Arhive etichetă | curcubeu

Sala pașilor de ..curcubeu

 

Cu privirea pierdută în gol, cu tâmpla grea, ușor sprijinită de fereastra unei lumi de dincolo de mine, privesc.. Ochii mi se cufundă stins într-o ceață și mă îndepărtez alunecând dulce înspre  în sus. Simt că urc a lungă cădere spre un tărâm aproape uitat. O poartă negăsită înainte se deschide încet și un labirint al gândurilor mele neobosite începe să mă soarbă spre înăuntru, pe culoare ca de spumă ale unei căutări care nu mai poate aștepta. Colind năstrușnic prin tunele de alb, pășind vrăjită pe trepte în spirală minunat de pufoase, rătăcind parcă înadins drumul și îndreptându-mă spre peste tot și nicăieri, …iubind căutarea, duioșia negăsirii și farmecul jocului, ..blând neastâmpăr.

De undeva, ca dintr-un vis, aud prelung prin seninul rătăcirii mele  …mi se întinde o cheie. O voce susură unduitor  că pot descuia o ușă din ținutul de zbor încântător în care am ajuns. Ușor, ezitând, pășesc pragul unei săli imense, fără boltă, ..înălțându-se mlădios ca pierdută în zări.  Încăperea tainic descoperită mă întâmpină cu suplețea ei de cum îi trec pragul, primindu-mă cu miros de cărți vii, ..cărți curcubeu fremătând a nuanțe care răzbat  feeric din pagini de cristal. Mireasmă îmbătătoare de curcubeu mă îmbrățișează venind dinspre arcuri de culoare caldă, îmbietoare și învăluind aerul, lumina, pașii..

Printre fire de praf dansând magic în aer, zăresc raze irizate strecurându-se și radiind orbitor de printre paginile cărților de cleștar. Pagini nemaiatinse, nemaicitite.. Simțindu-mi parcă prezența, licurici sclipitori pornesc să zburde jucăuș, revărsându-se de peste tot ca o ploaie de scânteieri colorate dansând fluture printre flori de curat… Oare aș putea eu pătrunde aceste pagini nemaivăzute, ..nemaigândite? Oare le-aș putea înțelege..? Atingerea minții mele nu le va mărgini?.. Poate dacă aș închide ochii, aș simți mai limpede și le-aș cuprinde înțelesurile? Le-aș inspira făptura, ..doar cât să le pot magic desluși cu atingere de suflet plină de dragoste, …necuprins!

Valuri  mătase de curcubeu mi-ar scălda atunci drumul,  unduiri furișate de printre cuvinte și topite de printre rânduri presărate cu picuri de soare, ..de drag și de dor, conducându-mi pașii și plutirea, azvârlindu-mă vânt cu miros de culoare și gust de adiere proaspătă.. liniștitoare. M-ar purta astfel  pe curenți de viață-iubire într-o suavă plutire …departe de tot. Printre istorii încă nescrise, apusuri încă ne..apuse și dăruiri nerostite încă de nimeni. Printre sublime meandre de viu și de vis. Către surâsuri de ființe și stele nenăscute încă…

Departe. Și totuși, atât de aproape…

 

Anunțuri

Cum stă Treaba?..

 

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Mă iau la trântă cu soarele și Mă întrec cu izvoarele

Mă ascund după lună

suflu vânt și furtună

 

în ochi Îmi tremură stelele, în păr Îmi flutură ielele

ploaia-Mi picură-n vine

în inimă am ceruri senine

 

mai stau de vorbă cu marea și dulce sfetnic Mi-e zarea

frate Îmi e curcubeul

suflet de zeu, scarabeul

 

iarba Mi-e verde ștergar, duhovnic, bătrânul arțar

lacrimi de rouă-Mi sunt zorile

surâsuri de mai, toate florile

 

mai merg și la braț cu castanul și Mă-mbrățișez cu platanul

Mă joc cu lumina pe chipuri

Mă cert cu trecătoare  anotimpuri

 

nisipul Îmi picură clipele, iar briza Îmi mângâie-aripile

valul Îmi spală suspinele

gându-Mi atinge colinele

 

