“Was the sky always this shade of magenta?” ― Jandy Nelson, I’ll Give You the Sun
Pentru provocarea foto Lens-Artistsde săptămâna aceasta, Amy ne-a invitat să ne jucăm printre peisaje cu nori și cer.
Așadar iată-le, fotografii făcute de mine de-a lungul anilor, cu fel de fel de aparate, la fel de fel de nuanțe și nori… care mai de care ca și picate din cer, cum altfel. 🙂
So, here they are, some of my colorful skies, in a lovely May bouquet today, of sky photos taken by me along the years with different cameras, a playful colorful bundle of rich hues,
…from light pink, purple and violet to strong orange, bright red and shiny yellow, and why not the always serene blue and its white puffy fluff.
Și de la seri și apusuri în toate toanele… și tonurile posibile, până la dup-amieze luminoase de vară…
cu norii ca trepte de alb
Also, from golden or magenta moody evenings and dusks to bright summer afternoons…
with their steps and stairs of fluffy cloud
Această prezentare necesită JavaScript.
ca puful de păpădie rătăcind și rotind și azurind aievea,
ca-n vis de albastru
or dancing like gossamer threads across the azure,
“If you like comets, you should like fallen angels. The fallen angels were the ones unafraid to love, unafraid to fall, ready to burn.” ― C. JoyBell C.
Provocarea foto Lens-Artists de săptămâna aceasta ne invită să admirăm minuni din lumea artei întâlnite din întâmplare în parcuri… și nu numai. Vă invit și eu să admirați aici câteva și împreună cu mine.
Așadar, aproape pășind în eter, cu aripi ca brațe întinse a speranță…
Saltul îngerului, de J.A. Aures, o sculptură din metal amplasată în Lloret de Mar, Costa Brava, în regiunea Catalonia din Spania. Sculptura se afla chiar lângă hotelul la care am fost cazată atunci, H.Top Royal Star & Spa, am descoperit-o într-o plimbare foto, chiar lângă cimitirul modernist de acolo.
Therefore, almost leaping into the skies, its wings like arms beaming with hope…
El Salt de l’Angel, an amazing piece of public art, a metal sculpture by J.A. Ares in Lloret de Mar, Costa Brava, in the Catalonia region of Spain. I was lucky to find it, in a peaceful afternoon photo stroll, right next to the hotel we were staying in, H.Top Royal Star & Spa, near the Modernist Cemetery there.
Apoi… aceste minuni întâmplătoare pe o alee, zărite tot din întâmplare. M-a distrat mult portocaliul lor ochios și chiar ideea de a le crea, fețe nostime care de care mai mirată, înveselind mult plimbările trecătorilor întâmplați pe acolo.
Then… these funny orange playfulness in wood, all teeth and eyes, cutely carved logs, so ingenious and unexpected to see down one alley in spring 2021. They really put a big smile on the faces of those passing by.
Înapoi în Spania, mi-am amintit că am fotografiat această statuie a Sfântului Gheorghe într-o curte interioară a Catedralei din Barcelona. Mi-a părut atunci ca într-o lume a ei, penumbra acelui loc îi dădea un farmec aparte.
Back in Spain, I remembered having taken this photo of the Statue of Saint George in the Garden of the Barcelona Cathedral. It seemed otherworldly somehow, in the shade of those walls, a moment of quiet elegance and truth.
Și desigur… Paris.
În Grădinile Luxembourg, explozie de soare prin cascada de petunii tronând minunat deasupra unei statui, ți se umple sufletul admirând eleganța și frumusețea greu de pus în cuvinte.
And of course… Paris.
In the Luxembourg Gardens, explosion of sun through the cascade of petunias over a lovely statue, makes your soul peaceful to admire such beauty and elegance hard to find words.
Ideea de statui elegante… și de Paris, mi-a readus în ochii minții și câteva scene minunate de dans printre statui și fântâni arteziene… din filmul Un american la Paris, din 1974.
Vizionare plăcută! 🙂
🙂
This statue and art… and Paris topic also brought back to my mind’s eye some wonderful dance scenes from An American in Paris, the famous Gene Kelly movie made in 1974.
“It was like a shadow, like a mist passing across
her soul’s summer day.
