Pași…/ Steps

“Never send to know
for whom the bell tolls;
it tolls for thee.”
– John Donne, No Man Is An Island
– Meditation XVII

…înspre mine?

Înspre ce? Și… cum? Când și unde-mi sunt eu? Limanul din mine pentru …mine?

Poate da. Poate pașii mă vor duce într-acolo. Sau poate nu. Oricum ar fi, eu călătoresc cu ei. Cu pașii mei. Și ei sunt ceea ce pot eu fi.

Îmi sunt doar pași. Urme. Alegeri. Gânduri. Frânturi. Ajungeri. Plecări. Sosiri, zăboviri,..

Uneori lejer, alteori stingher. Uneori doar spre înainte, alteori trei înainte, doi înapoi. ..sau pe loc. Opriri. Popasuri. Și iar porniri…

Neliniștiți ca argintul viu, arzând de preumblări și priviri. Adânci și totuși trecători. Umblet de nori. Îi vezi și uite-i că nu-s. Dansează, alb de vis și …metamorfoză! S-au topit ca vata de zahăr, în căldura din adăpostul privirii. Au… redevenit.

Câteodată pășesc de ..zbor, alteori, ..de mor și de dor. Greutatea a ceva mă trage înspre în jos de ajung să cred că niciodată pașii mei grei nu vor mai avea aripi. Totuși, paradoxal, din această cădere apăsătoare, se ridică ei, pașii mei. Redeveniți ceea ce n-au fost niciodată până atunci. Mai noi, mai vii..

Mai ai mei.

Pe drum eu sunt una cu pașii mei, iar ei sunt picuri din clopotele zărilor, pas cu pas… cu pas…

…towards myself?

Where to? And… how? When and where am I? The shore within me for… myself?

Maybe yes. Maybe the steps will take me there. Or maybe not. Any way it may be, I travel with them. With my steps. And they are what they can be.

They are simply my steps. Marks. Choices. Thoughts. Crumbs. Arrivals and departures. Destinations, hesitations…

Sometimes smoothly, some others timesshy. Sometimes only ahead, some others three ahead, two backwards… or stuck. Stops or stations. And then taking flight once again…

Restless like the wind, burning through the meanderings and the searches. Deep and still fleeting. Clouds softly afloat. One moment here, and then gone. Dancing, white flimsy dream and… away they vanish! They melt like candy floss when touched by warmth. They are always becoming, turning, changing. 

Sometimes I tread… like I fly, sometimes… like I long and I die. The weight of a certain something pulls me downwards so that I end up thinking that my steps will never grow wings again. Still, paradoxically, from this pseudo-fall, hard and heavy, there they rise again, my steps. Having become again what they had never been before. Renewed, reborn. 

More mine then ever.

On my way, I am one with my steps. And they are drops from the bells of the sky, step by step… by step…

(updated April 2018)

Pășesc neoprire.. (mai 2015)

îmi place să merg
să pășesc ușor înainte
al minții zănatec și dulce fuior
torcându-mi adânc și cuminte

fuior de nor

ador alene să calc
pe nisipul fin și fierbinte
căldura de august molatec cuptor
în talpă tăios să îmi intre

iubesc prin iarbă să fug
să alerg pierdută ca-n vis
să simt al vântului fluture zbor
suflând dinspre paradis

Primii pași.. (mai 2015)

plutesc pe maluri de ape, resimt dorul de sus,
aud murmur de șoapte
…dar mă uit mereu spre apus

amurgul se-ntinde în zare,
iar eu în el m-aș topi,
dar am la picioare o mare de care nu mă pot dezlipi

o mare senină ca bolta, curată și-albastră safir
…și simt în mine revolta
de suflet turnat în potir

aș vrea să fiu val, unduire,
aș vrea să fiu rază si pur,
aș vrea să respir dăruire,
…aș vrea să am sânge de-azur!

un suflet însetat de culoare, cu gânduri pure cristal
și aripi gata să zboare
…spre liniștea Sfântului Graal

sânge de azur

Coclauri sufletești.. (iunie 2015)

Valuri, ce daruri!
(…mângâie maluri)

Soare, ce floare!  …Ușor
atinge toate!
Parfum pe ape
Nisipul – galben covor..

Ceruri, ce vremuri!
(…începi să tremuri)
Doare, se moare  …etern!
Învie toate!
Album de șoapte-
raiul, frumosul infern..

Suflet, ce tunet!
(… surd ca un sunet
scos din adâncul mister)
Respiră toate!

Mâine se poate
împrăștia în eter…

Mă opresc să ascult… să aud… (iunie 2015)

și …să uit, ca să îmi pot aminti..

