Arhive

Macro mărțișor…/ Macro March 1st

 

“Handle the little things well;
for they become the great things.”
― Flo Falayi

 

Mărțișor broderie la pălărie… și martie și-a făcut intrarea însorit. Așa zile… de-ar tot fi, treizeci și una și una… luminoase și calde!

 

Little macro beauties, sweet spring tokens and trinkets here… sunny days saying hello. Hopefully, the next thirty days or so will be like March first today… warm and bright!

 

 

Și colorate viu! Și-au ițit deja petalele, minunate zambile, frezii, lalele…  printre moi pași de toporași,  viorele, ghiocei…

…zile vesele, să aveți! Sclipind pe gustul vostru, în ton cu dorințele voastre… jucăușe și calde!

 

🙂

And colorful! Petals already springing to life, lovely hyacinths, freesias, tulips… soft violet and snowdrop steps so far…

…happy days to all of you, I am wishing! Shining right on your taste, sparkling ever so playfully! 

 

Nic🌷le

 

 

Neașteptat (în patru timpi)…/ Lens-Artists Photo Challenge #30: Unexpected

 

“People don’t have ideas, ideas have people.”
― Paul B. Rainey

 

I
S-ar putea spune oare că există mai multe feluri de „neașteptat”?
Cel val vârtej? Nu ai prevăzut nimic și se întâmplă, chiar de-ți place sau nu. Și-apoi cel cald și blând? Strecurându-se pașnic, înfiripându-se tacit… deși iar, pe plac sau nu prea.
În ambele… ca în mijlocul unei furtuni. Sau al întunericului acela adânc de dinaintea zorilor. Liniște. Nimic din ce urmează, val vârtej sau domol, nu a lăsat carte de vizită. Nici undă, nici zvon. Se produce fără maestru de ceremonii. Doar îmbrăcându-se-n clipe. Ființând momente, minute și surprinzător… decurgând.
Deși roata minții… mereu acolo. Gânduri, emoții, așteptări sau speranțe, presupuneri… și iar gânduri. Slalom. Toate bune și frumoase, dar ritmul, curgerea… zilele, stelele chiar au altceva de spus uneori. Agendă ascunsă, plan divin, cauză și efect, plus minus intuiție, instinct… oricum se combină toate, sau cum le combinăm noi, baletul lor e sideral. Ne scapă. Cu ambele sensuri ale acestui „ne scapă” luate la un loc. Ne scapă… nu-l putem defini și ne scapă… ne este un ajutor mut. Protejează.
Așa este, ne iubim zona de confort. Siguranță, comod, cald și bine… Fac parte din noi. Vin însă momente care schimbă. Rotesc, răsucesc, învârt și preschimbă ca din eter. Prefac. Ne prefac. Cu sau fără voia, atenția sau cooperarera noastră. Iar uneori, destul de brusc. Și probabil de le-am fi știut, ghicit sau intuit jocul ne-am fi sustras lor cu totul.
Și totuși…

 

II
Așteptându-ne la neașteptat (ca parte din ecuație, sau din dans), neașteptat-ul devine așteptat?!
Am auzit asta undeva și mi s-a părut extraordinar. Să ne putem pregăti să fim luați prin surprindere, da. Putem face asta? Un lucru care ne-ar lua pe nepregătite, comod sau nu, să fie altfel întâmpinat dacă mintea, inima nu au alte scenarii rulând în fundal. Nu vizionează alt film? Alt episod imaginar… „Oh, dar asta chiar trebuia să fie aici? De ce? Cum?! Așa nu!…” De unde și avalanșa: frustrare, victimizare, resentiment.  Singura așteptare de dorit părând a fi… așteaptă-te la orice.
Să lăsăm viața să ne ia de mână. Sau chiar în brațe? Să ne poarte…

 

III
Mă gândesc și că tot acest mecanism lasă loc foarte puțin sau chiar deloc pentru auto-victimizare sau frustrare, resentiment. Și că pare libertate în stare pură? Pentru că…
…nu e oare minunat când cu harta în mână sau cu planul, graficul, bugetul și gps-ul în cap ajungi să vizitezi acel ceva ce nici măcar nu era pe listă? Nemaispunând că nici nu știai că există.
…nu e oare fabulos atunci când pornești cu o idee fixă despre ceva sau cineva, doar ca apoi ea să capete un contur sau detur complet nou, de nici nu mai reții ideea inițială? Și nici nu mai contează.
…nu e oare incredibil să putem fi noi înșine creatori de neașteptat? Spunând „da”, acolo unde de obicei era de „nu” (sau invers), zâmbind în loc să raționăm, acceptând în loc să evităm (negăm, judecăm)?
Mă gândesc…