It was strange and unfamiliar; it was a mood.” ― Kate Chopin, The Awakening
Stare de spirit de mai… în multe culori și nuanțe și unduiri căutătoare, însoțite de câteva momente de alint pisicesc, pentru provocarea Lens-Artists Photo Challenge, cu tema de săptămâna acesat fiind Stare de spirit(atmosferă, aer, pre/dispoziție)
Trei ani și jumătate de-acum, de la ultima postare pentru această provocare aici, și mă bucur să reiau bunul obicei acum. Prea multe fotografii sunt pe nedrept lăsate în urmă. așa că prefer să mă las provocată, pentru a le scoate astfel pe cât mai multe la lumină.
Three years and a half now, since the last time I posted for this nice Photo Challenge here, quite glad to be back and resume this spring, to join in the sharing. Too many photos that I take would be unfairly left behind, if I didn’t.
Grateful and hopeful mood…
Aer însorit, presărat cu visare, culoare și dor…. poate pentru a reîncărca și reîmprospăta starea de spirit de după amorțeala și înfrigurarea de ianuarie, februarie și martie.
Sweet sunny mood, dreamy, colorful and fuzzy… perhaps to recharge and refresh the state of spirit after the long chilly January, February and March blues.
Cheerful, carefree mood…
Radiază și rozul… cu senzație de apartenență dar și de rătăcire hoinară printre fire de timp. Pierdut și regăsit… poate pierdut iarăși, ca prin ceață, doar pentru a continua să scormonească după miracole prin fiecare secundă întâmplată pe drum.
Pink pensive air… both with a sense of belonging and of wandering aimlessly through gossamer threads of time. Lost and found… and perhaps lost again, only to keep on searching for the miracle in every second passing by with lilac lightness and airy tulip tenderness.
Contemplative, introspective mood…
Minute melancolice, tonuri și contraste jucăușe amestecându-se cu doruri și rotiri… toate ca un puls, și toate picurând stropi de gând, de nostalgie
Melancholic minutes, playful hues mixed with wistful wishes… all like a pulse, and all trickling among threads of thought, drops of nostalgia.
Thoughtful, slightly glum mood…
Cărări unduind, cu popasuri neașteptate… atât de pline de proaspăt și cald uneori, atât de mult luminos în perfecțiunea lor simplă, lăsându-mă fără cuvinte… izbucnire de strălucire și splendoare!
Winding pathways taking unexpected detours… so fresh and lovely sometimes, so luminous in their sheer simple perfection, leaving me speechless… beautiful burst of green splendor and brightness!
Joyful, positive mood… lighthearted.
Și iată și alinturile pisicești adulmecând aerul dimineții… leneș sau jucăuș sau puțin visător și chiar elegant, dar mai ales mereu drăgălaș.
=^.^=
Moody meows too, each and every step and corner… sleepy, lazy or playful or dreamy, or even elegant, but all beyond cute.
Playful kittenish mood…
“The memory has as many moods as the temper, and shifts its scenery like a diorama.” ― George Eliot, Middlemarch
“People don’t have ideas, ideas have people.” ― Paul B. Rainey
I
S-ar putea spune oare că există mai multe feluri de „neașteptat”?
Cel val vârtej? Nu ai prevăzut nimic și se întâmplă, chiar de-ți place sau nu. Și-apoi cel cald și blând? Strecurându-se pașnic, înfiripându-se tacit… deși iar, pe plac sau nu prea.
În ambele… ca în mijlocul unei furtuni. Sau al întunericului acela adânc de dinaintea zorilor. Liniște. Nimic din ce urmează, val vârtej sau domol, nu a lăsat carte de vizită. Nici undă, nici zvon. Se produce fără maestru de ceremonii. Doar îmbrăcându-se-n clipe. Ființând momente, minute și surprinzător… decurgând.
Deși roata minții… mereu acolo. Gânduri, emoții, așteptări sau speranțe, presupuneri… și iar gânduri. Slalom. Toate bune și frumoase, dar ritmul, curgerea… zilele, stelele chiar au altceva de spus uneori. Agendă ascunsă, plan divin, cauză și efect, plus minus intuiție, instinct… oricum se combină toate, sau cum le combinăm noi, baletul lor e sideral. Ne scapă. Cu ambele sensuri ale acestui „ne scapă” luate la un loc. Ne scapă… nu-l putem defini și ne scapă… ne este un ajutor mut. Protejează.
