Arhive

Doar atunci…/ Only then

 

“The fact that you got a little happier today doesn’t change the fact
that you also became a little sadder.
Every day you become a little more of both, which means that right now,
at this exact moment, you’re the happiest and the saddest
you’ve ever been in your whole life…
Think about it it. Have you ever been happier than right now,
lying here in the grass? And have you ever been sadder?
It isn’t like that for everyone.
Some people just get happier and happier every day.
And some people just get sadder and sadder.
And some people, like you, get both.
And what about you, are you the happiest and the saddest right now that you’ve ever been?
Of course I am.
Why?
Because nothing makes me happier and nothing makes me sadder than you.”
― Nicole Krauss, The History of Love

 

Dacă steaua din tine se mai face-auzită,
simțită și înțeleasă,
Atunci, doar atunci îți scapără inima
și-ți poți face lumea
mireasă

Numai atunci zâmbetul lunii
îți este și ție icoană,
Iar razele soarelui lucindu-ți a vreme
urzesc din fierbinte,
coroană

 

If the star within us can still make itself heard,
still felt and still keeping stride,
Then, only then our heart beats like magic,
turning the world
in a bride

And then, only then the smile of the moon
is ours too, beyond frown.
And sun rays sublime shining like sacred
can weave from deep warmth,
purple crown

 

Nic💜le

 

 

Ape de galben…/ Ripples of yellow

 

“You be the sun, I’ll be the moon, let’s share the stars and dance in the sky.”
― Karen Quan, Better to be able to love than to be loveable

 

eu sunt ape de galben,
tu parfum de albastru
eu doar raze de lună,
tu de soare măiastru

eu mișc ramuri și frunze,
tu dai trunchi, rădăcini
eu închipui petale,
tu tulpină și spini

eu hrănesc amintirile,
tu crești aripă, zbor
eu înșirui cuvinte,
tu le-mprăștii covor

mie-mi murmură serile,
ție, zori, dimineți
mie, visele-mi susură
ție, praf de povești…

 

iară stelele, oaze
în mănunchiuri de noi,
din eter ne cuprind
la un loc pe-amândoi

 

I am ripples of yellow,
you are fragrance of green
I am murmur of moon rays,
you are sun rays serene

I move branches and leaves,
you give trunks, roots and forms
I imagine the petals
you, the stems and the thorns

I give substance to memories,
you paint long wings and flight
I spill hundreds of words,
you turn every thing right

to me, evenings’ long murmur,
to you, mornings’ white sails,
for me, dreams’ dear dance,
for you, sky dust and tales

 

and the stars, in bright clusters
of both here and there,
are a velvet together
made of magic to share

 

Nic💖le

 

 

The original version of this Peruvian song, lyrics and dance can be found here

 

 

Varietate vioaie…/ Vivid variety

 

“Don’t let the worries of this foolish world destroy your joy in living.”
― Marty Rubin

 

Feerie trandafirie…

…deși trandafiriu ar însemna doar roz, roziu, roșiatic. Dar mie… așa mi-a rimat.

Feeria, așadar… multicoloră, spre (sau dinspre) mărgean.

 

 

Rose delight extravaganza…

…enchanting fairy scene made of petals of all colors.

 

 

Bobițe, dulci sau acrișoare… și ele, colorate perfect de maestrul soare-bucătar

 

 

Sweet or sour cherry beads… perfectly painted too, by the master chef – sun on July duty 

 

 

Pete de culoare întâmplătoare… s/clipire de anotimp

 

Sprinkles of silent color here and there… the season’s swift blink 

 

Avem feerie… și la farfurie, deci. 

Sau… o porție de veselie fructată?!

Tot dulce-acrișoară, tot multicoloră, tot… cu aromă de anotimp

 

 

There’s also fragrant fruit on a plate.

A dish of summer savor?!

Sweet and sour still, rich in color… and so season-scented

 

Ca încheiere a acestei varietăți nuanțate vioi…

…câteva petale rumene de caldă fantezie portocalie!

 

🙂 

 And to end this vividly varied July menu…

…a few well done dashes of warm orange fantasy! 

