Arhive etichetă | eternity

AB..Z-ul luminii…/ The AB..Z of delight (part I.)

 

“We create eternity out of crumbs of time.”
― Anna Kamieńska

 

Acum doi ani, într-o zi de mai…

Da, acum doi ani, cu primăvara sclipind prin zile, am scris o poezie cu numele Abc-ul strălucirii.

Mi-a plăcut mult să scriu acele rânduri. Îmi amintesc și acum clipele cu alfabet, doar că… în acel moment intenția fusese puțin alta. Începusem să mă joc harnic de tot de-a alfabetul în versuri. Cu rimă, aliterații, traducere, tot tot. De la A la Zet. Dar ceva cumva m-a oprit atunci, am postat aici doar primele strofe și ultima, suspendând pentru doi ani fuga înșiruirii jucăușe.

Deci acum, am reluat și încheiat joacă în AB…Z. Sper să vă placă!

 

: )

Two years ago, on a nice day in May…

Yes, two years ago, spring twinkling in my days, I wrote a poem with the title The Abc of Shine.

I loved it a lot to write those lines then. I still remember those quiet moments, juggling with the alphabet… though at that stage my intention had been a little different. I had started to play quite thoroughly with the letters. Rhyme, alliterations, translation, everything. From A to Z. But something stopped me then, and I got to post only the first three stanzas and the last one, leaving the whole funny frolic for later on.

So now, I resumed and completed that AB…Z game. I hope you enjoy it too!

 

(2018)

Alfabetul luminii e-un zâmbet
din privire eter ca o floare
scăpărând a speranță și cântec
din silabe împletite cu soare

Prin strofe murmură stele
ce hrănesc cu picuri de ieri
fremătând a taină și iele
ce îngână refren și-adieri

Iar când zboară cuvinte curate
înșirându-se litere blând,
se simte înger bătând
din aripi până departe

 

Light’s alphabet starts with a smile
an ethereal look, a soft gaze
shining of hope like a song,
its syllables woven with rays

Through its stanzas the stars are alight.
nourishing realms and reigns,
a rustle of secrets and fairies
murmuring mystic refrains

And when pure sweet words start to fly
letters mildly dancing,
angels’ wings gently flutter
far away sounds entrancing

***

 

(2020)

Căci A e despre aer,
ardere, aprins și aproape,
aripă albă angelică
ce-atinge aur de ape…

B e briza și boarea,
brațele-ntinse blajin,
buchete de bucurie
bogat surâs de rubin…

C cuprinde cuminte
culori și cer fără ceață,
iar D duce cu gândul
la dor și destin, dimineață…

 

For A stands for arrival,
air, afire, away
an angel’s ash-colored arms
angling above from astray…

And B is the breeze, birds and bees,
butterflies, bluebells and beauties,
bashful bouquets of belonging
blushing like brilliant rubies…

C cutely encompasses
colors, clouds or caresses
and D dreamily drives
through deep desires and dances

 

E și F emană egal
frumosul din frunze și flori,
firescul și eleganța
și fluturii fermecători

G glumește prin gânduri
de galben, grădini, gravitație…
Iar H-ul harnic, hazliu,
îi ține haina cu grație…

 

E and F easily emanate
energy and flow from far east
fibers through flowers through fields
elegant fabulous feast

G guesses so gracefully
green gardens and grass gravitating
And H hurriedly hides,
holding his hat hesitatingly

 

I îmi inspiră iubire,
J îmi e joacă și jar,
L spune liber și liniște,
leagăn de licăr lunar…

M murmură moale și magic
multe momente minune,
N e noapte și naștere
nuntă de noi fără nume

(va urma)

 

I inspires insight.
J is a joy like a jewel 
L longs for lyrics and lullabies,
the lunar lamp’s lovely lure

and M murmurs like magic
mild its miracle might,
molding its midnight mirage
for N‘s nameless nests in the night

(to be continued)

 

Nic☀le

 

 

Here… the official music video for this gorgeous Bee Gees song

 

Viu, senin, anodin?…/ Standing Out, Blending In?

 

“The very word „exist” derives from <to step forth, to stand out>.
– Erik Naggum

 

Bright, beautiful and bold… behold the colors’ sway!
emerging from eternity
blush bloom
against the grey

true shine, the voice of heavens
that cuts across the skies
and reaches earth through light-years
soft hues, hellos, goodbyes

a tender part of everything, yet standing out apart
each thread of life’s sweet living things
existing
as an art…

 

Raze, căldură, cuvânt… primim frumos și culoare!
splendoare curgând din netimp
petale de zâmbet
și floare

sclipire cu glasul luminii străbate din viduri de cer
și-apropie senin depărtările
atingeri, ajungeri,
eter

parte din tot și din toate, și totuși o artă în sine
în fiece fibră de lume,
în zile, în suflet
în tine…

 

 

Posting for Lens-Photo Artists #18: Blending In – Or Standing Out?

