Dincolo de stea…/ Beyond stars

 

 

“The personal life deeply lived always expands into truths beyond itself.” 
― Anaïs Nin

 

Ce e dincolo de stele? Ce poate fi?
Mă întreb… e mirare, e vânt? Sau cădere și gol…

Umbrele unui ieri încă zvâcnind firav îmi susură a zâmbet de lacrimă. Și a nor. O tăcere pulsând, un glas aproape al meu, o inimă rostind palide raze și aripi…

O privire, un gest…

Culoare de timp răsfirând pagini de vis ce au prins glas, murmurând clipe. Magie cu parfum de uitare cuibărită prin colțuri de alei cu praf de stea. Esență de liniște mângâind raze de lună împletite auriu cu pașii mei stingheri. Freamăt de gănduri amestecat cu cântec, cu departe…

Cuvinte, miracol portocaliu, lucind sau bâjbâind în amintirea unui aici. Sau a unui aievea? A unui cald de nerostit, de neatins, nedeslușit…

Iar norii?

Spirale aprinse miraculos din picuri de cer, zbor albastru, căutare de neînțeles… a ființă, a rost. Dimineți fără nume, seri… fără număr, amurguri cu miros de argint îngrădind orizontul. Forme dizolvând azi întru mâine.

Trecere.

Ardere vârtej pe culoarele unui rând, unui dor… Aprindere rece, ca din stea căzătoare și lumină spartă în contur neclar, nedefinit. O ploaie de nuanțe pulsând neobosit, spulberată în curcubee șerpuindu-mi fantastic în fereastră, ca de printre urme de fluturi și sori. 

Pași.

Aer de rai înflorit, părăsit, grâbind spre nicăieri…

Apoi noapte. Despărțită tainic în sclipiri șoptite pierdut, foșnet adânc topit în întuneric.

Neant…

 

Și totuși, dincolo de stea, mă întreb, ce poate fi?…

 

What is there beyond stars? What can there be?
I wonder… is there wonderment or wind? Or a long fall and emptiness…

The shadows of a yesterday still throbbing feebly are murmuring about the tears of a smile. Of a cloud. A silence pulsing, a voice almost mine, a heart uttering its pale rays and frail wings…

A look, a gesture…

Colors of time shuffling pages of dream that began to tell a tale, whispering seconds. Magic wearing the perfume of oblivion, nestled in corners of alleys covered in stardust. The core of quietness caressing moon rays dancing with my hidden steps. Gentle rustle of thoughts mixed with a song from afar…

Words, soft orange miracle, shining or groping for the memory of a „now”. Or of a „once”? Of an unspeakable warmth, untouchable, undefinable…

And the clouds?

Spirals miraculously lit from drops of sky, blue flight, ineffable search… of an essence, a sense. Nameless mornings, countless evenings… dusks bearing a silver scent fencing in the horizon. Forms dissolving today’s into ’morrows.

Flow.

Rippling burning on the pathways of a line, a longing… Cold fire, like from a shooting star, and broken light into unclear contours, uncertain, vague. A rain of hues beating tirelessly, shattered into random rainbows winding fabulously against my window. Like pouring from among butterflies and suns.

Steps.

Air of heavens in bloom, abandoned, forsaken…

And then darkness, split secretly across whispering sparks, long forgotten, deep hum melting into the night.

Nothingness…

 

And still, beyond the star, I wonder, what can there be?…

 

Nic💛le

 

 

 

Fulguire…/ Snowy

 

“There is a whisper of light, 
if you can hear 
Louder than sound of darkness
you never fear”
– Munia Khan

 

Fulguire fragilă,
fulgi de nor și poveste,
de februarie nou
cu aromă de creste

Se așează ușor
și îngână a cer,
îmbrăcându-mi secunda
în duios și eter

Moale liniște albă
ce îmbie la vis,
coborându-mi în gânduri
paradisul rescris

 

Softly snowing like air,
tiny snowflakes like tales
told by new winter clouds,
far off floating white sails

And they fall like a veil
with deep murmurs of skies,
warm caress on my seconds
with a scent of sweet highs

Peaceful, pure, deep silence
bringing minutes of dream,
now rewriting lost thoughts
like in snowy ice cream 

 

Nic☁le

 

Să iubești…/ To love

 

“A fantasy is nothing more than a dream
you were too scared to chase.”
― Shannon L. Alder

 

