Coșulețul culoare de Paște…/ Easter-color basket

 

“Somehow one must love the world
without being worldly.”
― G.K. Chesterton

 

Fotografii în lumina dup-amiezii de vineri, apoi a dimineții de sâmbătă…
…culori surâzând a căldură, a inimă, speranță și drag.

 

Photos taken in the Friday afternoon light, and then Saturday morning…
…colors that smile of warmth, sweet golden hope and much heart.

 

“Don’t be pushed around by the fears in your mind. Be led by the dreams in your heart.”
― Roy T. Bennett, The Light in the Heart

 

În lumina dup-amiezii târzii…

 

In the midafternoon light…

Anunțuri

Winter Quotograph… and reed air and light

 

 

La apus număr clipe. Secundă cu secundă le aliniez, aurii și pufoase, scânteind a timp și culoare. Și uneori le ating întrebător cu raze-n privire și urme de pași: „De unde veniți? Și-ncotro mergeți?!…”

„Șirag de aici și acum. Într-un mereu. Stele puzderie în umbra vântului. Peste tot, nicăieri, dans rece cald pe note de zare…”

Și clipele, perle minuscule, îmi răsar în inimă bătaie cu bătaie, puls liniștitor străbătut de  lumină și vis.

 

At sunset I count moments. Second by second, I line them, golden and soft, sparkling of time and much color. And sometimes I touch them questioningly, rays in my eyes and traces of steps: „Where are you coming from? And where are you going?!…”

„String of here and now. Into a forever. Myriad stars in the shadow of the wind. Everywhere, nowhere, cold warm dance in horizon hues…”

And the moments, tiny pearls, wing into my heart beat after beat, soothing pulse of longing and light.

 

“SELF PORTRAIT: Throwing Armfuls of Air into the Air”
― Jandy Nelson, I’ll Give You the Sun

 

“Light
That’s how I feel-
like the winter-fringed
breeze might scoop
me up into its wings,

fly
away with me trapped
in its feathered embrace.
I am a snowflake.
A wisp of eiderdown,

liberated
from gravity. My body
is light. Ephemeral.
My head is light.
I want to sway

beneath
the weight of air,
dizzy with thought.
Light filters through
my closed eyelids.

The sun,
chasing shadows,
tells me I’m not
afloat in dreams.”
― Ellen Hopkins

 

“Suppose I were to begin by saying that I had fallen in love with a color.”
― Maggie Nelson, Bluets

 

albastrul veghează moale întinderea vălurind de dincolo de aer, lumină și stuf…
„cobor trepte, întind strălucirea covor
împletită din umbre și raze
parfumate cu zbor…”

 

the blue lullingly watches  over the  expanse waving from beyond the air, the light and the reed…
„I’m sending steps, I’m spreading a carpet of bright
woven from rays and shadows
scented with flight…”

 

“Moments pass, lots and lots of them, with us holding on, it feels like for dear life, or maybe holding on to dear life.”
― Jandy Nelson, I’ll Give You the Sun

 

„239. But now you are talking as if love were a consolation. Simone Weil warned otherwise. “Love is not consolation,” she wrote. “It is light.”
240. All right then, let me try to rephrase. […] I aimed to be a student not of longing but of light.”
― Maggie Nelson, Bluets

 

Autumn Quotograph… and dreams

 

Clipe de mătase… / Seconds of silk

 

“What she saw, she felt. Her eyes went straight to her heart.”
― Jerry Spinelli, Stargirl

Desenez un val
din privire
așezând pe netimp sărutare
colorez infinit curcubeul
cu surâs și îmbrățișare

Printre gânduri și rânduri,
oglinzi
cufundând labirinturi senine
cu săgeți de umbre curgând
din lumină și vise de tine

Nisipul mi-alunecă
nor
din palmele ude și moi
așez pe netimp sărutare
și ziua se-mparte la doi

Oceane de soare
și cer
îmi scaldă maluri de dor
și-o briză de clipe mătase
strecoară–n prezent viitor

I draw a wave
with my look
I lay on each second a kiss
dressing the rainbow eternally
in smiles and pure bliss

among thoughts and lines,
sheer mirrors
sinking in mazes sublime
arrows of shadows keep pouring
your light into soft dreams of mine

the sand is slipping
like clouds
through fingers, silky and new
I lay on each second a kiss
and the day is divided by two

oceans of sun
and of sky
are stroking my sweet shores of longing
a breeze made of seconds of silk
is flying, timelessly bonding

 

(Călătorind cu anotimpurile… versuri scrise în aprilie și traduse în limba română în mai 2016.
Fotografii…  luna iulie, însorita Grecie, insula Thassos.

***

Traveling with the seasons… poem written in April and translated into Romanian in May, 2016.
Photos taken in July… sunny Greece, the Island of  Thassos.)

