Arhive etichetă | leaves

Summer Quotograph… and lavender scent

 

 

Iau adierea balsam
și-o port la mână
brățară,
iar frunzele tăcând
pe un ram
le mângâi cu gânduri
de vară

Sorb culoarea din aer, lumina
topind magic
ceața,
și simt aromă
de șoapte,
mireasmă de vis
dimineața

 

I take the breeze like a balm
and wear it
as a bracelet,
s
ummer leaves through
the calm
caressing my skin, soft
and patient

Sipping the colorful air, the light
melting
the mist,
a magical scent full of
whispers
fragrant around
my wrist

Anunțuri

Uneori…/ Sometimes

 

“The beautiful is as useful as the useful.”
He added after a moment’s pause,
“Perhaps more so.”
― Victor Hugo, Les Misérables

Uneori mă rătăcesc printre frunze.

…și atunci mă opresc. Din mers. Din gândit, grăbit, plănuit, depinde de zi, de oră… Și, fac poze. Scot telefonul și mă-nvârt. Cam pe loc, ce-i drept. Mă foiesc, alei, bănci, gărduțuri, iarbă strălucind încă verde…

Uneori lumea mă zărește așa, concentrată, și e mai mirată, mai încântată, privind sau zâmbind… iar eu „aud” gânduri: „Ce-o fi făcând ea oare acolo?” Mda, oare ce, cum, și… de ce?!

Iar eu, doar așa în al meu gând, le răspund uneori: „Hm… patinaj artistic, cum, nu se vede?!” :))  Sau alteori, întrebarea… „Ați pierdut ceva?!” Și mereu mă întreb, oare a face poze așa, câte frunze și iarbă, sau la ceva poate mișunând minunat pe-acolo, la nivelul solului, o fi cea mai neimaginabilă versiune posibilă? Cea mai… de neconceput?! 🙂

 

Sometimes I lose my way among leaves.

…and then I stop walking. I stop thinking, hurrying, planning, it depends on the day, the hour. And I take photos. I take out my phone and I stray. Somehow on the spot, but wandering around, alleys, fences, benches, the grass still shining green…

Sometimes, people notice me, so focused, and they seem to wonder, or they simply smile, maybe even mutter, hmm… and I „hear” thoughts: „What could she be doing, that lady?” Well… what, how and especially… why?!

And sometimes I answer, surely, just to myself: „Hm.. figure skating, what else?!” :)) Or some other times, the question… „Have you lost something?” And I really end up wondering… just taking phone photos like that, leaves, the grass, or something there inching its way marvelously on the ground, on or behind a fence, would that be the most unimaginable  version of all? The most inconceivable?! 🙂  

Și, mi-aduc aminte, astă primăvară-n-tr-o zi, pozam albinuțe și păpădii, când de-odată aud o bunică cu nepoțica de mână… „Uite, ce face dna acolo? Da, poze cu telefonul… la albinuțe, la flori.” Eram la vreo trei-patru metri distanță și dincolo de un gard, deci m-a uimit văzul ei atent. Și politicos. Și le-am zâmbit, „Da, chiar așa, poze, îți fac și ție?” …țac, țac. 🙂 Și-au mai stat ele puțin și-au privit ceva timp. Iar mie-mi zburau iar gândurile mai spre rătăcit…

Hmm… poate toți ar trebui uneori să luăm de mânuță o fetiță, un băiețel, copilaș să fie, maxim cinci-șase ani, și… la sfânta plimbare cu noi. La acea plimbare. Fără grabă, fără gânduri sau greu…

Pentru că, uneori chiar ne rătăcim printre frunze…

 

And I remember, this spring I was taking some other in-the-grass photos of bees and dandelions one day when suddenly I heard a cute granny, holding her sweet little granddaughter by the hand, „Look, what is the lady doing there? Yes, taking photos with her phone… of bees, of flowers!” And I was somewhere… maybe three-four meters away and behind a fence, I was surprised how closely she had noticed the details. And nicely. And I smiled at them, saying, „Surely, pictures, let me take a photo, of you, too!” and.. click, click. 🙂  And they stayed there for a while, looking at me. And my thoughts were straying some more…

Well… maybe sometimes each of us should take a cute little one like that by the hand, not more than six or seven years old, and… go for a sacred walk. That kind of walk. No hurry, not many thoughts or worries…