 

Nic💞le

 

Liniște lila…/ Lilac silence

 

“The only acceptable alternative to silence is to speak from the heart”
― Marty Rubin

 

De te întrebi vreodată
de liniștea vorbește,
eu pot să-ți spun senin
că veșnic glăsuiește…

 

If you may ever wonder
whether deep silence sings
I can serenely tell you
that it forever rings…

 

mereu încercuind
refrene-n struna veche,
ea caută într-una
acordul ei pereche

 

forever in wide circles
it plays its old refrains,
its rhythm always turning
in its matchmaking ways

 

ecouri de-anotimp
sau umbre de culoare,
cu fire de răstimp
ea-ncearcă să măsoare…

 

long echoes from past seasons
or shadows of sweet color,
with tired threads of time
it tries to weigh the hour

 

să-mbrace în lumină
tărâmuri adăpost,
iar vocea sa stingheră
să capete un rost

 

to clad in dear light
bright realms like a shore,
its voice to find the secret,
the soft resounding core

 

Nicole

 

Roi de cuvinte…/ Swarm of splendor

 

“I’ve never seen beauty 
so devastating
as in the lines
that trace our hope
and fall from the stars.” 
― Jessica Kristie

 

Încerc să observ,
chiar să-mi fiu mie
un caz de studiu
sau studiu de caz…
lipsit de răgaz
și doar cu aminte,
cuminte,
prin roi de cuvinte

să-mi aflu lumina,
dar și rădăcina
seva,
tulpina

 

I try to be aware,
to be to myself
a case study
or a study case…
like an endless race
and just to remember
from March to September
the swarm of soft splendor

to find out the brightness,
but also the whiteness
the lifeblood,
the lightness

 

Căci fire din soare
răsun-a chemare
a miez – căutare
stăruitoare…
nici zarea, nici marea
nu-mi stinge strigarea,
nici frunza sau iarba
nu-mi sperie graba

din puls de sclipire
răzbind amintire,
trezire,
iubire

 

For spurs from the sun
rush through like a run,
like a seeking – a quest
that’s given no rest…
horizons or seas
cannot find its key,
nor leaves, neither grass
can temper its sass

from deep pulse above
free like a dove
awoke, wings of
love

 

Grăunte boboc
ce-mi murmură foc
culoare și vlagă,
nu-i arde de șagă,
iar floarea,
splendoarea
rotind sărbătoarea
surâde a rază
și-mi catifelează

cărarea și mersul
și tot universul
și visul
și versul

 

A bud like a spire
a branch climbing higher
rich color and fire,
so much to admire,
serene trees in bloom
in April’s warm womb
wide smile, pink shine
spring’s blossoming shrine

on alleys and ways
adorning my days
a sunnier time
for rhythm and rhyme

 

Nic💮le

 

 

Fulguire…/ Snowy

 

“There is a whisper of light, 
if you can hear 
Louder than sound of darkness
you never fear”
– Munia Khan

 

Fulguire fragilă,
fulgi de nor și poveste,
de februarie nou
cu aromă de creste

Se așează ușor
și îngână a cer,
îmbrăcându-mi secunda
în duios și eter

Moale liniște albă
ce îmbie la vis,
coborându-mi în gânduri
paradisul rescris

 

Softly snowing like air,
tiny snowflakes like tales
told by new winter clouds,
far off floating white sails

And they fall like a veil
with deep murmurs of skies,
warm caress on my seconds
with a scent of sweet highs

Peaceful, pure, deep silence
bringing minutes of dream,
now rewriting lost thoughts
like in snowy ice cream 

 

Nic☁le

 

Culoare cărare…/ Color flutter

 

“Every time you name yourself, you name someone else.”
― Bertolt Brecht

 

Când stelele-ți surâd a tine
și a soartă,
a căutare vie
din colț
de asfințit,
tu uită-te la mute
răsfrângeri în oglinda
în care dimineața,
șoptindu-ți,
s-a topit

