“Every little or big problem has a reason, Every year there is a winter season, Every trouble goes away with time, After winter spring comes with rhyme.” ― Debasish Mridha
Ce bine că poezie
rimează cu veșnicie…
Căci te-apuc-
…-o nebunie
te simți plin de fantezie,
și te-apuci rebel a scrie-
…-o poezie?
Și chiar vrei să fie vie..
și zurlie,
și-afli tu, fir-ar să fie,
că tot sfânta poezie
rimează și cu pr..tie?
Asta chiar e-
…-o grozăvie!
și te simti plin de furie –
…o, vai mie!
Ești secat de energie
și chimie
Dar apoi, ce ștrengărie,
draga doamnă poezie
rimează și cu magie, bucurie, veselie duioșie, armonie, măiestrie…
O întreagă simfonie
te îmbie –
Ornament de broderie
cu tipar, filozofie
sau ecou de alchimie
susurând portocalie
Veselă prietenie
minunată bogăție,
ce beție-
…-o, frenezie!
Hai. să-mi pun repede gândul
pe hârtie!
(Neuitând de plimbări fotografie,
culori mii de primăvară ce descrie-
…-o superbă galerie
nostalgie,
cu puțin parfum sublim de iasomie,
iar apoi…
o melodie
jucărie)
No matter how I might try to translate the poem above, I could never make the version in English resemble its original, neither in form or as content, as it is a poem based on certain rhyming words in the Romanian language. Still, in the short poem below I tried to render the essential idea in the original version.
It’s so lovely how rhyme
has a pair in time
as together they chime
making lines ring sublime
Even flight, light and bright
find their sibling in night, it does seem a cute sprite
made it easy to write
Rhyme and reason flow free,
heart and soul to see
sweet words holding the key!
Nic🌏le
Lyrics:
These words are my own
Threw some chords together The combination D-E-F It’s who I am, it’s what I do And I was gonna lay it down for you Try to focus my attention But I feel so A-D-D I need some help, some inspiration (But it’s not coming easily) Whoah oh!
Trying to find the magic Trying to write a classic Don’t you know, don’t you know, don’t you know? Waste-bin full of paper Clever rhymes, see you later
These words are my own From my heart flow I love you, I love you, I love you, I love you There’s no other way To better say I love you, I love you…”
“I am the Cat who walks by himself, and all places are alike to me.” ― Rudyard Kipling, The Cat That Walked By Himself
Acum câteva zile, răsfoiam ianuarie 2019 și pe la mijlocul lunii mi-au răsărit brusc dintr-o postare pentru o provocare, doi pisoi figurând zâmbitori…
…doi eroi puțin rătăciți, și albi și maroniu cafeniu, torcând de printre meandre, șerpuiri, unduiri atunci.
Așa că, de ce nu, weekend-ul ce tocmai a trecut, i-am invitat și strecurat pe pisoi la cutie, tapetați bine bine cu hârtie moale și protecție pufoasă și-apoi…
A couple of days ago I was browsing through January 2019 and right in the middle of the month, they popped up from a post for a nice challenge then, two smiling kitten figurines…
…like two heroes but looking a bit lost, white with brown, or russet ears, tail and paws… purring from among the windings and curves back then.
So, why not, this past weekend I invited and sneaked them carefully into a box, all wrapped up well, soft puffy paper and protection and pads, and then…
…off I went, to a summer session too, I said to myself now. Outdoors, sunny, windy, colorfully…
Și s-au… asortat!!!
În orice colț, printre frunze pulsând încă verde sau mai spre tomnatic, cu raze din plin sau mai în penumbră… cu mereu același zâmbet mustăcios, meditativ-distractiv. Au țopăit puțin, ce să zic… gard, iarbă, flori de iulie, plus odihnă binemeritată pe băncuță…
📷 🐱🐱
And they… mixed and mingled so very nicely!!!
In any corner, among leaves still throbbing green or slightly autumn-ish, plenty of sun rays or in the shade, with the same cute smile full of whiskers, ears and eyes. A bit of a frolic and kittenish play, what can I say… up on the fence, in the tall grass, July flowers, plus a well-deserved rest on a bench…
Nostime momente. Și… comică provocare de ordin personal, în timp ce-i tot aranjam și foiam:
„Oare ce nume le-aș putea eu da… ¯\_(ツ)_/¯
…dărui, oferi, potrivi celor doi surâzători, în schimbul unei astfel de bijuterii fotografice de final de iulie??”