Because, sometimes we may simply lose our way among leaves…

 

Și…. azi a fost Ziua Mondială a Zâmbetului, iar eu ca de-obicei, cred, aflu ultima. Și cââât mai spre după amiază, dacă se poate, uf… Dar, cred că motanul cel negru probabil știa, altfel ar fi stat el așa… tolănici printre frunze de soare ca să-mi zâmbească mie ziua? Nu cred… 🙂  De buburuza veselă la promenadă de octombrie nu mai povestesc. Rar am prins eu așa minune de contraste doar într-o simplă plimbare.

Dar uneori…

 

And… today it has been World Smile Day, but I think I found out last, as usual. And as late in the afternoon as possible, pfiu… Still, I think the black tomcat there, lying in the sun-bathed leaves, must have had an idea. 🙂 Not to say much about the funny ladybug caught during her October stroll. Hmm… seldom have I come across such splendid contrasts just walking like that.

But sometimes… 

 

Of, să te tot rătăcești printre pași de octombrie soare, și frunze culoare… uneori.

 

A very nice thing, then, to lose your way among sunny October steps, and leaves… sometimes.

 

Primăvară de sfârșit de septembrie…/ Springish end of September

 

“Listen! The wind is rising, and the air is wild with leaves,
We have had our summer evenings, now for October eves!”
Humbert Wolfe

Sfârșit de septembrie
soare
pășind în privire,
în aer și iarbă

ca fire de nor coborâte aproape
ca o liniște cer picurând peste pleoape

 

end of September 
and sun
descending in steps,
in the air and grass 

like threads of clouds and skies
like a stillness deep in my eyes

 

“The music of the far-away summer flutters around the Autumn seeking its former nest.”
Rabindranath Tagore

e cald și e verde,
și e roșu castană
peisaj cu iz de avânt colorat
și mai e plimbare de-amiază de toamnă

e frumos,
e tăcut și curat

 

it’s warm and it’s green, and it’s chestnut 
a scene smelling like colorful cheer
it’s a long autumn afternoon walk

it’s beautiful,
it’s silent and clear

 

“Leaves grow old gracefully, bring such joy in their last lingering days. How vibrant and bright is their final flurry of life.”
Karen Gibbs

 

Note the quotes… and the „autumn thoughts”

 

“When everything looks like a magical oil painting, you know you are in Autumn!”
Mehmet Murat ildan

 

Pașii lui august… încă mai răsună în trandafiri, frunze și raze… nehotărâte, mirate, îndrăznețe sau dezorientate.

Steps of August… still being felt in the roses, the leaves, the sun rays… hesitant, unsure, bold or bashful. 

img_2333_mr

Uneori chiar stau și mă-ntreb, hm… toamnă, de ce mare doamnă?! Oare nu e ea mai degrabă ca un fel de prințesă, așa… puțin mofturoasă?! Păi totuși, cam ce-avem noi aici?

…o mică zâna primăvară cu toane colorate-n petale, lumină în ochi și vânt cald în obraji, de-i ierți și uiți orice picur de ploaie sau norișor bosumflat,
…senioara zână vară, caldă, generoasă, baghetă magică din raze de vis arcuind curcubee și vrăjind senin după amiezile, cu sau fără breton de frunze, ramuri, aere și mirări zburate-n bătaie de vânt nevinovat,
…(asta ca s-amânăm, divagăm și să nu suflăm vreo vorbă-n plus despre regina iarnă, decât poate așa, o „mică” paranteză cumva, că ni se rotește ea deodată pe alei și trotuare, una două… spre vreo trei, patru luni, de zile, de ne spulberă pașii printre nămeți și privirile printre flori de gheață pe geamuri, și… nici nu mai e mult, parc-o văd acuși acuși, de țipăm disperați după mănuși… pentru vârful nasului și obraji, că mâinile nu ni le mai simțim din noiembrie, hmm…)

Deci, spuneam. Mofturoasă, prințesa toamnă, când rece… dimineață senină, când soare… și norii de dup-amiază ni se răzbună.

😉

Sometimes I happen to wonder, hm… Autumn, why such  a great lady?! I’m thinking, isn’t she more like a princess, even a little too fussy or full of airs?! For… what is there for us after all?