Să iubești anotimpuri din culori răsfirate
pe cărare, în aer,
pe chip
e îmbrățișare
și dimineață
strecurând în clepsidră
nisip

pe o scară din stele, trepte de lume
ezitând repetat
să pășești,
printre raze sau nori,
zăpadă sau flori…
clipei
neuitând să-i zâmbești

Să iubești rătăcirea, pe o hartă pierdută
de dincolo de
căutare
prin furtună și vuiet
în zare, în gând
râvnind
senin și aflare

îmbrăcând amintiri și purtând adierea
va fi-ului care
a fost
prin iarbă, noroi
pe maluri de noi
prin valuri de soare
și rost

Să iubești întuneric și umbre și vis,
cu cheie de dor
și lumină,
urcând în vârtejuri
fără răspuns
spre ceruri
din rădăcină

cu aripi de foc tăind orizontul,
iar zborul din flăcări
sărut,
coborându-ți în fire
o liniște-adâncă,
căldură
și început

 

Versuri din seria Draga mea Phoenix, publicate an de an pe 18 iunie, cu excepția anului 2019. Anul acesta… renasc puțin mai devreme.

 

To love all the seasons in colors so free
and the pathway, the air,
your hand
it is the embrace
of a warm sunny morning
slipping like hourglass
sand

on a ladder of stars, old worldly stairs
hesitant steps, narrow
aisle,
through sun rays or clouds
snow flakes or flowers…
but never forgetting to
smile

To love the long road, on a worn out map
from beyond grinding and
winding,
through struggle, uproar
from azure, downpour
longing for blue skies
and finding

clad in my thoughts, wrapped in the scent of
to be that once
used to be,
in the grass, or the dust,
on seashores of us
soft ripples of sunshine
and me

To love the deep darkness and shadow and dreams,
with a key of dawning
and light,
is to climb up long spirals
with no clear answers
towards heavens from roots
wrapped in night

with fiery wings cutting horizons,
a flight made of fire
and meaning,
breathing in deeply
the colorful silence,
warmth
and velvet beginning

 

Lines in the series My dear Phoenix, posted yearly on June 18th, except in 2019. This year… a little earlier. 

 

 

***

“A dream? With you, reality is always as a dream. There is no greater fantasy, no grander epic, than being with you.”
― Zechariah Barrett

 

Nic🌄le

 

 

The Spanish version sounds beautiful too.

 

 

Este-a fi…./ It’s to be

 

“After all, every story has a story.”
― Renee Ahdieh, The Wrath and the Dawn

 

Râde râs și plânge plâns,
lasă larg și strânge strâns,
merge mers și zboară zbor,
simte sens și doare dor,
vede văz și umblă umblet,
spune spus și suflă suflet,
dă un dat și ia un luat
caută un căutat,

joacă joc, trăiește trai,
arde foc, grăiește grai
doarme somn, visează vis,
plăsmuiește paradis…

 

Laughing laughs and crying cries,
leaving loose and tying ties,
walking walks and flying flight,
feeling feel and fighting fight,
seeing seen and strolling strolls,
saying said and saving souls,
giving gifts and taking tolls
gaining games and getting goals,

prancing pranks, living a life,
burning burns, striving a strife
sleeping sleep, dreaming a dream
heavenly glowing a gleam,

 

Plouă ploaie, ninge nins,
necuprinde necuprins,
scrie scris și cântă cântec,
descântându-se-n descântec…
colorează colorat,
înflorește înflorat,
cerne cer, pornește hai
duce dus, rostește rai

trage tras, pășește pași
toarce tors, așterne ași
riscă riscuri și vrea vrere
urcă vârf, poate putere…

Raining rains, snowing white snows,
knowing all that heavens knows,
writing words and singing songs,
duly righting all the wrongs…
coloring cascading colors,
summering sweltering summers,
skying skies, awing away
taking takes and swaying sway

stepping steps and climbing climbs
turning turns and sighing sighs,
risking risks and wishing wishes,
hugging hugs and kissing kisses,

 

Luminează lumânare
și serbează sărbătoare,
roagă rugi, șoptește șoaptă,
este fost, rotește roată
e văpaie zvăpăiată
și ușor…

sortește soartă

Lighting lasting candle lights,
feasting feasts and kiting kites,
praying prays, whispering whispers,
being been and rowing rivers
it is fire forging flame,
fate and fortune…

destined name

 

Nic✿le

 

Totul lumină…/ Everything light

 

“We live as we dream – alone…”
― Joseph Conrad, Heart of Darkness

 

Totul lumină,
viață și vis
cald surâzând dintre raze,
inimi mătase legate culoare,
soare topit
și rescris