 

As for the nice video… it is a sweet warm one that I’ve always loved, never got tired of watching or listening to. It makes me remember dear things, moments, bits and pieces, slices of living….

…makes me think of us all, all of it out there. People and things together or together apart in this lovely, amazing, though sometimes also a bit confusing or puzzling… bewildering dream we call life.

And it does remind me of the times when I fell in love with the English language thanks to those elegant, artists, so full of grace, their sweet artistry and finesse… showing off without showing off somehow. Just like in a splendid garden in a way…

…each part superbly apart, and superbly a part of everything else.

 

Cât despre video… o melodie care-mi place tare mult, încă o mai ascult și privesc fără să simt urmă de plictiseală. Îmi amintește de lucruri dragi, momente, fărâme de viață, de timp…

…mă duce cu gândul la noi toți, la tot și toate acolo undeva, oameni, lucruri… împreună și totuși separat în minunea asta uimitoare dar puțin labirintică uneori, numită „viață”.

Și-mi mai reamintește de momentele calde și vii în care m-am îndrăgostit de limba engleză, privindu-i pe toți actorii și artiștii, eleganți și nostimi, frumosul transmis, umorul, grația… epatând dar fără să epateze. Într-un fel ca-ntr-o splendoare de grădină…

…fiecare aparte la modul superb, dar și parte dintr-un superb împreună.

 

Nic❃le

 

Summer Quotograph… and happiness

 

 

iubește clipa ca pe-un val frumos
minute-ntins în zare
luminos
iubește-o ca pe-o stea sau o petală,
sau ca pe-o treaptă
dintr-o scară
în spirală…

iubește-i aripa și zâmbetul
culoare
și fiecare pas
pășind a sărbătoare,
iubește-i inima bătând a soare
și etern
printre secunde modelând
un drag desen

iar de va fi să uiți, fie și-o clipă,
s-o iubești,
ea-n aer doar minuni va contura
să-ți amintești

 

love every moment like an amazing wave
minutes for miles, effortless
and brave
love each as if it was a star or a caressing flower,
a winding step that spirals
up a tower…

love its white wing, and its prismatic
beam
its every trace
treading suave like in a dream,
love deeply all its heart beating of sun
and ever
through seconds etching dearie
endeavor

and if you were to fail to love it, the moment
burning ember,
will fill the timeless air with wonderful
remember

 

Pași colorați de aprilie…/ April-colored steps (2.)

 

“It was such a spring day as breathes into a man
an ineffable yearning, a painful sweetness, a longing
that makes him stand motionless,
looking at the leaves or grass,
and fling out his arms to embrace
he knows not what.”
John Galsworthy, The Forsyte Saga

 

Acum două săptămâni, început de aprilie soare, mă plimbam puțin rătăcit pe alei de mijloc de primăvară, pași care mai de care mai galbeni-ram sau mai albaștri-petală, mai aprinși.

Pe cățelul Abanos vi-l mai amintiți?!

Ei bine, partea a doua e plină și ea de culoare, petale și soare… (of, rimele astea cum se potrivesc ele-așa, de la mama natură, pfiu 😊 )

 

Two weeks ago, beginning of April and sun, I was walking a bit wonderingly on alleys of midspring, steps of much flower-yellow or petal-blue, of much brightness.

The dog called Ebony… do you remember?! 

Well, this second part it’s still full of color, petals and sun… (and the cute brackets here happens because in the Romanian version these words rhyme as if from Mother Nature, phew…😊 😊 )

 

Sinceră să fiu, magnoliile nu mi se apropie de suflet prea lipici. Sunt Frumoase, Elegante și cumva Discrete, în ciuda modului în care Atrag atenția (majuscule menite să arate ceea ce mă fac să simt : )) ):  „Wow, a înflorit un copac! Dar ce flori imense! Intense! Ce petale… din plin!” Dar, cumva cumva, nu vorbesc dialectul meu preferat de nuanțe și transparență. Se pare că tot florile de pădure, sau cu iz a pădure sau câmp, sunt ceea ce-mi sclipește mie mai aproape, mai cald.

Și totuși, magnoliile…

Ca o întrebare. Sau ca un răspuns? Mi-au părut un pod peste zile. Peste așteptare. Peste adierea nehotărâtă de primăvară. Și peste raze de timp încurcat în secunde. În umbre și dimineți. În pași. Lumina le-a îmbrăcat atent, n-a scăpat nici o fibră sau mugur. Nuanțele au prins strălucire și-au zis.