Purrs și Paws mi-a trecut razant prin minte la un moment dat, apoi Missy și Mice, Smântână și Ciocolată sau Dreamy și Dare… (și asta pentru că, tot pozându-i fel de fel, unul mi-a părut mai cu nasul în aer, vânt, vis, pe când celălalt… mai așezat și împăcat. Sau poate doar mai… rotofei? 😃)
Funny moments. And… funny challenge to myself too, all while I was rustling around:
„I wonder what names I could give them… ¯\_(ツ)_/¯
…to match the two smiles and all, for such a playful photo session at the end of July??”
Purrs and Paws, crossed my mind at a certain moment, then Missy and Mice, Creamy and Chocolate or Dreamy and Dare… (and that because when taking the photos, I saw, one seemed a bit more contemplative and airy, while the other… more down-to-earth a bit. Or maybe just a little more… plump? 😃)
Kitty și Cafea (cu lapte) sunt nume de alint cumva, ceva de genul… „Say cheese, please!” bineînțeles.
Voi oare cum i-ați boteza pe șugubeții fotogenici?!
😺😸
Kitten and (Milk) Coffee are simply pet or nicknames, somehow like… „Say cheese, please!” certainly.
I wonder how you would call them?
Nic🐾le
PS
Și sper că toate astea, așa… perfect pisicești, v-au pus un zâmbet larg și luminos pe mustăți… Hmm, față.
😊😊
And I hope all this, so… totally kitten-like, really put a big wide smile on your whiskers too… Ahem, face.
“With all colors combined the world shines” ― Arefin Bashar Arif
Can you see time’s fingers? Feeling the field’s forehead, or the clouds’ puffy face?
Can you hear the sky’s faith in the fine fabric of flowers? And the fresh fragrance of fruits or the feathery flutter of fairies… flakes of delight?!
Can you taste the flavor of each filmy flash of fire within every fabulous fiber of life? Can you savor its flames? Or its feeble flicker?
And the air’s far flow, foreign but familiar, can you sense it? Fluid and free fate, forever a feast?…
I think I have discovered that words starting with the same letter… well, they somehow form… like a „family”?! 😳
And I also believe Frank’s challenge at Dutch goes the Photo! this week offered me the perfect moment for a bit of such… fluffy fun? 😊 The photos were taken last year at the end of May, cute fiery petals in the green.
Cred că am descoperit că, într-un mod minune cumva, cuvintele care se întămplă să înceapă cu aceeași literă formează… un fel de „familie”? Și, pe de altă parte, cum nu pot spune c-aș crede în întămplare sau coincidență, voi presupune că sunt într-adevăr înrudite. Undeva acolo printre firide de timp și trecere, cuvinte care vibrează la fel… Flori, frunze, fire, fibre, fulgi, fărâme, frânturi… felii, firimituri… flacără, foc, fierbinte… frumos, pufos… formidabil, fantastic, fabulos… 😊😊
Iar provocarea de săptămâna aceasta pe blogul Dutch goes the Photo! a fost momentul perfect pentru joaca asta pufoasă. Printre câteva fire de frumos, poze făcute anul trecut la final de mai. Petale de mac care parcă… luaseră foc. 😳
Fervor unfolding… fuzzy film in a fearless frenzy? Like a flimsy flag or a scarf making a frown fade while finding their breeze. Fearsome fever fringed by the soul’s fragile fluff, feeding on its first and final force, no fret or fuss… Fortune finding its way through us. Our forgiving, our forgetting, the flooding, the forging… the future.
No fee, no fare, no fine… neither false, nor fake, no flaw or fault or foul play…
No failing, falling… just faraway flight framing the infinite, lost and found… fondly unfurling its fullness.
„As Rachel Lynde used to say,
the sun will go on rising and setting
whether I fail in Geometry or not.
(Marilla Cuthbert)” – Anne of Green Gables, L. M. Montgomery
Dacă se-ntâmplă să-mi pun problema portocaliu, atunci…
…e geometrie curată!