Așa este, ne iubim zona de confort. Siguranță, comod, cald și bine… Fac parte din noi. Vin însă momente care schimbă. Rotesc, răsucesc, învârt și preschimbă ca din eter. Prefac. Ne prefac. Cu sau fără voia, atenția sau cooperarera noastră. Iar uneori, destul de brusc. Și probabil de le-am fi știut, ghicit sau intuit jocul ne-am fi sustras lor cu totul.
Și totuși…
II
Așteptându-ne la neașteptat (ca parte din ecuație, sau din dans), neașteptat-ul devine așteptat?!
Am auzit asta undeva și mi s-a părut extraordinar. Să ne putem pregăti să fim luați prin surprindere, da. Putem face asta? Un lucru care ne-ar lua pe nepregătite, comod sau nu, să fie altfel întâmpinat dacă mintea, inima nu au alte scenarii rulând în fundal. Nu vizionează alt film? Alt episod imaginar… „Oh, dar asta chiar trebuia să fie aici? De ce? Cum?! Așa nu!…” De unde și avalanșa: frustrare, victimizare, resentiment. Singura așteptare de dorit părând a fi… așteaptă-te la orice.
Să lăsăm viața să ne ia de mână. Sau chiar în brațe? Să ne poarte…
III
Mă gândesc și că tot acest mecanism lasă loc foarte puțin sau chiar deloc pentru auto-victimizare sau frustrare, resentiment. Și că pare libertate în stare pură? Pentru că…
…nu e oare minunat când cu harta în mână sau cu planul, graficul, bugetul și gps-ul în cap ajungi să vizitezi acel ceva ce nici măcar nu era pe listă? Nemaispunând că nici nu știai că există.
…nu e oare fabulos atunci când pornești cu o idee fixă despre ceva sau cineva, doar ca apoi ea să capete un contur sau detur complet nou, de nici nu mai reții ideea inițială? Și nici nu mai contează.
…nu e oare incredibil să putem fi noi înșine creatori de neașteptat? Spunând „da”, acolo unde de obicei era de „nu” (sau invers), zâmbind în loc să raționăm, acceptând în loc să evităm (negăm, judecăm)?
Mă gândesc…
I
Could we say there are more types of „unexpected” events?
The sudden type? We foresee nothing at all and it just happens, whether we like it or not. And then, the mild or soft type too? Sneaking in peacefully, taking a slow quiet contour… though again, willy, nilly.
And in both cases… as in the middle of a storm. Or that deep darkness before dawn. Silence. Nothing that will come. stormily or slowly, has left any visit card. No ripple, no rumor. It happens… no master of ceremonies. Just taking shape, putting on seconds. Moments, minutes and surprisingly… following.
Nevertheless the mind’s wheel… always there. Thoughts, emotions, expectations or hopes, suppositions… and again thoughts. A winding way. All is well, but the rhythm, the flow… days, stars do have something else to say sometimes. Hidden agenda, divine plan, cause and effect, plus or minus intuition, instinct… any way they blend and combine, or we combine them, their ballet is volatile. It escapes us. We cannot define it, and that may be a muted kind of help too. It protects us.
We do love our comfort zone. Certainty, comfort, warm and cozy… They are part of who we are. There come moments that change though. They twist and turn and twirl things like out of the blue. They change us. With or against our will, attention or cooperation somehow. Sometimes, quite suddenly. And probably if we had known them beforehand, guessed or felt them coming, we would have eluded them completely.
But still…
II
Expecting the unexpected (as part of the equation, or the dance). the unexpected becomes the expected?!
I heard this somewhere and I thought it is great. To be able to prepare to be surprised, yes. Can we do that? A thing that would take us by surprise, comfortable or not, to be differently seen or perceived if our mind and heart do not have other scripts rolling on in the background. They do not watch a totally different and imaginary episode… „Oh, but does this have to be here? But why? Why now? And how?! No…” Wherefrom the well known avalanche: frustration, victimizing, resentment. The only expectation of some good practical use being, it seems, expect anything. Or nothing.