Ale..lui..a !? (iunie 2015)

ale cerului trist
…de nori albe pleoape
ale bunului vânt
…șuierând, calde șoapte

ale soarelui blând
…calzi fiori
ale lunii luciri
…până-n zori

ale florilor cânt
…duios, fără glas
ale ierbii sclipiri
…lucind ca de stras

ale nisipului
…fine  coline
ale pașilor
…urme divine

ale mării
…albastre chemări
ale omului triste
…dar duioase cărări

Eliberare …rogvaiv (iulie 2015)

roșul îmi curge zănatec
prin vine
galbenul arde dinspre apus
verde e iarba pufoasă
din mine
albastrul
mă-mbie văratec de sus

curcubeul se-admiră
în ochii mei,
natura respiră
prin mine,
în inimă-mi bat
albi ghiocei,
iar în suflet
am ceruri senine…

ochii și inima,
sfânt șevalet
suflet și minte
pictează..
zborul și dorul
cu mult violet
norii  îmi colorează…

Rugă nesfârșită.. (iulie 2015)

atinge-mi inima cu un miracol – dumnezeiesc  mirific spectacol
curăță-mi sufletul de teamă – ciudată imposibilă dramă
coboară-mi în minte curcubee, …ca o nesfârșită albastră odisee
pune-mi în ochi safire, …să pot vedea senin duioasa omenire
strecoară-mi în nări miros de azalee, ca mătăsoasele maree
injectează-mi în vene zenit, …să simt cuprinsul infinit

În..drăgostire (iulie 2015)

în freamătul buzelor de inimi fierbinți
un suflet, cumplit își iese din minți
se ‘zvârle  haotic de tremur atins
se zbate zănatec de flăcări cuprins
șiroaie de soare îl ard, dur, tăios
rafale de vânt îl orbesc furtunos
tunet de șoapte îi bate în zile
fulger de noapte-i răzbate-n pupile
ploi și ninsori îl acoperă reci
vârtejuri în sânge, toride și seci
siluete și umbre trec firav, placid
se pierd  în mișcare, molatec, fluid..
doar ape albastre din calzi ochi de-azur
oferă vâltorii un dulce contur
o netedă undă de tandru turcoaz
urcând agonia la fraged extaz

Noapte de …noi (august 2015)

noi doi,
rătăcind cumplit amândoi,
printre nori de  patimi și ploi..
eu cu ghetele inimii mustind de noroi
și ochi plini de lacrimi șuvoi,
iar tu plutind, prins între noi
senin și cald, dând foi după foi..
doi bieți eroi
în trist convoi
din crud, crâncen război

întind degete moi
simt flăcări torente puhoi
de-aș putea cumva da timpu-napoi!..

tu te-ai face mine cu tine…
și eu
..m-aș face amândoi

Pânza de lumină (septembrie 2015)

Mi-aș dori să te pot desena din privire, să te mângâi cu lumina din ochi în neștire,

să presar sărut de culoare și vis peste tot ce plângând  pe pânz-am întins…

Te-aș iubi mai apoi cu surâsuri și ploi, printre lacrimi de dor, de duios și de noi,

Iar tu, de pe pânză, prin ochi  coborându-mă, …m-ai cuprinde în vals de petale dansându-mă

Plutire mătase, în brațe de tine, purtându-mă dulce  pe cărare de mine…

Buzele ar fi ..popas, rugăciune, iar sărutul, ..pură, firească minune

La ..infinit (septembrie 2015)

simt un duios infinit zbătându-mi-se ca-ntr-un  pahar
ce-a intrat ca din greșeală în cerc
și acum mi se-nvârte-n zadar

respir un pur infinit plutindu-mi zănatec în gol
inima din bătut pe loc s-a oprit,
pulsându-mi fără control

mă inspiră un joc infinit de lumini si de umbre
parcă prin vine, de noaptea din mine,
mă despart doar secunde

joc un rol infinit de schimb grațios de cuvinte
fiece gând lunatec rostit
mi-e o rugă amară fierbinte

I am the sea on a moonless night
Calling, falling, slipping tides
I am the leaky, dripping pipes
The endless aching drops of light
I am the raindrop falling down,
Always longing for the deeper ground
I am the broken, breaking seas
Even my blood finds ways to bleed

Even the rivers ways to run
Even the rain to reach the sun
Even my thirsty streams,
Even in my dreams

I am restless, I am restless
I am restless, looking for you
I am restless, I run like the ocean to find your shore
I’m looking for you

I am the thorn stuck in your side,
I am the one that you left behind,
I am the dried up doubting eyes
Looking for the well that won’t run dry

Running hard for the other side
The world that I’ve always been denied
Running hard for the infinite
With the tears of the saints and hypocrites

Oh blood of black and white and gray
Death and life and night and day
One by one by one
We let our rivers run