 

Munți în cer… / Mountains in the skies

 

“She was small. Her shadow moved in the dance of chaos before her
as the inferno blazed behind her […].
She clutched an indistinguishable toy with both arms tightly.
Her face was serene. Her eyes shone with courage
more immense than the surrounding flames.
She was small, but at that moment,
I’ve never seen a bigger person.”
― Hubert Martin

În fiecare dimineață când mă trezesc, un nou cântec de mine intră în lume…
purtând istorie, crescându-și aripi
respirând stele

din fiecare vorbă rostită, un gând își ia zborul… cu propria sa culoare, nuanță, parfum,
pictând aerul în tonuri de suflet
trăiri curcubeu

fiece zâmbet sau lacrimă, puls, îmbrățișare
vibrează liber
gânditor sau nerăbdător, incredibil de strâns, temător,
liniștit sau vioi, mulțumit, împlinit,
senin sau nostalgic…
învăluind orizontul în culorile inimii

alegere zilnică sau glas de moment pe care-l nici nu știu că-l trăiesc
mă trăiește

fiece pas, surâs, bucurie
noi sclipiri de sidef și de viu
nestemate de vis mult visate

fiecare sclipire din ochii cei calzi, fiece mângâiere topind blând esența
fiece rază de soare, de lună, fir din praf de aștri,
fiecare petec de cer…
licărire și zbor

începuturi, praguri și semne

adânci și aprige,
dar zglobii, jucăușe
printre umbre de ambră și alb…

De fiecare dată când adorm, trecute tulpini, frunze, petale de suflet… își iau rămas bun
dizolvându-mi-se în noapte
tainic redevenindu-mă
uimitor renăscând

rădăcini mai adânci, lumină mai moale, strălucire mai vie
curcubeu mai aprins
suspin mai înalt

În fiecare dimineață când mă trezesc,
un nou cântec de mine pășește în lume…

un nou cântec de tine

(Azur-ul de vinerea trecută)

 

Every time I wake up in the morning, a new me enters the world…
it steps into the day bearing history and growing wings
breathing stars

from every word I utter, a thought is released into the air… its own color, shade or fragrance
painting it the hues of my soul
rainbow of feelings

every smile that I wear, tear that I shed, throb and embrace
a feeling being let off
thoughtful or anxious, incredibly tight or afraid,
energetic or cheerful, pleased or fulfilled,
happy or blue…
veiling the horizon in the tint of my heart

a daily choice or last minute decision I don’t know I’m making
is making me

every step, every smile and joy,
a new pearl of wonder, of liveliness
gems of dream being dreamt

every look in those lovely eyes, every breath, every touch gently melting the core
every sun ray or moon glow, every grain of stardust,
every free patch of sky…
dazzle and flight

beginnings, thresholds and marks…

deep and wistful,
still, swift and playful
among tones of amber and white…

Every time I fall asleep, former stems, leaves and petals of blush… taking leave
dissolve into the night
keenly becoming
amazingly being reborn

deeper roots, softer light, finer bliss
subtler rainbow
higher sigh

Every time I awake in the morning,
a new me steps into the world…

and a new you

(last Friday’s Azure)

 

 

Thoughtful Quotograph… of Magic and Sun

 

“Only the moon’s smile
can cure the unseen scars of darkness”
― Munia Khan

on fields of planets and dreams, eternally shining around
she bends your thought and your stare, in night’s odyssey gown

 smiling, cold and warm, she sheds tears of gleam
floating softly and white, melting clouds with her beam

gliding on the murmur of love, serene and pure azure
she whispers magic and sun, with stars in awaiting allure

to hide in his arms full of sighs, to sing her long lullabies
the shadows ruling his mind to fade away from her eyes

light, beacon and black, tides sweeping the shore
building from seconds and waves, a kiss for his weary soar

it touches your heart and your stare in night’s odyssey gown
on fields of planets and dreams, beloved shining around

pe câmpuri de aștri și vise, veșnic rotindu-se blând
răsfrânge gând și privire, straie de noapte purtând

zâmbește caldă și rece, sau plânge raze și dor
alunecă moale și albă, topind fărâme de nor

pe glasul iubirii plutește, pe glasul seninului drag
ce magic și soare-i rostește, cu stele așteptând-o în prag

să-i vină în brațe de șoaptă, să-i spună povești de culcare
umbrele porților minții pălindu-i în bolți de uitare

lumină adâncă și neagră, maree izbindu-se greu
durându-i cu clipe și valuri, sărut din freamătul său

mângâie gând și privire, straie de soare purtând
pe câmpuri de aștri și vise, iubită rotindu-se blând

Nicole’s Cute Quotograph… (no. 17)