Și mai mult decât atât, e scamatorie. Cumva unu cu unu (roșu cu galben) face… șaișpe?! Unele mai dinspre roșu, altele mai înspre galben, câte nuanțe, varietate… Timbru, tentă, ton. Un șaișpe din acela de tip nenumărabil, începi să numeri și invariabil pe la doișpe pierzi șirul rotunjind generos și spumos, deci… ok, șaișpe.
😊
If I happen to set up an orange problem, then it is…
…pure geometry!
More than that, it’s like wizardry or hocus-pocus. Somehow one and one (red and yellow) eguals… sixteen?! Some closer to red, others to yellow… that many hues, values… Tinges, tints and tones. A sixteen that cannot be held accountable for much, if I should start counting, I’d invariably lose track around twelve and then just try to approximate, roughly but generously, so… ok, sixteen.
Tonuri aprinse, intraductibile ce mi se proiectează așa… dinspre toate laturile și fețele piramidei încadrându-mi dup-amiaza. Iar din unghiuri de verde, mai mult sau mai puțin ascuțite, ale triunghiului isoscel circumscris în fiecare rotunjime de clipă, îmi răsar uite-așa, paralel cu plimbarea mea perpendiculară pe zi…
…o grămăjoară de petale. Și ele paralele între ele, deși… drăguț de concentrice.
❃❃❃
Vivid untranslatable hues that just project themselves at me… from all the faces and sides of the pyramid framing my afternoons. And from green angles, more or less acute, of the isosceles triangles circumscribed within the roundness of each minute, there dashes, just like that, running parallel with my walk quietly perpendicular to my day…
…a shiny bunch of petals. They themselves parallel to each other, although cutely concentric too.
Și se-nvârt, se rotesc de se-ntâlnesc ca-ntr-o sferă de apus fosforescent suflat cu chihlimbar… orbitor, ce-mi ia ochii.
Rămâne să văd, totuși, cum și de unde atâta simetrie oranj. Hm…
Ipoteză?
Păi… se dă un buchet de boboci grași și tăcuți care, ei bine… tac și fac. Și-ncet se desfac?
Concluzie
Să se arate că… nuanța aceea nu poate fi mai strălucitoare și soare. Da, zis și (de) făcut.
Demonstrație
Cel mai probabil cheia problemei e în rotire. Prin reducere la absurdul presupunerilor mele că, deh… nicicând n-au învârtit raze mai colorate și parfumate și fermecate, momentele astea „made in” iunie, reiese că, unu, nuanța nu e magică, dar e mirabilă. Doi, nu e nici mister, dar e minunată. Și trei, nu e nici a culorilor teorie, de unde rezultă că e..
…poezie.
Pare-se că nicicum de dovedit. Ci doar de iubit Și… de zâmbit?!
(Aici albinuța m-a încântat până peste poate orice demonstrație de iunie geometric, trigonometric… sau ochiometric scamator rătăcitor prin zi. Cum simțea, și bâzâia ea harnică și pufoasă, poate poat-o da de polen, hm… „Yum, dar îi simt aroma, dulceața, nectarul. Oare unde-o fi, că mi-e o foame…”) 🙂
🐝🐝🐝
And they spin, they go round until they meet like in a sphere of phosphorescent sunset melted and coated in amber… blinding gem shining away.
It is still to be seen, though, how can one explain so much orange symmetry, well…
Given
It surely is, a bundle of buds, plump and silent, hm… going round and round. And slowly opening?
Prove
To be shown that these hues could never be brighter. Well, said and almost done.
Analysis and proof
The key to this problem must be in the spinning. If I make the absurd assumption that, uf… they’ve never before spun so splendidly colorful and fragrant and charming, these free moments made in June, there results that… one, the hue isn’t at all magical, but it is wonderful. Two, there is no mystery to it, but it is miraculous. And three, there is no such thing as color theory, thence it is…
…poetry.
Seems none of this can be proved. Just loved. And… smiled at!