Din ape-ndepărtate, cu nuanțe
în privire,
blând vântul te ascultă
și-ți unduie
culoarea,
doar tu să-ți lepezi umbra
din freamăte de noapte
și inspirând sclipire
să luminezi
cărarea

 

When starry skies start smiling at you
and fuzzy fate,
of burning search from corners 
of sunrise
and sundown,
you look at muted echoes,
reflections in the mirror
in which inspired mornings
have cleared off your
frown

From waters far away, with hues
in their eyes,
the mild wind still listens
and sends to you its
flutter,
for you to shed your shadow
from nights’ surreal darkness
and breezily to shine,
to softly light your
color

 

Nicole

 

 

Adiere târzie…/ Belated lament

 

“And all the winds go sighing, 
For sweet things dying” 
― Christina Rossetti

 

Noiembrie,
nori goi dinspre septembrie,
pași noi înspre decembrie,
rostire

mirare,
aprins însoțită cu soare,
absurdă venire-n plecare
ivire

Cetate
clădită din murmur de ape,
atent brodată cu șoapte
departe

târziu,
atins de știu ori nu știu
din stele grăbind auriu,
din noapte

Rece,
luna-n cărare și trece,
ajunge și-i gata să plece
senin

adie
culege culoare și scrie
cu raze ținute făclie
tain

 

November,
free clouds from sunny September

new steps into December
becoming

surprise
alight together with cries,
absurd arrival that flies
no rhyming

A tower
built on whispers and flowers,
petals braided with hours 
so tight

lateness
touched by yes or no fragrance,
by stars’ hurrying vagueness
at night

Cold,
a moon on a pathway of gold,
arrives and departs young and old
serene

lament 
looking for color and scent,
loose rays unfastened and sent
agleam

 

Nicole

 

 

Cute Quotograph… and simple seconds

 

 

Firav, secundele flutură umbrele,

zile culoare
sau gri

 

 

Faint, the seconds unfurling records,

days in full color
or grey

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Murmur și cale, clipe spirale

roata n-o poți
opri

 

 

Rustle and trial, time in a spiral

wheel unwinding
its way

 

Pulsul luminii, firul tulpinii,

frunză și floare
oriunde

 

 

The pulse of dimmed light, the stems hanging tight,

leaf and flower
live legends

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Cer răsturnat, soare uitat,

noiembrie-n
simple secunde

 

 

Overset skies, forsaken highs,

November in shy
simple seconds

 

“My library is an archive of longings.” 
― Susan Sontag

 

Nic🍃🍂le

 

 

Mircea Baniciu, Watchmaker’s Song (Romanian folk artist)

 

Trist și culoare…/ Soft sadness

 

“An autumn garden has a sadness when the sun is not shining…”
― Francis Brett Young, Cold Harbour

 

Cu degete de stele,
ating clipele,
le mângâi șoaptele
ascunse prin trecere
și le zâmbesc

cu gândul la departele
care-mi este

 

With stars’ fingers,
I touch the seconds,
I caress their whispers
hidden in the flow
and I smile at them

my thoughts taken with
the farness there is

 

Cu zâmbet de lună,
surâd ramurilor,
și le întreb,
unde este primăvara acum?
apoi șterg o lacrimă

întârziată pe-o frunză
de octombrie

 

With moon’s smile
I gaze at the branches
and I ask them,
where is spring now?
then I wipe a tear

lingering on a leaf’s
October cheek

 

Din gânduri mătase de cer,
cobor albastrul în zi
și-mi îmbrac pasul
în puțin roz rătăcit
în petale…

suspendate atemporal
între lumi

 

From thoughts like silk from the sky,
I pull down some blue in my day
and I color my step
in a little bit of pink lost
in small petals…

suspended timelessly,
caught between worlds

 

Din ruginiul strecurându-se
crud,
culeg cărare să o aștern
timpului,
din flori de azi și de ieri…

de dincolo de
trist și culoare

 

From the rust trickling in,
utterly raw,
I pick a path to unfold
for teary time,
made of yesterday’s flowers…

from beyond sheer
soft sadness

 

Nic🌸le