 

Everything light,
daring and dream,
warmth all a smile through rays,
hearts silky soft weaving deep color,
smooth melting sun
seasons’ gleam

 

Nic🍂le

 

 

Vis și Vesel…/ Dream & Dare

 

“I am the Cat who walks by himself, and all places are alike to me.”
― Rudyard Kipling, The Cat That Walked By Himself

 

Trece timpul. Fuge, zboară… ni se topește printre zâmbete și ploi. Ne alintă sau ne ceartă, cărarea ne e plină de dor. De frumos și de bine, de soare și flori, de cuvinte și regăsiri. Dar primăverile ne sunt parcă prea scurte, verile prea calde, prea vis, toamnele prea aurii și adânci…

Iernile, prea reci.

 

Time passes by. It unwinds, it flies… it melts all through our smiles and raindrops. It caresses or it scolds us, our pathway… so full of longing. For beauty and goodness, sun rays and flowers, for words and arrivals. But our springs perhaps seem too short, our summers too hot, too dreamy, our autumns too golden and deep…

Our winters, too cold.

 

Și totuși pașii ne duc înainte mereu. Culoare și nuanțe. Ne conduc… ca pe niște copii. Acolo unde știu ei bine că trebuie să ajungem. Să fim. În colțul acela de viață, partea aceea de zi, în palmele acelui gând…

În brațele acelui surâs…

 

Still, our steps take us always ahead, color and hues. They lead us… like children. Right there, where only they know so well that we have to tread. To be. In that corner of life, that part of the day, in the palms of that thought…

The arms of that smile…

 

Vis și Vesel mereu luminează. Au acel aer… parcă torc, sau veghează. Și mereu zâmbesc, a joc și a cald. De petale, de tulpini și ramuri radioase rotind spre albastru.

De senin și aproape.

 

Dream and Dare always shine. They have that air… like they purr, they protect. And they always feel playful and warm. Just like petals and trees, their beaming stems and branches whirling amazingly into the blue.

Into the calm and the closeness.

 

Vis și Vesel luminează mereu aprins. A vis… și a vesel și viu.

 

✨

Dream and Dare always shine sweet. Like a dear daring dream.  

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Nic🐾le

 

 

Tărâm nevăzut…/ Unseen realm

 

“So you intend to go through life never loving anyone? Just … things?”
“No. I’m looking for something more.”
“More than love?”
“Yes.”
“Is it not arrogant to think you deserve more, Khalid Ibn al-Rashid?”
“Is it so arrogant to want something that doesn’t change with the wind?
That doesn’t crumble at the first sign of adversity?”
“You want something that doesn’t exist. A figment of your imagination.”
“No. I want someone who sees beneath the surface-someone who completes the balance. An equal.”
“And how will you know when you’ve found this elusive someone?” Shahrzad retorted.
“I suspect she will be like air. Like knowing how to breathe.”
― Renee Ahdieh, The Wrath and the Dawn

 

Prin mijloc spirală de calm și de cer
rotește un soare cu murmur de joc,
cu fluturi mirare din galben fierbinte,

și roșu aprins
cu freamăt de foc

 

cu aripi de cald el mângâie trecerea
și boabe de rouă îi suflă sclipirea,
a verde curat șoptește simțirea,

iar mugurii, florile…
a aer pictat

 

polen și petale și nuanțe oracol…
și tot nu pot pune albastrul la loc,
doar curgerea sete, destin și miracol

îl poate rescrie
din murmur de joc

 

Through spiraling centers of stillness and skies
a whispering sun all smiles at play
sends butterflies flying from sizzling yellow,

through searing red
and orange seams’ sway

 

with wide wings of warmth it covers its shrine
and dew drops so tiny reflect its sweet gleaming,
in pure deep green all life seems to rhyme,

and buds, bloom and blossoms…
in deep painted dreaming

 

the pollen and petals and oracle hues…
and still they can’t see the blue brightness’ way,
just endlessly destined, the miracle muse

can fly and rewrite it
all smiles at play

 

Nic💛le

 

 

 

Dorul…/ Longing

 

“One of the deepest longings of the human soul is to be seen.”
― John O’Donohue

 

citesc printre raze
petale
-clipiri de culoare și vise-
cuvinte aprinse și scrise
rotind dinspre stele
cărare

șoaptele-mi zboară
spirale
-aștern amintiri mătăsoase-
surâs de sclipiri prețioase
pictat cu fire
de soare