Allowing life to take us by the hand. Or just to carry us…
III
I am thinking that all this mechanism also leaves quite little room, if at all, for all that unwanted frustration, resentment. And that it also seems to be pure freedom? Because…
…isn’t it wonderful when, map in hand, or plan, graph, budget even gps in mind, we get to visit that something, spot, place, detail that was not even on the list?
… isn’t it fabulous when we start with a fixed idea about something or someone, only to find that it all begins to look totally different from what we initially thought?
…isn’t it incredible too that we ourselves can participate in all this challenging unexpectedness as creators? Saying „yes” where once was „no” (or the other way around), smiling instead of reasoning, accepting instead of avoiding (denying, judging).
I am thinking…
***
Neașteptat-ul meu… sosește total neașteptat pentru mine. Uneori. Gânduri neașteptate, sentimente, gesturi… zâmbete, lacrimi… sau idei? Și luând partea dulce a lucrurilor pentru acum și aici… și poze…
petalele țepoase tare de mai sus, de exemplu, ei bine… neașteptat de verzi?! Și apoi… cam peste tot în jur, lucruri nostime. Surprinzătoare, într-un fel sau într-altul.
Cum ar fi…
minunea de pisic sclipicios de mai jos, nu? Dar care…
My unexpectedness… absolutely unexpected to me too. Sometimes. Unexpected thoughts, feelings, gestures…smiles, tears… or ideas? And taking the sweet side of things now here, fun and lovely photos…
…the green spiky petals above, for instance, well… unexpectedly green?! And then… all around, things unexpectedly funny. Or cute. Surprising, one way or another.
As…
the calm sparkly cat ornament beneath, right? But which…
deh… și-a zis să fie cățel??! Și încă unul cam supărat, dar perfect pentru bradul de sărbători. Când se rotește… sclipici pisi-cățel într-o discuție pisi-cățelească pufos de imprevizibilă.
😀
hm… cutely decided to look like a dog??! A bit cross or sad too, but just perfect for the Christmas tree. When it spins round and round… looks like glitter pets in an unpredictable cat-dog dialogue much.
Sau rozul. Chiar crește în copac! Vedeți?
Or pink. It does grow on trees! See?
Apoi. cu siguranță cel mai mic micuț parfum pe care l-am avut până acum…
Then, surely the tiniest perfume I ever had…
…și cele mai mari mari creioane. Culori frumoase, totuși.
🎨
…and the bulkiest pencils. Fine colors though.
De asemenea, alte două pisicele, dar care sunt mai mult decât… cele pisi. Sunt… da, năstrușnice și codate pixuri (sper să se vadă cât de cât în imagine)
😊
Also two cute cats stretching, but which are much more than just… stretching. They are… yes, ball pointed pens (hope you can notice it too).
Și câteva surprize de Chiți. Unice în neprevăzutul lor, și în tonul jucăuș!
„Incredibil! Un tort-mașină-și mare-și albastru-și de… marzipaaan!” Acum vreo cățiva ani buni, da. Acum același Chiț s-ar da mai degrabă-n vânt și briză după un tort în formă de chitară și de… ciocolată
Sau… reclame la cola Zero zahăr peste tot prin mall, dar prichindelul șoricesc… nici vorbă, aproape îmbrățișa bomboana gigant roz bonbon, înconjurat de bomboane, visând la bomboane… dulce reverie. Nemaivorbind de candelabrul uriaș și alb tronând… parcă îmbrăcat în glazură de zahăr! Episod Hansel și Gretel în toate neregula lui plină de mult prea mult dulce.
Deci… așa.
💝 😀
And a few kiddie Chiți (or Kitsi 🙂 ) surprises. Unique in their unforeseen cuteness and joy!
” Unbelievable! A big blue car marzipan cake… wow!” Well, a few years ago. Now the same Chiț would be more into a guitar-shaped chocolate cake.
Or… Zero Sugar Coke ads there much in that mall, and big, but Chiț… no way, almost like holding to a huge pink bonbon, surrounded by bonbons, dreaming of bonbons…. candy land reverie. Not to mention the chandelier up there looking beyond sugar-coated! Hansel and Gretel scenes too sweetly revisited.
