“Sometimes I think,
I need a spare heart to feel
all the things I feel.”
― Sanober Khan, A Thousand Flamingos
Petale de crini ce parcă întreabă
din ce colț de cer le-a purces strălucirea,
din ce labirint le sosește rotirea
ca-n nuanțe atinse de zâmbet podoabă…
Sweet lily petals that seem to be asking
which corner of sky gave birth to this shine,
what far labyrinth released their rhyme
with smiling hues and long sunny basking…
Penumbră culoare scăldată în soare
ce magic șoptește aprinderi de dor,
atinsă le este cărarea ușor,
iar șoapta desprinsă învață să zboare
Colorful shade adorned with sun dye
that whispers so softly of longing and silence,
a pathway so peaceful feeling so timeless,
and miracle murmurs that learn how to fly
Îi poartă minune prin rost și răstimp,
prin undele verii, miresme solare,
mă caută clipe, sclipiri și aflare
ajungeri aproape de cald anotimp
Taking them magically with rhyming and reason,
through summer’s soft ripples and fine solar fragrance,
in moments that find me, sparkles and essence
arrivals so close to bright dear season
Iar valsul luminii e alb și curat,
parcurge secunde cu cerul torcându-i,
cu raze ascunse grijă purtându-i,
fin umbre țesând pe înserat
As light’s velvet waltz is white and relieving,
and spirals through seconds with skies’ ringing songs
with deep hidden rays righting all wrongs,
a gossamer thread so free in the evening
Nic☀le
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.