întreb adierea
albastră
-ce-atinge cu gânduri obrazul-
ce lacrimi îți mistuie clipele?
ce umbre privești
pe fereastră?

iar boarea-mi răspunde
aproape
-cu zâmbet de seară și nor-
că dorul etern călător
ți-așează sărutul
pe pleoape…

 

I read through the sun rays
soft petals
-rich colorful shimmer and dream-
words burning so deeply agleam
long winding stars spinning
gently

my whispers in circles
of light
-they wing recollections so precious-
brush smiling sparkles so gracious
that paint the seconds
so bright

I ask the silk wind
in the skies
-that touches serenely your face-
what tears devour your grace?
what shadows delight
in your sighs?

the breeze answers me
through the air
-a scent of warm eve in the mornings-
that sailing ripples of longing
will lay their kiss
on your hair

 

Nic💖le

 

Dorul stinge din ulcele
setea lui cu vin de stele
Dorul, dorul, dor

Dar zburănd peste coclauri
lasă-n urmă scrum de aur
Dorul, dorul, dor

Dorul cântă la ulucă,
pleacă-n drum ca o nălucă
Dorul, dorul, dor

Și-apoi plânge târâiș
numai prin mărăciniș
Dorul, dorul, dor

Și-apoi plânge târâiș
numai prin mărăciniș
Dorul, dorul, dor

…………….

Alteori în colț de lună
doru-i flacără nebună
Dorul, dorul, dor

Ce dă inimii ocol
făcând inima pârjol
Dorul, dorul, dor
….

 

 

Anotimp…/ Lens-Artists Photo Challenge #24: Seasonal

 

“With winter here, it’s hugs all round.”
― Anthony T. Hincks

 

Călătoresc în timp,
în cerc de clipe desfășurându-se
pe trepte de nori,

poveste de suflet și viață…

Primăvara îmi arată
cum să pășesc,
să las aripa și albul
să mă poarte culoare

ca într-un vis
care-mi va preschimba diminețile
devenindu-le

 

 

I travel through time
in a circle of seconds unfolding away
on steps of clouds,

a story of soul and life…

Spring shows me how to tread,
to let the wing and the white carry me colorfully,

like in a dream
which will change my mornings.
silent becoming

 

vara-mi definește calm nuanțele,
conturând căutarea,
creionând surâsuri,
rostiri…

 

summer defines calmly the hues,
shaping my stroll,
giving fine contours to my smiles,
my words… 

 

pentru ca aurul toamnei
să-mi zâmbească solar
și să învelească tăcut,

să mai aștearnă un strat
de viață și suflet,

trepte de raze
pe covor de clipe desfășurându-se,

călătorie în timp…

 

 

for autumn’s gold
to smile heavenly
and to blanket all cozily

to lay yet another layer
of life and soul,

steps of rays
on a carpet of seconds unfolding away,

traveling through time…

 

Zile frumoase!

 

Happy holidays! 

 

Posting for

Lens-Artists Photo Challenge #24: Seasonal

 

Nic✨le

 

Secunde de nor…/ Cloud seconds

 

“Time passes. I drift in and out.
As if I cease to be, until I remember to exist again.”
― Johnny Rich, The Human Script

 

Să-mi zbor căutarea, să o avânt
lăsând o dâră de stele,
de gânduri ca fluturii,
ca roiul de aripi,
printre șoapte ușoare
sau grele

Să-mi vântur surâsul, să mi-l culeg
dintre frunze de tine și raze,
de printre sclipiri de rouă
și soare,
de nuanțe scăpărând a
turcoaze

Să pășesc apoi coborând trepte albe
ca din vise catifea și senin,
ca pe clipe-nșirate
pe secunde de nor
în șirag tresărind
opalin

Să mă scutur de lacrimi ca de stropii de ploaie
așternându-mi mirare și drum,
cu suspin și tăcere
și zâmbet stingher,
picurându-mi va fi
în acum

 

To kindle my quest and then to release it
leaving a trail of moons,
of thoughts like butterflies,
like a bevy of wings
through whispers off key
or in tune

To beam my smile and then suddenly find it
among leaves of you and of rays,
among sparkling dew beads
and sun shine,
through hues that glitter,
through haze

To climb then slowly along pearly steps
as if from a silk dream serene,
as if stepping on moments,
on fleeting cloud seconds
in a string that gleams
opaline

To shake off the tears like trickling raindrops
penning a tale on my brow,
with a sigh and blue silence,
and a stare so shy
dripping will be
in the now

 

Nicღle