 

 

I
Could we say there are more types of „unextected” events?
The sudden type? We foresee nothing at all and it just happens, whether we like it or not. And then, the mild or soft type too? Sneaking in peacefully, taking a slow quiet contour… though again, willy, nilly.
And in both cases… as in the middle of a storm. Or that deep darkness before dawn. Silence. Nothing that will come. stormily or slowly, has left any visit card. No ripple, no rumor. It happens… no master of ceremonies. Just taking shape, putting on seconds. Moments, minutes and surprisingly… following.
Nevertheless the mind’s wheel… always there. Thoughts, emotions, expectations or hopes, suppositions… and again thoughts. A winding way. All is well, but the rhythm, the flow… days, stars do have something else to say sometimes. Hidden agenda, divine plan, cause and effect, plus or minus intuition, instinct… any way they blend and combine, or we combine them, their ballet is volatile. It escapes us. We cannot define it, and that may be a muted kind of help too. It protects us.
We do love our comfort zone. Certainty, comfort, warm and cozy… They are part of who we are. There come moments that change though. They twist and turn and twirl things like out of the blue. They change us. With or against our will, attention or cooperation somehow. Sometimes, quite suddenly. And probably if we had known them beforehand, guessed or felt them coming, we would have eluded them completely.
But still…

 

II
Expecting the unexpected (as part of the equation, or the dance). the unexpected becomes the expected?!
I heard this somewhere and I thought it is great. To be able to prepare to be surprised, yes. Can we do that? A thing that would take us by surprise, comfortable or not, to be differently seen or perceived if our mind and heart do not have other scripts rolling on in the background. They do not watch a totally different and imaginary episode… „Oh, but does this have to be here? But why? Why now? And how?! No…” Wherefrom the well known avalanche: frustration, victimizing, resentment. The only expectation of some good practical use being, it seems, expect anything. Or nothing.
Allowing life to take us by the hand. Or just to carry us…

 

III
I am thinking that all this mechanism also leaves quite little room, if at all, for all that unwanted frustration, resentment. And that it also seems to be pure freedom? Because…
…isn’t it wonderful when, map in hand, or plan, graph, budget even gps in mind, we get to visit that something, spot, place, detail that was not even on the list?
… isn’t it fabulous when we start with a fixed idea about something or someone, only to find that it all begins to look totally different from what we initially thought?
…isn’t it incredible too that we ourselves can participate in all this challenging unexpectedness as creators? Saying „yes” where once was „no” (or the other way around), smiling instead of reasoning, accepting instead of avoiding (denying, judging).
I am thinking…

 

***

Neașteptat-ul meu… sosește total neașteptat pentru mine. Uneori. Gânduri neașteptate, sentimente, gesturi… zâmbete, lacrimi… sau idei? Și luând partea dulce a lucrurilor pentru acum și aici… și poze…

petalele țepoase tare de mai sus, de exemplu, ei bine… neașteptat de verzi?! Și apoi… cam peste tot în jur, lucruri nostime. Surprinzătoare, într-un fel sau într-altul.

Cum ar fi…

minunea de pisic sclipicios de mai jos, nu? Dar care…

 

 

My unexpectedness… absolutely unexpected to me too. Sometimes. Unexpected thoughts, feelings, gestures…smiles, tears… or ideas? And taking the sweet side of things now here, fun and lovely photos…

…the green spiky petals above, for instance,  well… unexpectedly green?! And then… all around, things unexpectedly funny. Or cute. Surprising, one way or another.

As…

the calm sparkly cat ornament beneath, right? But which…

 

deh… și-a zis să fie cățel??! Și încă unul cam supărat, dar perfect pentru bradul de sărbători. Când se rotește… sclipici pisi-cățel într-o discuție pisi-cățelească pufos de imprevizibilă.