(Here the little confused bee delighted me more than any proof or demonstration of mid June geometry, trigonometry… or trickery through the day. The way it so cutely seemed to focus and feel something there, busily fluffy, hoping to get to the pollen delight, hm… „Yum, but I can feel its scent, its sweetness and nectar, it’s calling me. Where can it be, I am kind of hungry around here…”) 🙂
Raportor, riglă, compas… toate-s prin iarbă. Prin aer, printre raze? Și nici urmă de radieră sau corector, doar suflul verii concentrat calculând, rezolvând, deducând…
…etalând etape demonstrative de atâta explozie luminoasă, radios fabuloasă, de-o perfecțiune nostim imperfectă. Elemente rapsodice de geometrie-feerie încrustată cu nestemate de armonie și bâz.
Și neapărat o fotografie.
😊😊
Ruler, protractor, compasses… they’re all in the grass. In the air, the rays? And no sign of eraser or correction pen, just the summer sprites reckoning, solving, adding things up…
…putting solution bursts on display, radiantly fabulous, imperfectly perfect. Elements falling together, geometrically dreamy, bespangled with gems of harmony and cute buzz. Like in a rollicking rhapsody.
And in a photograph.
Și dacă vă era dor, zâne jucăușe de fiecare clipă și petală și nuanță… luându-și treaba colorată foarte în serios. Deși trebuie să recunosc, veverița e preferata mea.
: )))
And in case you missed them, funny fairies at work, petal and hue… taking their colorful job very seriously. Though I must admit the squirrel always is my all-time favorite.
“If you want your children to be intelligent, read them fairy tales. If you want them to be more intelligent, read them more fairy tales.” ― Albert Einstein
Weekend de întâi iunie cu vesel și frumos, sper că aveți. Soare, culoare și drag printre clipe.
Vara deja a erupt, mai șoptit, mai grăbit… A povestit deja despre flori, culori, dar… mai este. Pași nepășiți încă, gând de vară încă negândit, cuvânt încă nerostit… li se simte adierea, apropierea, căldura și zvonul.
A cheerful June 1st weekend, I hope you have, lovely. Sun, colors and fondness, these radiant days.
Summer has erupted already, in a whisper, a rush… It has burst forth into flowers and hues, but… there is more. Steps yet untaken, thoughts yet not thought and words yet not spoken… they all can be felt in the air, their closeness and warmth in the wispy breeze.
Parfum de roșu îmi gâdilă zilele de printre puf și sâmburei minusculi de căpșuni fabuloase, luciu de cireșe zemoase…
…murmur de dulce și aromat.
A scent of red tickles my afternoons, in the strawberries’ tiny seeds, their fabulous texture, and the juicy cherries’ shine…
…murmur of sweetness and fine fragrance.
Ritmul acestor zile spune clar… primul pas e plin de roșu! Iar eu adaug, chiar din grădina copilăriei.
Cu maci rotofei, perdea de raze dinspre soare apune… și nu, nu sunt pozele mele, ci doar către mine, presărate și culese dintr-o discuție WhatsApp foșnind nostim printre minuni pe fond verde…
..de printre fire de iarbă și spectre de seară de-ntâi iunie, condimentate vesel și perfect în ton cu intenția mea de a curcubeiza iunie pas cu pas. 😊
🐾
The very rhythm these days says… the first step shall be mostly red! And I add, right from my childhood’s garden.
Plump poppies too, and then a rich curtain of rays cast by the setting sun… though the next few ones are not my photos, just for me, selected from a WhatsApp conversation, rustling funnily through dear garden wonders…
…from among blades of grass and light’s spectrum on June 1st’s early evening, and in perfect tune with my intention of making June into a step-by-step fun rainbow ride. Or… rise. 😊
S-au stârnit și amintirile. Cu tenta lor aurie de nedezlipit de suflet. În nuanțe de aproape vacanță. De încă puțin și… Sânzienele sau cât pe ce și… mare și munte și departe și zbor.
And memories have been on the rise too. In their golden gown, impossible to say where they stop and where my heart begins. And… in playful hues of nice holidays to come.
***
Probabil toate sunt deja acolo, înainte de a fi atinse, savurate, îmbrățișate…
În sămânță de timp și de culoare. În boboc de iubire și cer?
Sunt, mai mult ca sigur, în suflet de miez de suflet. De tine, de mine, de el sau ea…
Un adorabil acasă rotind roșu în inimă, mereu zâmbind, iubind, prețuind. Neobosind.
Oricât și oricum ar putea labirinturi întortocheate de viață fi, împleti și povesti.