And… so.
***
IV
Pentru că așteptările de o natură sau alta ne pot împiedica enorm să ne bucurăm sau să observăm frumusețea unor clipe sau lucruri care ne sunt pur și simplu acolo. Puse pe tavă grațios?
Pentru că îmbrățișând neprevăzutul, învățăm pur și simplu să-l luăm așa cum se ivește? Nici mai bun, nici mai rău decât am anticipat, ci poate… mai din plin.
Pentru că de multe ori căutăm ceea ce ne dorim (sau așa credem), ajungând în cele din urmă să găsim cumva doar ceea ce avem nevoie.
Cel puțin în condițiile pe care le-am creat noi înșine până atunci… fibră, emoție, gând.
IV
Because expectations, one way or another, can really undermine our ability to enjoy or even notice the beauty of some moments or things that are simply there. Laid on our tray so elegantly?
Because embracing the unexpected parts, we may just learn to take them as they are? Neither better, nor worse than our predictions, but just… more fully.
Because many times we keep looking for something that we wish (or we think that we wish), only to end up finding just what we need.
At least in the context that we ourselves created until then… body, mind and heart.
^x^
Așadar… asta este, o mică paradă a câtorva frânturi de neașteptat din viața mea… pisici, căței, pixuri, creione, parfum de la mic la mare și la… roz și alte câteva pietricele rătăcite pe ram pentru
So… there, fun bits and pieces of unexpectedness in my life, then and now… raining cats and dogs, pens and pencils, perfume from big to small to… pink or other colorful chance gem trees for
“There is something particularly special and personal about the circle
and how its curves comfortably rule
every aspect of our lives.” ― Kat Lahr, Parallelism Of Cyclicality
Forme și contururi elegante, drăgălașe sau puf, cărări sinuoase, drumuri și șosele șerpuind… arcade sau cupole maiestuoase, curcubee…
…totul se arcuiește grațios sculptând meandre, bolți, răsuciri. De la mic la mare.
Elegant, cute or fluffy forms and contours, meandering roads, ways or alleys, winding paths… arches and arcades beautifully rising and bowing…
…everywhere we may look, curves giving graceful shape from within, sculpting twists, twines and turns. From small to big things.
Vălurire spontană prin tot și toate, de parcă ondulând cald un zvon. O chemare mlădioasă murmurând. Cu siguranță despre viață, susurând moale a duios și însuflețire.
A echilibru și grație.
Și iubire.
A wavy tendency in all things, as if undulating a chime. A rippling motion that murmurs. Certainly about life flowing through everything, with vividness and allure.
Albastrul depărtărilor… și al valurilor… și al dorului de meleaguri însorite.
Este albastrul călătoriilor mele de vacanță. Iar dacă printre ieșirile de vară la mare peste hotare au fost și Turcia sau Bulgaria sau Spania mai recent, totuși vacanțele în Grecia, și în special insulele grecești, au fost și rămas… regine!
Prima insulă grecească pe care am pus piciorul a fost Skiathos, în 2006, însă doar pentru o zi, o excursie croazieră. Așa-zisul periplu la doi ani în insule a început abia în 2012, cu Santorini, urmat de Zakynthos în 2014 și-apoi Thassos în 2016.
Uneori, da, îmi doresc mult să putem da minunea asta inefabilă de timp frumușel înapoi, selectiv cumva, să mă mai pot transporta câte puțin în acele momente. Acele veri. Poate să mă bucur mai mult. Sau mai altfel. Să fac poze mai bune. Sau să inspir, să admir mai bine… clipele, albastrul, aproapele din depărtări.
The blue of the horizons… of the waves… of the longing for sunny shores.
It is the blue of my holiday travels. And if among the summer vacations spent abroad were also Turkey, and Bulgaria or Spain more recently, still, the holidays in Greece, and especially the Greek Islands were and still are… king and queen!
The first Greek island that I set foot on was Skiathos in 2006, but only for a day, on a cruise trip. The so- called… every-other-year journeys to Greece started only in 2012, on Santorini, followed by Zakynthos in 2014 and then Thassos, 2016.
