an instant ..and it’s gone
Îmbrățișează-i cald
pe Acum și pe Azi,
sunteți oricum bătrâni camarazi…
Tovarăși de arme și splendidă joacă
ce bat în timp ca-ntr-o veșnică toacă –
minut cu minut și clipă de clipă,
făcând de tainică vreme risipă.
Azi – care ieri era mâine – îmi spune:
“O clipă nu-i vis, dă-i glas să răsune!
Să țipe, să urle, să se fac-auzită,
să râdă, să plângă, să simți că-i trăită..
…să nu treacă-n zbor, în van risipită!”
Mâine – care va fi azi și ieri – îmi promite:
“Ca cerul de stele sunt si eu plin de clipe!
Fiecare așteaptă să fie cinstită
chiar dacă îți pare că trece grăbită,
…să nu treacă-n zbor, în van risipită!”
Ieri – care-a fost mâine și azi – îmi șoptește:
“Clipă de clipă ..de clipă …trăiește!
Nu lăsa o secúndă neîndrăgită,
puterea din ea e plus infinită
…să nu treacă-n zbor, în van risipită!”
Acum și Azi de curând erau Ieri
cu fruntea tristă albind de temeri
Azi si Acum …au fost ieri, …vor fi mâine
Ce ani?!, …scurte clipe unse pe pâine
Îmbrățișează-i strâns
pe Azi și Acum,
sunteți oricum
vechi prieteni de drum…
doar nicole... 