Perhaps everything is already there, waiting, even before we get to reach out and touch, savor or hug them warmly. Pulsing within time’s seeds or colors’ core. Within love’s buds and sky’s sparks?
They most certainly are within the kernel of our soul’s essence. Mine, yours, his or hers…
An adorable feeling of „at home”-ness spinning the red in our hearts, always smiling, always loving and cherishing. Untiringly. Whatever and however life’s long-winding labyrinths could be, tirelessly weaving and heaving.
“There is the great lesson of ‘Beauty and the Beast,’ that a thing must be loved before it is lovable.” ― G.K. Chesterton
“A little garden in which to walk,
and immensity in which to dream.
At one’s feet that which can be cultivated and plucked;
over head that which one can study and meditate upon:
some flowers on earth and
all the stars in the sky.” ― Victor Hugo, Les Misérables
Cerc complet…
…când încep să foiesc. Iar când fac poze la nivelul ierbii… cam multe și mărunte se pot întâmplă. Printre care… doi pufi de păpădie prieteni într-o pauză de zbor pe catifea mov. De pantof. Cu cataramă galbenă. 😊
Rătăcitor umblător, pantoful nevinovat. Iar cadrele… aiurite printre fire de primăvară în toi. Raze orbitor de peste tot, pale de vânt zăpăcite conspirând să-mi dea peste cap dragul de autofocus… Na poftim, fă poze în liniște, de poți. Hm…
Full circle…
…when my steps start to rustle around. And when I take photos at grass level… many and tiny can start to happen. Among which… two dandelion fluff friends on a break in their flight, emergency landing, on mauve velvet. Plush shoe. With a yellow buckle. 😊
Roaming aimlessly, the innocent shoe. And the frames too… absent-minded clicks among blades of grass at the spring’s core. Blinding rays all around, sudden gusts of wind conspiring to ruin my cute dear autofocus… Well, there, take your splendid shot, if you can. Hm…
De colo, colo, cerc, zigzag… dar cu mult drag, petale, tulpini, strălucire, umbră… greu de hotărât ce mai întâi, ce mai apoi. Soarele nu stă-n loc, zorește aprins, iar anumite colțuri de vis par… ca de pe altă planetă după doar cinci minute, dacă razele și-au mutat zâmbetul radios prin alte direcții. Dar pașii mei, tot colorați și tot petale. Albe, galbene, mov-roz… iar verdele, bucurie.
Foiri, răsuciri rotunjind colorat aerul mătăsos… dincolo de ieri, de mâine, doar un azi-învârtire luminoasă și dulce în finitudinea ei infinită de spirală, sau vârtej, sau corolă…
…iluzie, feerie, reverie
…în cerc complet.
Left and right, in circles or zigzags… but feeling snug, petals, stems, light and shade… hard to decide what to focus on first, what next. The sun does not pause, it rushes on and westwards, and some sweet corners suddenly may seem like from another planet after just five minutes, if the rays have moved their beaming smiles away. But my steps, still colorful and still petals. White, yellow, pink-mauve… and the green, a joy.
Rustling around rounding it all off colorfully through the silky afternoon air… beyond yesterdays, tomorrows, leaving just a today – luminous swirl and sweet in its infinite finitude, all a spiral, a whirl, a corolla…
Cotidian asortat
cu rutine,
și cu roșu-verde
sezon,
cu anul ce vine,
cu mine,
și cuvinte rimând…
din ozon
Nuanțe în privire,
sclipire,
în suflet foire
ca-n nori
dimineți la fereastră,
trezire,
cu miros de cafea
și de zori
Lumină și raze
sau umbre,
minute sau ore,
secunde
joacă și joc
jucărie
vise și dor,
bucurie…
Alb-negru pierdut
sau color,
magic și soare
și zbor…
Deci…
e vechi
e și nou
puțin roz
și cadou
ochi sclipind
și visând
și venind
și plecând
ori în grabă
ori lent
repezit
sau atent
cu parfum,
rimă, ritm
colorat
algoritm
dragii mei,
ghicitoare…
Și-un ghicit… sărbătoare?! 🙂
My quotidian is seasoned with the usual, with the green and the red season’s air,
with the year that comes and with me… words that pour from thin ozone layer
Daily hues in my eyes, ruby dawns, in my soul deep rustle like clouds…
mornings in the window, blue mug, sweet bitter coffee, long hug
Light and sun rays or shadows, on grey pavements, bright meadows…
play and dream fluffy toy, quest and journey deep joy
Black and white or in colors, sun and magic, the flowers…
So…
it is old and new
purple brown or blue
with pink touches and eyes
sweet hello’s and bye bye’s
in a rush or… a hush
feeling fragrant and plush
reason, rhyme elfish rhythm
every day algorithm
dear riddle, so true…
Shall I guess it… or you?! 😊
…..fotografii alese si editate pe muzică sunând a soare și cald.