 

To be honest, magnolia flowers don’t necessarily stay glued to my heart the moment I lay eyes on them. They are Beautiful, Elegant and somehow Discrete, in spite of the way they catch your Attention… (capitals because of the way they make me feel : )) ): „Wow, a tree in full blossom! But what flowers… immense! Intense! What petals… so full!” But, still, they don’t speak my favorite dialect of hues and transparency. It seems forest flowers, or bearing that forest or meadow air, are what sparks closer to me, warmer.

And still, the magnolia…

Like a question. Or an answer? I felt them as a bridge over days. Over waiting. Over the hesitant spring breeze. And over rays of time entangled in seconds. In shadows and mornings. In steps. The light dressed them carefully, didn’t miss any fiber or bud. And the shades shone and spoke.

 

Apoi, culoarea lalea. De departe, apropierea explodează a vis. Picături de lumină intrând în dans fermecat, izbucnire de senin. Ploaie cu stropi de soare, sclipiri… aer purtând o mantie de mătase, iar frunzele, iarba… tonuri de verde vioi.

Ați auzit vreodată povestea unei lalele? A unei flori?

Începe cu… „A fost odată ca întotdeauna” și se sfârșește… niciunde, doar este. Sau poate… „Au trăit fericiți până la adânci tinereți”?! Pentru că… pare că o baghetă magică o zvârle în lume, o colorează și îi dă ritm și rimă, iar apoi floarea se rotește spre soare. Sosire și nuntire clipă de clipă. Mult cântec de dor.

 

Then, the color tulip. From afar, the closeness explodes full of dream. Beads of light dancing magically, bursting of serene. A rain made of drops of sunlight, sparkles… air wearing a mantle of silk, and the leaves, the grass… tones of happy green.

Have you ever heard the story a tulip has to say? A flower?

It starts with… „Once upon a forever” and ends… nowhere, it just is. Or perhaps… „They lived happily ever before”?! Because… it looks like a magical wand flings the flower into the world, gives it color, rhythm and rhyme, and then the petals spin beautifully  into the sun. Kinship and arrival moment after moment. Much eagerness and song.

 

O apropiere  între elementele firii… ca un puls. Esență de soare. Trebuie doar s-o lăsăm să ni se facă simțită. Să se rostească. Printre raze și nori,  noapte și zi, cald și rece, pământ și cer… îmbrățișare de basm.

Vis… strecurat printre pași, răsărind anotimp și cărare.
Viața… făcându-și miraculos cuib, în fiecare colț și făptură.

Zbatere imperceptibilă de lumină și cald, atingeri adiate, dezordine aparentă, minuni ascunse la vedere, bucurie… O joacă de-a v-ati ascunselea cu eternul care ne pune să numărăm clipe poate doar ca să ne facă să căutăm acel ceva anume, mereu la noi.

Să-l redescoperim în noi înșine.

 

A tight togetherness among the elements… like a pulse. Essence of sun. We just have to allow it to make itself felt to us. To utter itself. Through the rays and the clouds, the days or the nights, earth and sky… heavenly hug.

Dream… springing through steps, giving bloom to seasons and paths.
Life… building its nest miraculously in every corner and creature.

Barely noticeable throb made of light and warmth, breezy touches, apparent disarray, deep mystery hidden in plain view, joy… A hide-and-seek game with eternity urging us to count the seconds maybe just to make us search for that certain something, always with us.

To rediscover it within ourselves. 

 

Cât despre ninsoarea care a atins între timp… of. Crengile cu petale-fulgi de acum două săptămâni… mie încă îmi sunt. Un zbor… nu puteam spune unde sfârșesc ramurile și unde începe cerul.

Ca aripi de înger…

Dacă cei spiridușii din al meu cap mereu spun despre toamnă… să nu cred niciodată că vine, ci doar că trece, atunci despre primăvară… 

 

As for the snow that’s happened since then… uf. The branches with petals like snowflakes two weeks ago… to me they still shine in the gentle spring breeze. Then it felt like I couldn’t say where the boughs ended and the skies began.

Like angel wings…

If the cute elves in my head always tell me about autumn… that I should never believe that it comes, but that it just passes, then about spring…

 

Una dintre poveștile mele preferate, Rapunzel (celelate două fiind Degețica și Frumoasa și Bestia, toate colorate cu floare)… ei bine, un cuvânt în engleză din textul de mai sus mi-a amintit de filmul de desene animate pe nume Tangled.

Comic și colorat, cu aromă jucăușă de (primă)vară. Vizionare plăcută!

🙂

One of my favourite tales, that of Rapunzel (the other two being Thumbelina, and Beauty and the Beast, all three flower-colored stories)… well, translating above, the word „entangled” made me remember the cartoon.

Funny and colorful, with a cute taste of spring and summer. Enjoy!