“At the end, one didn’t remember life as a whole
but as just a string of moments.”
― David Levien, City of the Sun
Imaginați-vă puțin,
aer de un galben luminos, câteva fire de lavandă și margarete strălucind într-o vază translucidă, poate și farfurii și cănițe de un alb imaculat, șervețele moi odihnindu-se pe o față de masă mătăsoasă și… un borcănaș cu miere.
Mic dejun în grădină.
Imagine this,
magically yellowish light, lavender threads and a few daisies shining in a transparent vase, perhaps white plates and cups, or funny mugs, cute soft napkins resting on a smooth table cloth and… a little honey.
Breakfast in the open.
Poate pe o masă de lemn așteptând undeva pe iarbă? Sau pe verandă? Scaune de grădină comode și pernuțe cu model jucăuș… prospețime în aer și raze poleind dimineța cu magie aurie.
Și inspiri adânc, simțind că lumea-i a ta. Apoi savurezi pâinea prăjită cu miere, sorbi din cafea, sau din ceaiul aromat, poate puțin suc de portocale…
…și ridici ochii spre cer, privești norii, imaginându-ți forfota și foșnetul următoarelor ore din zi. Închizi ochii pentru câteva fracțiuni de secundă…
Maybe on a wooden table waiting for you on the lawn? Or a terrace? Comfy garden chairs, soft cushions on them with funny patterns… freshness and sun rays dressing the air in golden magic.
And you breathe in deeply, feeling the world is your oyster. Then you take a few bites of toast with honey, several sips of coffee, or fragrant tea, maybe some orange juice…
…and you look at the sky, gaze at the clouds, imagining what the next hours have in store for you. You close you eyes for a couple of seconds…
Nu-mi pot imagina multe lucruri la fel de dulci și liniștite. La fel de frumoase. Poate cu excepția unui schimb de cuvinte matinal, sporovăind una alta.
Sau poate doar zâmbind, larg și luminos, zilei ce tocmai a surâs auriu. Și poate realizând că pare a fi destul de mult spațiu într-o secundă. Foarte mult într-un minut.
Foarte mult loc într-un moment, minunat mobilat, doar… să poți fi.
I can’t imagine too many such things, as sweet and peaceful. As beautiful. Maybe except some nice words shared with someone, chatting trifles and bits.
Or maybe just smiling, wide and bright, at the shiny day ahead. And maybe realizing there seems to be much space in a second. Quite much in a minute.
Quite much room in a moment, fabulously furnished, just… to be able to be.
Nic♡le
