Arhive etichetă | bud

Cute Quotograph… and point of view

 

 

Mi se făcuse dor de mov. Sau mov-albăstrui, că sunt nuanțe și nuanțe. Iar danteluțele transparente din imagini chiar au o poveste a lor. Poveste de iulie ițindu-se pe-ntâi octombrie.

Da, povestea… e destul de scurtă și vizibilă în imagini. Oricum roteam plăntuța, adică violeta de Parma, parcă mi se ivea cu totul altă floare. Și vreau să spun, mai mult sau mai altfel decât de-obicei, atunci când variez. Alte petale? În altă lumină? Alt bobocel sau… altă tulpină. Altă fulguire de mov

Și cum să nu mă-ntreb atunci și eu, așa, puțin în plus, despre… punct de vedere. Unghi. Perspectivă.

😊

I missed a bit of purple around here. Or bluish purple, there are quite a few hues. And the transparent tiny petals in these images have their cute little story. A story in July for October 1st. 

Yes, the little story… quite short and obvious in the photos. It just was that however I was turning the little potted plant, it felt as if another plant was showing up.  Somehow other petals? In quite other light? Another mauve move… and some cute bud or little stem showing off.  

So… how could I not have wondered myself too, a bit extra, about… viewpoint. Angle. Perspective.

 

Dar oricum ar fi fost… strălucea la fel de vaporos și eteric.

 

But no matter how or what… it was still glowing beautifully ethereal.

„Throw your dreams into space like a kite…”

 

“And the day came when the risk to remain tight in a bud was more painful than the risk it took to blossom.”
Anaïs Nin

threshold

 

Când m-am născut, mama a primit de la tatăl meu trei trandafiri roz din grădină. O minune!

Culoare roz m-a fascinat întotdeauna… și caldă și rece, aprinsă dar și discretă, îmi pare desăvârșită. Infinită. Deși, științific vorbind, se pare că… nici nu există 😦  …fiind doar ceea ce rămâne din lumina albă după ce se scoate culoarea verde?! Mda…

Și când te gândești că rozul și verdele se asortează parcă… de nedespărțit.

***

When I was born, my father brought my mother three pink garden roses. Summer joy!

I have always been fascinated by pink… felt it both warm and cold, brighter or deeper in its many shades, it seemed complete to me, like a… full circle. Like infinity. Although, scientifically speaking, they say it doesn’t even exist …being what is left of white light after taking out the green?! Well…

And to think that pink and green somehow obviously match… beyond perfection.

 

Culoarea mea preferată, cu siguranță, a cărei scurtă poveste e însoțită aici de o melodie pe măsură, în interpretarea unei cântărețe foarte dragi mie… cea mai dragă din acea perioadă. Elegantă și dulce…

***

My favorite color, for sure, whose story is accompanied here by a unique song sung by a splendid singer, my most favorite French artiste. Elegant and so sweet… simply one of a kind.

 

Totuși, de câteva ori am fost pe punctul de a schimba tema de pe Doar Nicole, am încercat, dar de fiecare dată ceva m-a oprit și.. roz a rămas. Plus întrebarea, …oare cum ar fi viața fără de roz, cum ar arăta?

Fără petale luminoase de trandafiri, crini sau bujori… pantofi și gentuțe roz, creioane, bomboane, baloane, fel de fel…  fără nori desenați roz aprins la apus sau răsărit, fără stele de mare… oare cum ar putea fi?!

Cine poate ști, poate doar un pic mai puțin colorată.

***

Still, once or twice I was on the verge of changing the theme on Just Nicole, I tried, but every time something stopped me and so… pink it stayed. And sometimes I even wondered, …how would life be without the color pink, what would it look like?

Without vivid petals of roses, lilies and peonies… pink shoes and purses, pencils, candy, balloons, this or that… without clouds radiantly painted at sunset or sunrise, or even starfish… I wonder what it would all feel like.

Who knows, maybe just a little less colorful.

la vie... en rose