Arhive etichetă | cer

Zâna primăvară…

cu pasul ei fin și mirosul de crud,
se strecoară ușor pe poteca de ud
și se-oprește să mai schimbe câte o vorbă
cu a iernii crăiasă ce-are fulgii în tolbă

împrăștie raze călduțe de soare,
presară petale cu blândă culoare,
tresare în mugurii verzi din grădină,
pulsează în suflet senină lumină

în ochii săi calzi este mult roz și verde
cu dulce culoare ușor să dezmierde,
s-atingă cu aer proaspăt și fin
de la colțul de iarbă la cerul senin

mai are puțin în ușoara-i plimbare
și cu vara măiastră se-ntâlnește în cale,
lăsându-i în grijă natura-nflorită
cu picuri de soare ușor poleită…

cu fluturi și flori ce așteaptă cuminte
să se joace șăgalnic pe-o rază fierbinte,
să crească, să zboare în a noptii răcoare
cum crește și zboară  a vieții splendoare…

…curată magie!

 

magic

magic

 

mă uit în jur, în sus și în jos

și totul îmi pare nespus de frumos…

totul și toate trebuie să fie

blândă, pură, curată magie!…

 

cum  oare dispare vasul în zare

și cum se frământă valul în mare?

cum de pășim  pe nisipul fierbinte?

cum adormim cu mâine în minte?

 

oare  de ce  caisa e-atât de pufoasă,

iar o piersică dulce atât de zemoasă?

de ce o floare, minunat de frumoasă,

iar o zi cu soare misterios luminoasă?

 

unde sclipește fabulos curcubeul

de unde apare lucios scarabeul?

iarba de unde răsare zâmbind

de unde durere-n plăcere iubind?

 

mama și puiul, un dulce miracol…

asfințitul  mirific, tainic spectacol…

luna cu stelele noaptea pe cer

bătând la fereastră ușor și stingher…

 

mă uit orbită în mine și-n tine

și văd o mie de rosturi divine…

totul și toate n-au cum să nu fie

blândă, pură, curată magie!…