Cercul vieții, spirala, roata… vechi și nou, zi și noapte… ramuri de timp, de anotimp…
Puiul de cioară… cred că îmi este totem, pare să viziteze crengile prin aer de dimineață mai mult sau mai puțin însorită cu cea mai cea consecvență. Cine știe, m-am gândit, poate s-a obișnuit cu click-urile mele, la fel de consecvente, deși nu mereu reușite. Uneori încă dorm, sunt înainte de cafea, sau în timpul. Iar alte… uneori găsesc capacul de la obiectivul aparatului undeva… dup-amiaza? Și din greșeală, fără măcar să-l fi căutat. Mda…
Gesturi zilnice, mici, micuțe, repetate, dar ducând înspre departe și… senin. Și scumpa mini-girafă Twigs, mascotă, simbol, pufos-norocos. Apoi cana mea de cafea, ramuri, ornamente, lună de lună…
…și poate de aici
ghicitoare-joacă de final de an… coborâtă nostim din cotidian.
🙂
….. photos chosen and edited on music… sounding like the sun and the stars.
The circle of life, spiral, wheel… old and new, day and night… branches of time, seasons…
The little crow… I think it is my animal totem somehow, seems to visit through the morning air more or less sunny more than consistently. Who knows, I thought, maybe it got used to my clicks on a regular basis, though not always so successful captures. Well, sometimes I am still asleep a bit, even before drinking my morning coffee, or during. And some other times… I even find the lens cap somewhere in the afternoon? And by accident, without even looking for it. Well…
Daily gestures, little, small, repetitive, but taking me far somehow… and away. Sweet little Twigs, the tiny giraffe, from Ty’s Teenie Beanie Boos toys, symbol, mascot, cute charm. Then my coffee mug, branches, ornaments, moon beyond moon…
…and maybe that explains the
riddle me that, riddle me this… fun and playful quotidian mix.
Provocare… cumva provocându-mi cotidianul în această ultimă săptămână 2017. De aici, postare asortată puțin zăpăcit cu zilele mele mai mult sau mai puțin zburdalnice printre și printre.
A challenge… challenging my quotidian somehow, for this final 2017 week, therefore a post seasoned with a few of my steps, sparkles and little things… twinkling on a daily basis.
Și melodia… mi-a rimat perfect cu Twigs? 😊 Nuanțe, tot, tot… visător, sclipitor zi de zi… de zi.
Vă recomand să ascultați cumva și în timp ce lucrați sau vă concentrați la ceva, dacă puteți. Dă o stare deosebită, ușoară plutire. Regăsire, reamintire… Rândurile de mai sus provin și de printre notele ei însorite, strecurate și de dincolo de pozele din cotidianul meu de sfărșit de an, și nu numai.
Uneori îmi imaginez pufoșenia spunându-și unele lucruri… așa, ca pentru sine, atunci când „privește” agitație, stânga dreapta, sus jos, bife zilnice. Citatul care i s-ar potrivi cel mai des e mai jos, din aceeași autoare ca în imaginea cu norii povestind cu luna. Citato..grafia. : ))
And the tune felt… quite in tune with sweet Twigs? Hues and all, dreamy and cuddly day in, day out.
I would somehow suggest that you also listen to the song while working or focusing on something, if you can, it gives a special state, of light flight. Like recalling things, remembering… The lines above come from among its notes, interspersed through photos from my end-of-year quotidian, and not only.