There are moments when I wish I could very well turn back this ineffable detail called time, selectively somehow, to be able to be transported miraculously into those moments again. Those summers. Maybe to enjoy myself more, or differently. Maybe to take better photos. To breathe and admire once more those instances, that blue… that faraway closeness.
***
Albastrul apelor de pe Thassos, aqua în amestec fermecător cu blue și bluemarin, pe alocuri fâșii strecurate turcoaz…
The blue waters on Thassos, that aqua in a charming mix with light blue or darker, here and there streaks or patches turquoise…
…or depărtările azurii, uneori alburii privite dinspre liniștea cumva miniaturală a piscinei și șezlongurilor, lumina aceea extraordinară, aerul sărat, palmierii…
Or the misty blue farness, sometimes whitish, gazed at from the quietness of the swimming pool area, feeling like a miniature world, the lounge chairs, that strong silky light, the salty air, the palms…
Pe Santorini… miracol albastru adânc. Vestitele cupole, marea oriunde privești în jur și în jos, atunci când vizitezi Fira sau Oia, trepte coborând elegant direct în azur abrupt. Și câteva colțuri… de-o drăgălășenie și căldură complet grecească. Mi s-au lipt de suflet, iar aceste poze sunt ca un talisman. Îmi redeschid fermecat… ca un portal spre acele momente, plimbări pe alei înguste, căsuțe și hoteluri suspendate deasupra calderei într-un vis siniliu.
On Santorini… deep blue marvel. The well known blue dome churches, the sea anywhere you look, around and down, when visiting Fira and Oia… steps going down elegantly into abrupt azure. And some corners… so sweet, warm and lovely, that cozy Greek style. They stayed glued to my heart, and these photos… they are almost like a charm. They bring back those days like a dear spell… like a portal towards those moments, long strolls on narrow alleys, among little houses and hotels perched up over the caldera in a deep blue dream.
Florile Bougainvilla punctau plimbările în fel de fel de chipuri, terase, balcoane, ferestre, jaluzele, pomi… parcă invadate în mini cascade roz mătăsos.
Bougainvilla flowers making any walk a photo paradise, in so many ways… over terraces, balconies, windows, shutters, trees… fluffy pink waterfall and delight.
Și Zakynthos. Fluturând liberă fărâme de frumos ici și colo, la fiecare pas…
And Zakynthos. Fluttering freely blue dashes of beauty, here and there, at every step…
…cu a sa micuță plajă a epavei, ascunsă după un colț uriaș de stâncă în nord vestul insulei, ape însorite albastru lăptos.
…with its small Navagio Beach, hidden behind a huge rock wall on the north western part of the island, sunny waters from up there, dense milky blue.
“We ache with the yearning
that turns half into whole
and offer no excuses
for the beauty of our souls.” ― Aberjhani, Songs from the Black Skylark zPed Music Player
Ce e timpul? Oare chiar este ceva anume? Pentru că… pare iluzie. Țesătură deasă de trăiri, amintiri, așteptări, sosiri, zvâcniri… un cerc, un freamăt.
O roată numită de noi „timp”, când de fapt se simte doar continuă trecere. Lunile trec, anotimpurile murmură printre pagini, zilele se topesc, anii alunecă, fug…
Am revăzut zilele astea fișierele cu fotografii de pe parcursul anul ce tocmai s-a încheiat, iar filele… multe, mici și mărunte lună cu lună, mi s-au dizolvat și apoi adunat buchete-n capitole. Apoi în părți cuprinse pe anotimpuri, culori… pași mei, amintiri și foiri cristalizându-mi-se-n suflet.
Greu de ales pentru o revedere doar câteva din sutele de poze pe parcursul ultimelor doisprezece luni.
Lumi!
Iar istoria pozelor mee este istoria mea. Perioade colorate la unison. Bucăți de an rezonând în tandem, subcapitole.
What is time? I wonder is it really a certain something? Because… it seems illusory. Elusive. A fabric of moments and living, memory, anticipation, departures, arrivals densely interwoven… a circle, a rustle.