…a cute little fairy we call spring, with colorful moods in her petals, bright eyes and breezy pink cheeks that make you forgive and forget her every drop of rain or pouty little cloud,
… her senior, the summer fairy, calm and generous, magical wand in her rays, arching rainbows out of the blue and casting spells over late afternoons, with or without her bangs full of leaves, branches and airs fanned by innocent gusts of wind, now and then,
(… not to mention the winter queen, and not to make any noise for fear we might wake her up, not to say a word too much, though maybe just a few, in a „small” bracket somehow, lest she should come in a whirl and freeze everything in one of those sudden moves of hers, on pavements and alleys, for one, two… maybe even three, four months, full of crisp days, managing to blow and spurt our steps in the snow, our looks among ice flowers on windows, and… it’s not even too far, I can almost feel us here being smitten, desperately crying for mittens… for the tip of our noses and for our cheeks, well… our fingers, we can no longer feel them since November anyways.)

So, I was saying… pretty fussy, our autumn princess here, cloudy sky and cold morning shower… one moment, sunny air and half a cute afternoon rainbow… the next. 

 

Deși, zilele astea, ea încă dansează tăcut, pastelat printre umbrele verii… pe muzică ondulată străbătând din trandafiri, raze, mirări, ezitări.

However, these days she is still quietly dancing among pastel summer shadows… on sweet curly music daintily rising from roses, rays, wavering, faltering. 

 

Și bine’nțeles… printre gânduri miaunești portocalii:

„De-acum dacă tot m-am/ m-ai trezit, bineee…  fie, treacă de la mine. Dar tura viitoare nu mai merge, nu vezi ce răsfirat arăt?!” zise el, motănel trezit prea brusc.

(of, cum mi-a ruinat ea somnul de frumusețe, și de ora cinci, șase, șapte… cât de frumos visam, șoricei, brân-ziii-că… la iarnă mă răzbun, nu mai cobor de pe/după sobă… care patinaj, ce rostogol prin ceva… alb și pufos mult?!… las’ că știu eu, e receee, de mi-aubârrr… i-auzi la ea, poze… dar pernuțele mele, ia-le de unde nu mi-or fi, miorlau…)

*x*

And certainly… among orange tomcat thoughts:

„Now that I’m up, I’ll say… okeyyy. But next time, no way, don’t you see how confused I stray?! Bad hair day?!” said he, cute cat invited to play. 

(uf, how she ruined my beauty sleep, my five, and six, seven o’clock sleep… what beautiful dreams… little mice, so much cheese… pay back time this winter, no way I’m gonna come down my warm spot up that stove… what running or skating through the white fluffy blanket?!… I know all about that, it’s so cold that meowbrrr… just listen to her, photos… but is she giving the faintest thought to my paws, no… my poor cute paws, many meows… )

 

Cam spre obosici, plictisici sau… miorlăici, cei mândri pisici dormeau, visau, pozau, dragi și tomnatici, tupilați printre și pe după frunze rătăcite, tulpini, raze…

A tad tired, bored or… meowy, the chic little ones were asleep, or adream, or maybe a… photo, so dear and autumnish among those leaves, stems, stalks and rays…

 

“Days decrease, / And autumn grows, autumn in everything.”
Robert Browning

 

“It was one of those perfect fall days when the air is cool enough to wake you up but the sun is also kissing your face.”
Anita Diamant, The Boston Girl

img_2336_mr

 

După amiază târzie, arămie și… seară. La început septembrie a fost… cioc, cioc, frunză cu frunză. S-a simțit însă mai degrabă ca și cum… seara, încă vară, și brusc toamnă, a doua zi.

Late afternoon, golden and… evening. Into September. Back then it was knock knocking, leaf after leaf. But it could be felt more like… still summer, one day and abrupt autumn, the next.

 

“If you move faster than the music, it will look strange; if you move slower than the music, it will look strange! Be like autumn leaves which follow exactly the rhythm of the wind!”
Mehmet Murat ildan

img_2341_mr

Reflexii jucăușe…/ Sprightly cast

 

“And a bird overhead sang Follow,
And a bird to the right sang Here;
And the arch of the leaves was hollow,
And the meaning of May was clear.”
Algernon Charles Swinburne