 

😀

hm… cutely decided to look like a dog??! A bit cross or sad too, but just perfect for the Christmas tree. When it spins round and round… looks like glitter pets in an unpredictable cat-dog dialogue much.

 

Sau rozul. Chiar crește în copac! Vedeți?

 

o_O

Or pink. It does grow on trees! See?

 

Apoi. cu siguranță cel mai mic micuț parfum pe care l-am avut până acum…

 

Then, surely the tiniest perfume I ever had…

 

…și cele mai mari mari creioane. Culori frumoase, totuși.

 

🎨

…and the bulkiest pencils. Fine colors though.

 

De asemenea, alte două pisicele, dar care sunt mai mult decât… cele pisi. Sunt… da, năstrușnice și codate pixuri (sper să se vadă cât de cât în imagine)

 

😊

Also two cute cats stretching, but which are much more than just… stretching. They are… yes, ball pointed pens (hope you can notice it too). 

 

Și câteva surprize de Chiți. Unice în neprevăzutul lor, și în tonul jucăuș!

„Incredibil! Un tort-mașină-și mare-și albastru-și de… marzipaaan!” Acum vreo cățiva ani buni, da. Acum același Chiț s-ar da mai degrabă-n vânt și briză după un tort în formă de chitară și de… ciocolată

Sau… reclame la cola Zero zahăr peste tot prin mall, dar prichindelul șoricesc… nici vorbă, aproape îmbrățișa bomboana gigant roz bonbon, înconjurat de bomboane, visând la bomboane… dulce reverie. Nemaivorbind de candelabrul uriaș și alb tronând… parcă îmbrăcat în glazură de zahăr! Episod Hansel și Gretel în toate neregula lui plină de mult prea mult dulce.

Deci… așa.

 

💝 😀

And a few kiddie Chiți (or Kitsi 🙂 ) surprises. Unique in their unforeseen cuteness and joy!

” Unbelievable! A big blue car marzipan cake… wow!” Well, a few years ago. Now the same Chiț would be more into a guitar-shaped chocolate cake. 

Or… Zero Sugar Coke ads there much in that mall, and big, but Chiț… no way, almost like holding to a huge pink bonbon, surrounded by bonbons, dreaming of bonbons…. candy land reverie. Not to mention the  chandelier up there looking beyond sugar-coated! Hansel and Gretel scenes too sweetly revisited. 

And… so.

***

 

IV
Pentru că așteptările de o natură sau alta ne pot împiedica enorm să ne bucurăm sau să observăm frumusețea unor clipe sau lucruri care ne sunt pur și simplu acolo. Puse pe tavă grațios?
Pentru că îmbrățișând neprevăzutul, învățăm pur și simplu să-l luăm așa cum se ivește? Nici mai bun, nici mai rău decât am anticipat, ci poate… mai din plin.
Pentru că de multe ori căutăm ceea ce ne dorim (sau așa credem), ajungând în cele din urmă să găsim cumva doar ceea ce avem nevoie.
Cel puțin în condițiile pe care le-am creat noi înșine până atunci… fibră, emoție, gând.

 

IV
Because expectations, one way or another, can really undermine our ability to enjoy or even notice the beauty of some moments or things that are simply there. Laid on our tray so elegantly?
Because embracing the unexpected parts, we may just learn to take them as they are? Neither better, nor worse than our predictions, but just… more fully.
Because many times we keep looking for something that we wish (or we think that we wish), only to end up finding just what we need.
At least in the context that we ourselves created until then… body, mind and heart.

 

 

^x^

Așadar… asta este, o mică paradă a câtorva frânturi de neașteptat din viața mea… pisici, căței, pixuri, creione, parfum de la mic la mare și la… roz și alte câteva pietricele rătăcite pe ram pentru

 

So… there, fun bits and pieces of unexpectedness in my life, then and now… raining cats and dogs, pens and pencils, perfume from big to small to… pink or other colorful chance gem trees for

Lens-Artists Photo Challenge #30: Unexpected  this week. 

Nic💝le

 

Meandre, șerpuiri, unduiri…/ Lens-Artists Photo Challenge #28: Curves

 

“There is something particularly special and personal about the circle
and how its curves comfortably rule
every aspect of our lives.”
― Kat Lahr, Parallelism Of Cyclicality

 

Forme și contururi elegante, drăgălașe sau puf, cărări sinuoase, drumuri și șosele șerpuind… arcade sau cupole maiestuoase, curcubee…

…totul se arcuiește grațios sculptând meandre, bolți, răsuciri. De la mic la mare.

