? Sau cădere și gol…

Umbrele unui ieri încă zvâcnind firav îmi susură a zâmbet de lacrimă. Și a nor. O tăcere pulsând, un glas aproape al meu, o inimă rostind palide raze și aripi…

O privire, un gest…

Culoare de timp răsfirând pagini de vis ce au prins glas, murmurând clipe. Magie cu parfum de uitare cuibărită prin colțuri de alei cu praf de stea. Esență de liniște mângâind raze de lună împletite auriu cu pașii mei stingheri. Freamăt de gănduri amestecat cu cântec, cu departe…

Cuvinte, miracol portocaliu, lucind sau bâjbâind în amintirea unui aici. Sau a unui aievea? A unui cald de nerostit, de neatins, nedeslușit…

Iar norii?

Spirale aprinse miraculos din picuri de cer, zbor albastru, căutare de neînțeles… a ființă, a rost. Dimineți fără nume, seri… fără număr, amurguri cu miros de argint îngrădind orizontul. Forme dizolvând azi întru mâine.

Trecere.

Ardere vârtej pe culoarele unui rând, unui dor… Aprindere rece, ca din stea căzătoare și lumină spartă în contur neclar, nedefinit. O ploaie de nuanțe pulsând neobosit, spulberată în curcubee șerpuindu-mi fantastic în fereastră, ca de printre urme de fluturi și sori. 

Pași.

Aer de rai înflorit, părăsit, grâbind spre nicăieri…

Apoi noapte. Despărțită tainic în sclipiri șoptite pierdut, foșnet adânc topit în întuneric.

Neant…

 

Și totuși, dincolo de stea, mă întreb, ce poate fi?…

 

What is there beyond stars? What can there be?
I wonder… is there wonderment or wind? Or a long fall and emptiness…

The shadows of a yesterday still throbbing feebly are murmuring about the tears of a smile. Of a cloud. A silence pulsing, a voice almost mine, a heart uttering its pale rays and frail wings…

A look, a gesture…

Colors of time shuffling pages of dream that began to tell a tale, whispering seconds. Magic wearing the perfume of oblivion, nestled in corners of alleys covered in stardust. The core of quietness caressing moon rays dancing with my hidden steps. Gentle rustle of thoughts mixed with a song from afar…

Words, soft orange miracle, shining or groping for the memory of a „now”. Or of a „once”? Of an unspeakable warmth, untouchable, undefinable…

And the clouds?

Spirals miraculously lit from drops of sky, blue flight, ineffable search… of an essence, a sense. Nameless mornings, countless evenings… dusks bearing a silver scent fencing in the horizon. Forms dissolving today’s into morrows.

Flow.

Rippling burning on the pathways of a line, a longing… Cold fire, like from a shooting star, and broken light into unclear contours, uncertain, vague. A rain of hues beating tirelessly, shattered into random rainbows winding fabulously against my window. Like pouring from among butterflies and suns.

Steps.

Air of heavens in bloom, abandoned, forsaken…

And then darkness, split secretly across whispering sparks, long forgotten, deep hum melting into the night.

Nothingness…

 

And still, beyond the star, I wonder, what can there be?…

 

Nic💛le

 

 

 

Magie magenta…/ Jolly magenta

 

“Beauty is the moment when time vanishes and eternity arises.”
Amit Ray, Walking the Path of Compassion

 

Cănd verdele visează a fulgi argintii,

iar magenta murmură magic,

sigur că spiridușii sporovăie sprinten

a clopoței și stele

și susur de sărbătoare…

 

Crăciun fericit!

 

 

When green dreams of soft silver snowflakes,

and magenta murmurs so magically,

surely the elves frolic around  

like sweet starry bells,

like cute…

 

Merry Christmas!

 

 

 

Nic🎄le

 

 

Doar de stele…/ Only the stars

 

“A day is a miniature eternity.”
― Ralph Waldo Emerson

 

Vară, toamnă, iarnă sau… neiarnă, pământul rotește-
-nvârtește-
-ncercuiește-n rotocoale
cât imensul

Orbită pare-se infinită, torcând și-ntorcând…
ca ceasul,
care-și deapănă misterul
în pulsul azurului
auriu
îmbibat cu raze,
cu umblare….

Iar noi
zorim

Rotim și-nvârtim-
..ncercuindu-ne-n rotocoale
cât o clipă

O zi?

Parcurs infinitezimal, torcând și-ntorcând…
același ceas
care ne deapănă-n ore
a mister
zăvorât cu pulsul unui suflu
firav
atins de freamăt și dor

Doar de stele
știut

 

Summer, autumn, winter or… no winter, the earth is spinning,
turning round
in circles
through the immensity

Seemingly infinite orbit, weaving and heaving…
like a huge clock,
its mystery swirling
within the pulse of the azure
so golden
imbued with sun rays,
with tripping…

And we
rush

Spinning and turning
round
in circles
through the seconds

The days?

Minute trips, weaving and believing
the same clock
winding its hours
like a secret
locked with the throb of a breathing
so feeble
touched by rustling and longing

Known
only to
 the stars

 

Nicole