Dor.. de mijloc de mai

mi-e dor de casă, dor de …acasă

dor de mult soare

și dor de ardoare…

tânjesc după stele ..să mă joc cu ele

după leagăn în vânt

și miros de pământ

râvnesc jucării… bucurii de copii

curcubeu și culoare,

    mister, sărbătoare…

și

       mai simt și alean de …alene

        mers domol, apus,  sânziene…

     nostalgie de mijloc de mai,

         de rămân un suspin fără grai…

sweet cherry

Povestea razei…

din soare țâșnind zbor ager ca gândul

moale și lin ating iute pământul

mă odihnesc puțin, încet răsuflând

pe frunze de plop ușor tremurând

mă joc dulce și leneș, cald licărind

în păr de copil curat țopăind

 

intru în casă sau prin geam scânteiez

cu fire de praf lucind vesel dansez

chiar și-n oglindă izbesc, iute spărgându-mă

în curcubeu jucăuș frumos colorându-mă

 

peste garduri vii sau de lemn,  răsfirate

mă răsfrâng luminând din mănunchi de surate

în apa cea vie – de se-unduiește sau susură-

picurii mei, luminițe vii, flutură

alerg și m-ascund printre ramuri și muguri

plutesc scânteind peste vie și struguri

apoi mângâi ușor fluturi și nori

și cald risipesc recii fiori

 

mă odihnesc pe blănița pisicilor

strecurându-mă iute printre țepii aricilor

pe piersici le fac dulci arămii

iar caisele verzi, portocalii

dau ușor strălucire la cireșe, căpșuni

printre frunze și flori, de ce nu? …fac minuni

 

știu ca fiecare mă place, mă simte

în aerul cald, în nisipul fierbinte

din fir in fir de nisip sau de iarbă

nimeni nimic nicicând nu mă-ntreabă

dimpotrivă, pun bucuria pe chipuri

prin zeci ..și sute ..și mii de tertipuri

șatenelor dragi le dau reflexe roșcate

la blonde de soi, nuanțe vii platinate

brunetelor, lungi șuvițe-argintate

iar la domnii gentili, tonuri tari, grizonate

 

când noaptea mă face rază de lună

la toți, ușor, le șoptesc noapte bună

 

și când simt nor de suflet pus în balanță

pe loc tresar, pâlpâind a …speranță,

iar când pacea adânc se coboară în fire

mă aprind imediat arzând a …iubire

 

dar numai radiind dintr-o privire senină

înteleg de ce toți îmi spun …de lumină

ploaie de raze

ploaie de raze

Meniu …divin

fie  că e

mic dejun, prânz sau cină

mi-e poftă de bucate cu ..alura divină

ele sunt veșnic

hrana mea vie

ce-mi dau  speranță și energie

 

tare mult aș vrea ca antreu

niște aer curat cu aromă de zeu

și un rulou de sunt ..cu un bob de noroc

parfumat presărat cu puțin busuioc,

 

iar la felul întâi știu că mereu

îmi doresc să gust un strop de elizeu

întins pe o felie de mâine ..curcubeu

(care îi adaugă multă culoare

și îi dă cumva o sfântă savoare)

 

al doilea fel aș vrea să conțină

o bucată de stea și o felie de lumină

sau o porție de privire senină

(o farfurie plină)

urmată de un pahar cu zare cristalină,

 

iar ca desert, o pace deplină…

 

Un veșnic …teren de joacă

teren de joacă

teren de joacă

oare soarele nu se dă pe tobogan pe curcubeul colorat,

iar noaptea nu se joacă cu luna de-a v-ați ascunselea printre stele?…

oare frunzele nu se dau în leagăn pe aripi de vânt,

iar florile nu aleargă desculțe pe covorul de iarbă pufoasă?…

și oare marea nu stă pe nisip întinsă la soare,

iar muntele nu escaladează versanți impresionanți?…

dar oare primavara, vara, toamna și iarna nu s-au prins în roata horii …

…și nu știu sau nu vor să se mai oprească?..

oare tu și cu mine nu ne fugărim jucăuș, mai în glumă, mai în serios,

pe terenul de joacă al lui “noi doi” …uitând să mai plecăm acasă?..

sau nu ne luăm noi veșnic la întrecere uitând să mai ținem scorul

dar neuitând că bucuria jocului e cel mai mare câstig?!..