 

 

Elegant, cute or fluffy forms and contours, meandering roads, ways or alleys, winding paths… arches and arcades beautifully rising and bowing…

…everywhere we may look, curves giving graceful shape from within, sculpting twists, twines and turns. From small to big things.

 

Vălurire spontană prin tot și toate, de parcă ondulând cald un zvon. O chemare mlădioasă murmurând. Cu siguranță despre viață, susurând moale a duios și însuflețire.

A echilibru și grație.

Și iubire.

 

 

A wavy tendency in all things, as if undulating a chime. A rippling motion that murmurs. Certainly about life flowing through everything, with vividness and allure.

Balance and gracefulness.

And love.

 

Șerpuiri și meandre unduind pentru

 

Windingly posting for 

Lens-Artists Photo Challenge #28: Curves on Tina’s „Travels and Trifles” this week

 

Nic😻le

 

 

Stele perechi…/ Cee’s Fun Foto Challenge – Pairs

 

 

Din jucăușenia albă a iernii, sau culorile ei cu sclipici apar…

…stele perechi, sau ornamente ochioase, portocalii portocale parfum, sau degete de gheață, toate luate câte două…

 

 

From winter’s white playfulness, its sparkly colors pop…

…starry or fragrant pairs, either cozy or icicle cold…

 

…sau înapoi (sau nerăbdător înainte) spre lunile de cald, luminându-mi perechi de aripi, de ochi…  somnoroși sau curioși. Chiar și gustoasele gutui parfumează în duet…

…totul pare că dansează un rango sau un vals, sau rotire superbă de duo.

 

 

…or back (or anxiously forth) to the warm months, shining sweet pairs of wings, of eyes, sleepy or curious, and paws… so cute. Even autumn’s savory quinces coming in lovely plump duos…

…it all seems to tango or waltz or swirl splendidly in twos.

 

Un dans, un cântec, o poezie miracol… pe care viața pare să o șoptească ușor și moale.

 

A dance, a song, a miracle poem… that life seems to whisper infinitely smoothly and soft.

 

 

Posting for

Cee’s Fun Foto Challenge – Pairs this week on „Cee’s Photography” blog

 

Nic🐾le

 

 

 

Nostimi miaunei…/ A few funny purrs

 

 

Tărcățel scumpel tolănit pufos tare la soare. Lăbuțe comice, burtică bosumflată, na poftim… ce poți să mai zici?! Surâzi și… fuga după vreun aparat, ceva cumva repede repede.

 

Cute plump tomcat basking in the sun. Sweet funny paws, pouty tummy, well… what else can I say?! I smile wide and… quick, let me find a camera of some sort to take a few fluffy photos.

 

Toamna timpurie 2017, era atunci. Și încă doi nostimi hârjonindu-se leneș.

Am adăugat o poză cu cei doi năstrușnici și-acum doi ani, septembrie 2016. Că deh… cei doi erau prieteni de joacă încă de mici, doar ceva mai reticenți pe-atunci.

 

 

Early autumn 2017, it was. And two more playful little ones then, teasing each other lazily.

I added an extra photo too, two years ago, September 2016. They have been play pals since kittens, just a bit more shy back then.

 

Și minunatul din grădina adormită… nici soare, nici ploaie, alții prin alte părți, duși, plecați, transportați…

…iar dumnealui se odihnea nestingherit si mai ales atât de asortat, altfel nici că se putea. Salteluța chiar acolo, la aerisit liniștit, iar pufoșenia ce și-o fi zis… ia hai să-ncerc eu un mic camuflaj totuși, doar așa, deoarece pentru că…  pe fond verde chiar aș sări direct în ochi, pe mustățile mele, mon cher!…

 

😺

And the splendid sleepy one… no sun, no rain, nobody anywhere at all…

…and monsieur white and puffy taking a rest, peaceful and calm, and especially so well matched with the orange little mattress there. He must have thought to himself… well, it may be quiet all right, but just to make sure, lemme camouflage myself a bit, who knows… against that green wooden bed I might not go unnoticed, for my whiskers’ sake!…

 

Și-apoi am surprins un la revedere pisicesc, să mă lase așa… cu surâsul în ochi pentru câteva ore bune.