I am restless, I am restless
I am restless, looking for you
I am restless, I run like the ocean to find your shore
Looking for you

I can hear you breathing,
I can hear you leading
More than just a feeling
More than just a feeling
I can feel you reaching
Pushing through the ceiling
‘til the final healing
I’m looking for you

Until the sea of glass we meet
At last completed and complete
The tide of tear and pain subside
Laughter drinks them dry

I’ll be waiting
Anticipating
All that I aim for
What I was made for
With every heartbeat
All of my blood bleeds
Running inside me
Looking for you

Să zburăm cer…  (septembrie 2015)

plutind pe alei de albastru și alb
cotrobăi după mine cu tine
spirale de vis mă aruncă, mă trag
labirinturi de noi și de bine

culoarea din aer e palid pierdută
e abur, e ceață, mi-e vis si coșmar
o umbră de cer, o stea începută
în zbor rătăcesc aruncată solar
m-arunc și mă zbat întuneric
și umblu căutând a cale, un drum,
arzând luminos, dur, feeric
departe, aproape, aprins ..cer acum

din cer îmi coboară, vine si trece,
în sufletul meu e abis
e ploaie, e vânt, e cald și e rece
e atins, e făcut și ..e zis
cu aripi mușcate, mângâiate divin,
am căzut prin culoare de drum
nu am cerut, nu voi mai cere
dar surd implorând ..cer acum

caut, fierbinte, albastru, încet
caut să cuprind cu gândirea
dau să-nțeleg, să văd, să întreb
de ce, …de unde plutirea
printre jocuri și joacă ..și rânduri de foc
să citesc este dulce, ..încerc
înainte să văd, ..prea puțin sau deloc
reușesc, rotesc ca-ntr-un cerc

tot ce fac, tot ce spun are o umbră
un gând ce-mi-nsoțește mișcarea
o teamă, o frică, o zbatere sumbră
de dor ce-mi inundă cărarea
fericirea există, o simt și o simți
o purtăm în noi? …sau ți-e fum?
mă cauți, mă porți, mă dori,  nu mă minți
să fim, să zburăm …cer acum

Vis de împreună… (noiembrie 2015)

Departe îți sunt, în minte, în suflet, în șoapte
pierdută printre fire de noi, de dor și de poate
petale și aripi, raze de lună și zbor
desprindere caldă, plutire cu urme de nor

..departe îți sunt și totuși atât de aproape

Aproape îmi ești, în gând, în zgomote coapte
privindu-te mult printre gene de ploi și de noapte
visându-te dulce, senin, cu ochii deschiși
zărindu-te stele, cer cu zorii închiși

..aproape îmi ești și totuși atât de departe

E vreme de chin, de aprig, de ceață și de cortine
cruntă umblare, noroi, negăsire, pe cărare de mine
cumplită durere, teribil neaer, nesomn
sumbră pădure, pustiu, nelumină, neom

și totuși, cel mai aproape de noi mi-e departe de tine…

Meandre… (decembrie 2015)

Aș vrea să plec stele.. dar îmi sunt prea departe
Aș vrea să fug lună, de zi și de noapte
Aș vrea să ard soare, să-ți iert strălucirea
Aș vrea să cad nori, să-mi ierți rătăcirea
Aș vrea să te-ascunzi în zarea senină
Să pot să mă pierd în val de lumină
Și-n vers de iubire, tainic tăcându-mi
Mirarea și teama țesând printre rânduri..

Îmi ești neajuns și îmi ești  negăsire
Iubesc crunt, aievea, iubesc în neștire
Aș vrea să nu lacrimă că n-am să te știu
Să nu căutare în gol și pustiu..

Aș vrea să mă strigi din porți de uitare
Să plouă și ningă cu mărgăritare
Să-mi dai.. ca să simt culori devenindu-mă
De trist și  durere adăpostindu-mă
Aș vrea să mă-mbraci în tine și noi
Să fim doar ..acum, nu dor, nu apoi
Adânc să-ți inspir șuvoi de cuvinte
Să-mi murmure cald în suflet, în minte
Vii ramuri de gând, nu cer interzis
Mult tu cu mult eu, neceață, nevis..

Aș vrea să te aflu, să te regăsesc
Și-n brațele inimii să pot să iubesc
Să pot să îți cer și să pot avea
O parte din tine ce-i numai a mea..

Aș vrea să nu sorb amar și absurd
Să nu mă hrănesc cu tăcere și crud
Să nu depărtare, și nu neplutire..
Aș vrea doar.. privire, rostire, iubire
În palme aș vrea să țin umbre de tine
Pășind rădăcină în noapte de mine
Strivindu-mi pe buze sărut răscolit
Mereu început, niciodată sfârșit..

6 comentarii