Sometimes I even imagine the little fluffy thing perhaps says things to itself when „watching” me fuss and fret all over the place, up and down, left and right. The words that would fit here best are from the same author as in the quotograph, Carol Shields, The Republic of Love:
“It’s hard work being a person, you have to do it every single day.” 😊😊
***
Mulțumind pentru anul drag ce tocmai se încheie…
…un an nou nouț minunat, vă doresc! Colorat, parfumat, inspirat… într-un cuvânt, fermecat!
Giving thanks for the lovely year that has passed by…
…I am wishing everyone a wonderful new year! Colorful, cheerful, plentiful… in one word, delightful!
Nic😊le
(Answer key: cute daily playfulness, rain or shine)
“Love is not the absence of logic but logic examined and recalculated heated and curved to fit inside the contours of the heart” ― Tammara Webber, Easy
Dacă iubirea ne-ar fi anotimp, atunci vară ne-am fi…
razele oblice de după amiază, bătăi de inimă pulsând auriu
iar florile, zâmbindu-și culorile, pașii noștri ușori
țopăind printre boabe de rouă, dimineață și vis
pe pământ respirând paradis
Și dacă ne-ar fi culoare, ne-am fi albastru curat…
prin verde trecând, dinspre roșu și galben venindu-ne
portocaliu străbătând, sinuos, luminos, incandescent
prin fire de noi încălzindu-ne clipele
curcubeu mângâindu-ne neted, aprins azurul nestins
Iar de-ar fi o aromă, am avea gust și miros de căpșună…
a proaspăt și reavăn, răcoare eșarfă
plutindu-ne moale peste asfaltul de gri, parfum inspirat
savoare dulce, îmbietoare
vălurind mireasmă caldă coborâtă din soare
Dar dacă ne-ar fi o floare, oare am simți trandafir?!..
catifea și mătase și zbor
șoptind către zare prin frunze străbătute de dor?
adiindu-ne chipul moale, ușor, surâs purtat pe petale sclipind a cristale
Sau de-ar fi un loc, iubirea, ne-am fi cărare…
covor magic și sens pe drum de acasă
șerpuind lumini și umbre, radioase sau sumbre
tainice trepte topindu-ne viu în apus într-un aici, un acum, un aproape, un noi, un amândoi
Iar de-ar fi o fi bucată de zi, ne-am fi o fâșie de seară…
leagăn de stele, haină albă de lună, unduire ușoară
rostogolind licăr și murmur, liman, adăpost
îmbrăcate în rost, în regăsire, în nori, îmbrățisând privire și cer din revărsare de zori
If love be a season, then summer we’d be
our heartbeats, afternoon rays aslant pulsing golden aflame
and our steps, flowers smiling their colors,
hopping among droplets of dew and of dream,
on earth breathing heaven serene
And if love be a color, clear blue then we’d be
piercing through green, by red and yellow breezed in
and winding through orange, so bright
among threads of us pouring warmth into light
rainbow caressing fully and passing azure everlasting
And if it be a flavor, we’d smell and taste like strawberries
pure freshness, simple and clean, rush of cool air
carrying us gently over pavements of grey, perfume inside
sweet fragrance, utter stun
pure scent descending from the sun
And what if it be a flower, would we feel like a rose?!
red velvet, pink silk, and much flight
sighing into the skies through leaves imbued with longing?
glowing softly and bright in our eyes a petal-borne beam aglow crystalline
Or if it be a place, love, then we’d be a pathway…
carpet of magic and essence, on the way home
meandering through lights or deep darkness, radiance, dullness
secret stairs of us melting into the sunset into a here, a now, a closeness a dear wholeness
And if love be a part of the day, we’d be a smooth shred of twilight… cradle of stars, waving whispers and moon coat filmy white
shimmer and murmur, haven, a sheltering feeling
dressed in finding and meaning enwraping our gaze and the sky in daybreak and dreaming
“You are the sky. Everything else – it’s just the weather.”
― Pema Chödrön
După superba melodie din Pulbere de stele, minunatul Stardust de Neil Gaiman, își face loc aici o mică introducere la jucăușe versuri, rătăcite de mine printre rânduri și pagini. Hmm, versuri cu prefață? Nu obișnuiesc să, dar aici e ..nebunieee! Și cum nebunie rimează și cu magie… 🙂 mda, …prefațez, „nebunia de stea” și-a găsit cumva drum pe cărare foită de zor de doarnicol, așa mai la repezeală. Și mai este și …conjugată?! Ce ți-e și cu foiala asta, nu știi niciodată la ce să te aștepți. Foind de zor, multe și mărunte mai pot răsări.