 

And at the end, I got a kittenish good bye, of course… to leave a smile in my eyes for a couple of hours.

 

Funny purrs and meows for

Cee’s Fun Foto Challenge (CFFC) – Funny, on Cee’s Photography blog

 

🐱

Și încă ceva drăguț. Vrând eu să revăd puțin din „Pisicile aristocrate”, am dat peste cântecelul acela drăguț de la-nceputul filmului, Game și arpegii (Scales and Arpeggios) dublat în mai multe limbi, extrem de bine realizate! Adaug varianta în română, extrem de fidelă originalului, dar mi-a plăcut tare mult și cea în italiană și spaniolă, apoi franceză (oricum povestea din desenul animat are loc la Paris)… și-ar mai fi și-n germană, rusă, greacă…

…nemaispunând că există și o compilație multilanguage, trebuie să fi luat ceva timp la editare. Pisicile aristocrate aducând lumea la un loc-joc pe claviatură. 🐾l

Sper să vă placă!

Un sfârșit de noiembrie cât mai… nostim, vă doresc!

 

😊😊

And one more funny thing. I thought of watching „The Aristocats” again a bit, a few funny bits and pieces, and I came across that nice song at the beginning of the cartoon, Scales and Arpeggios, also dubbed in more languages, so well done! I added here the Romanian version, but I liked all the other variants too, all so close to the original. My favorites were the Italian, Spanish and French ones (the story in the cartoon being set in Paris anyway)… and there are also the German, Russian or Greek versions…

…not to mention the multilanguage video that I found, quite interesting, it must have taken a long while to edit. Well… felt almost like the aristocats bringing the world together on a kittenish keyboard exercise. 🐾

I hope you’ll enjoy it!

A happy end of November, and funny too! 

 

Nic🐱le

 

 

Imagini cu zâmbet…/ Just for fun

 

„We didn’t realise we were making memories,
we just knew we were having fun.”
– Winnie the Pooh

 

Turuz nu e câinele meu, dar de fiecare dată când sunt în vizită la stăpânii lui, ajung să mă joc destul de mult cu el. Făcând, sau încercând să fac fotografii jucăușe.

Doar ca să ne distrăm puțin. Cu pufoșenia care este.

Cât despre miaunei… hop și ei, ce să mai spun, priviți-i! Dl G. (motanul la costum negru cu guler alb) încercând să tragă un pui se domn în plin soare de aproape seară. Sau poate mai degrabă… „Somnel gras de harbuz, ca să uit de Turuzzz…”

 

😀

Turuz is not my dog, but whenever I happen to pay a visit to his owners, I end up playing with him quite much. Taking, or trying to take playful photos of him.

Just for the fun of it! And his fluffy cuteness.

As for the puffy purrs… have a quick look, I’ll say! Mr G. (the black and white tomcat) trying to get some rest in the early evening sun. Hmm it seemed more like… „Let’s take a snooze, not to hear Turuzzz…”  

 

*x* : „Hai și tu la soare să torci, e așa de cald și miorlau…”

 

😺😺

 „Come purr..lay with me, it’s so comfy and warmm..eoww^x^” 

 

„Să îți fie de bine, joaca mea!”

 Cu mult vesel blănos,

Turuz drag și pufos

 

 

„High five for fluffy fun!”

Yours cutely,

friendly Turuz and co. 

 

Toate astea amintindu-mi și de un desen animat nostim, anumite episoade mai ales. Și cum eu însămi sunt un fel de tigru agitat uneori (conform zodiacului chinezesc cel puțin) pun aici un episod… care sper să vă aducă și vouă un zâmbet.

Un noiembrie vesel la toți!

 

😊😊

Which reminded me of a funny cartoon, and episode, makes me smile much every time! And as I can be a  bit of chipper Tigger myself sometimes (according to the Chinese zodiac at least ) I’m putting it here… perhaps it will put a big smile on your face too.

A nice happy November to come to you all! 

 

Posted for this week’s Lens-Artists Photo Challenge #17: Just For Fun

 

Nic🐾le