Cu privirea pierdută în gol, cu tâmpla grea, ușor sprijinită de fereastra unei lumi de dincolo de mine, privesc.. Ochii mi se cufundă stins într-o ceață și mă îndepărtez alunecând dulce înspre în sus. Simt că urc a lungă cădere spre un tărâm aproape uitat. O poartă negăsită înainte se deschide încet și un labirint al gândurilor mele neobosite începe să mă soarbă spre înăuntru, pe culoare ca de spumă ale unei căutări care nu mai poate aștepta. Colind năstrușnic prin tunele de alb, pășind vrăjită pe trepte în spirală minunat de pufoase, rătăcind parcă înadins drumul și îndreptându-mă spre peste tot și nicăieri, …iubind căutarea, duioșia negăsirii și farmecul jocului, ..blând neastâmpăr.
De undeva, ca dintr-un vis, aud prelung prin seninul rătăcirii mele …mi se întinde o cheie. O voce susură unduitor că pot descuia o ușă din ținutul de zbor încântător în care am ajuns. Ușor, ezitând, pășesc pragul unei săli imense, fără boltă, ..înălțându-se mlădios ca pierdută în zări. Încăperea tainic descoperită mă întâmpină cu suplețea ei de cum îi trec pragul, primindu-mă cu miros de cărți vii, ..cărți curcubeu fremătând a nuanțe care răzbat feeric din pagini de cristal. Mireasmă îmbătătoare de curcubeu mă îmbrățișează venind dinspre arcuri de culoare caldă, îmbietoare și învăluind aerul, lumina, pașii..
Printre fire de praf dansând magic în aer, zăresc raze irizate strecurându-se și radiind orbitor de printre paginile cărților de cleștar. Pagini nemaiatinse, nemaicitite.. Simțindu-mi parcă prezența, licurici sclipitori pornesc să zburde jucăuș, revărsându-se de peste tot ca o ploaie de scânteieri colorate dansând fluture printre flori de curat… Oare aș putea eu pătrunde aceste pagini nemaivăzute, ..nemaigândite? Oare le-aș putea înțelege..? Atingerea minții mele nu le va mărgini?.. Poate dacă aș închide ochii, aș simți mai limpede și le-aș cuprinde înțelesurile? Le-aș inspira făptura, ..doar cât să le pot magic desluși cu atingere de suflet plină de dragoste, …necuprins!
Valuri mătase de curcubeu mi-ar scălda atunci drumul, unduiri furișate de printre cuvinte și topite de printre rânduri presărate cu picuri de soare, ..de drag și de dor, conducându-mi pașii și plutirea, azvârlindu-mă vânt cu miros de culoare și gust de adiere proaspătă.. liniștitoare. M-ar purta astfel pe curenți de viață-iubire într-o suavă plutire …departe de tot. Printre istorii încă nescrise, apusuri încă ne..apuse și dăruiri nerostite încă de nimeni. Printre sublime meandre de viu și de vis. Către surâsuri de ființe și stele nenăscute încă…
Departe. Și totuși, atât de aproape…