Așadar, versuri șugubețe, scrise acum ceva timp, prin cea lună iulie mai exact, care și-au ițit dumnealor năsucul cel înstelat și jucăuș, trecut sclipicios prin toate ..persoanele și personajele. 🙂 O mică „nebunie” în versuri care este de dincolo de nori și de flori. Și de ..zbori. Hihi.. chiar așa, ce mai stea conjugatăăă!!!
Povestea ..de stea, îmi amintește acum și de Steaua fără nume de Mihail Sebastian. Splendidă piesă.
O nebunieee ..de stea
nebunie de stea
ce-i numai a mea
lucește în geam și mă-ncântă nespus
las totul în urmă și m-avânt după ea
mă desprind de pământ și mă-drept spre în sus
nebunie de stea
ce-i numai a ta
coborând dinspre ape de zbor și uitare
mângâind grele umbre de pași pe cărare
luminând în amurg o purpură grea
nebunie de stea
ce-i numai a ei
îmbiind-o în noapte din odăi de albastru
trăgând-o în sus cu putere de astru
absorbind-o duios printre gânduri condei
nebunie de stea
ce-i numai a lui
atingând cu-a ei rază de pur și de șoapte
șuvițe de păr ce flutură șui
sclipind auriu în cea fragedă noapte
nebunie de stea
ce-i numai a noastră
strălucindu-ne viu și bătând în fereastră
străbătând noi tărâmuri de suflet, de cer
transformând ce atinge din pământ în eter
nebunie de stea
ce-i numai a lor
alergând între murmur de viață și vis
fără dor, fără soare, fără ploi, fără nor
doar petale pe cerul albastru închis
Iar nostima melodie, plină de sărutări cu potențial magic ..letal, mi s-a ivit din mers ..și din întâmplare în timp ce foiam pe grăbite alei de ..shopping spree. Deși, eu una chiar nu cred deloc în întâmplare. 🙂 Deci, melodioara, cu privirile ei căutând și către stele, mi s-a lipit aici ..mai mult ca perfect. Oare nu? Oare nu e ea, melodia, plină de o drăgălășenieee.. de dincolo de orice nebunie de stea?! Și de o perfecțiuneee… de dincolo de cuvinte??!! Versuri, rimă și ritm, atmosferă, joacă, ochi-inimioaree.. veseliee.. bucuriee.. copilărie, o frumusețee.. din mult mult sufleeet.. tot tot. O adevărată minuneeeeee?!…
Iar povestea cu eee..-urile din postarea aceasta.. hihi.. comic lucru mai e!!! Nu întrebați de ceee.. Eu nici măcar nu mi-am propus așa mulți. O fi de la magieee.. Voi poate deja vedeți stele veeerzi… Scuzeee… 😀
Și, ca să iertați un pic a mea foire, mai adaug și câteva poze. Da’ ce postareeee… Poate poate, vă clătiți ochișorii și încălziți suflețelul cu flori înstelate de august, coborâte colorat de abrupt în final de octombrie recee.. (nu iar.. hihi).
La cât mai frumoasă ..cunună de stele, și cât mai strălucitoare, vă doresc! 🙂
Ideea de magie, sentimentul de magic și vis, senzația că ..se poate, că totul este posibil… Oare cum?!
Fie că plutești ca pe aripile unei păsări albe care străbate până dincolo de nori, fie că pășești ca prin farmec pe tărâmul de mult vis și joc al copilăriei, fie că zbori de mână cu speranța și încrederea în ceea ce ești.. dacă te lași purtat și dincolo de gând, presărând praf magic de clipă peste tot ce atingi, ajungi undeva parcă dincolo de timp, unde toate par să te îmbrățișeze sublim.
Magia există și o purtăm în noi. Ne este și peste tot în jur. E atât de simplu. Doar să ne oprim și să privim în liniștea sufletului o floare, un om, un apus.. Oare nu? De cine depinde?
Oare nu este ea ..chiar credința noastră în ea? 🙂
Believing in magic ..can really be magical. It can work wonders.