A wheel called „time” by us, when in fact it is felt as continuous flow. Months pass, seasons murmur through the pages, days melt, years slip, run…
These days I reviewed all the folders with photos taken in 2018, and the files… so many, month after month, they dissolved in my mind’s eye after a while and then gathered into chapters. In bigger parts by the season, color… my steps, recollections, comings and goings in my heart.
Hard to pick just a few for this photo review, from among hundreds of images in twelve months.
Worlds!
And their history is my history. Colorful parts spinning all together. The year’s parts echoing one another, subchapters.
***
La început a fost… ianuarie. Și a-nceput ca și 2019, cu artificii. Deși nu am postat atunci, nu știu de ce.
At first it was January. And it started with fireworks, how else. Though in 2018 I didn’t post them.
Și apoi a fost ianuarie cald. Soare, senin, toporași… primăvară țășnită vioi dar parcă rătăcită puțin.
Primele luni ale anului au însemnat plimbare cu apus dincolo, zile de frig nins, mușcate prin casă… dând apoi brusc în mărțișor.
And then, January was very warm. Clear skies, little violets… a little spring feeling a bit out of place.
The first months of the year… sunset walk, cold snowy days in February, geraniums at home and then suddenly… March.
Martie și aprilie au fost culoare. Primele apariții, alb imaculat… pe care le-am prins și reflectate într-un geam din drum, plus fotograful de serviciu.
😊😊
March and April were full of color. The first petals… pure white, which I also caught in a surreal reflection, in a window on my photo paths, plus the busy photographer.
… apoi lalele fabuloase…
...then fabulous tulips…
…narcise, zambile, iriși… în toată strălucirea și visul!
Și Măria sa, nelipsitul Portocală, cum altfel. Și iar… reflexia-mi, același geam și drum. Deh… mă joc, nu glumă.
😊
… daffodils, hyacinths, irises… in all their shine and dreamy air!
And His Highness the Omnipresent Orange, how else, cute Turuz, and again… my reflection, same window, same paths. Well… playful me, what can I say.
Și-a urmat… vara! Albul de mai metamorfozat în roz și roșu și portocaliu, iunie și iulie lumină.
Then there was… summer! May’s white metamorphosing into June’s pink and reds and July’s orange light.
Marea Neagră în august…
The Black Sea in August…
Septembrie și octombrie puțin posace. Deși când ieșea soarele… din nou vară!
September and October a bit dull. Though when the sun was out… summer’s smiles again!
Noiembrie, decembrie albe și reci, culori și nuanțe domolite iernatec.
November and December’s whiteness and coldness, wintry muted colors and hues.
Acesta a fost freamătul lui 2018. În ale mele ritmuri și leit motive, macro, colorate, florale…
Să aveți un ianuarie 2019 de vis!
This was 2018’s swish and ripple. My rhythms and leitmotifs, macro nature, colorful, floral…
“A lake is a landscape’s most beautiful and expressive feature.
It is Earth’s eye; looking into which the beholder
measures the depth of his own nature.” ― Henry David Thoreau, Walden
Septembrie verde trecând peste ape,
reflexii și-albastre plutiri
la nord de secunde,
la sud de ființă
în nuanțe
din albe
rostiri
oglinzi,
anotimpuri,
apus, dimineață
rotire susur aproape
de vară trecută prin iarnă,
primăveri clipind peste ape…
A green September over the weather, reflections and timid white flow, to the north of blue seconds, from the south of desire through hues
sharply aglow
mirrors and seasons, evenings and mornings spinning whispers together of summer through winter serene, and spring rippling over the weather…
“Enjoy the little things in life because one day you`ll look back and realize
they were the big things.” ― Kurt Vonnegut
Zilele sunt pline cu de toate, de la mic la mare, sau mijlociu… Dar cumva cumva, ceva anume ne va face întotdeauna să zămbim și să zâbovim. Să oprim goana ca să privim puțin mai mult înspre ceva anume. Și acel ceva ne va umple sufletul cu mult cald și adevărat. Ca și cum ar fi deja o parte naturală din noi înșine.
Multe-mi sunt mie lucruri dragi, multe și mărunte. Răsfirate la tot pasul, doar de-aș avea timp să mă pot bucura de ele. Dar dacă nu am… atunci îmi fac. Fie și câteva clipe, pentru o fotografie măcar, un surâs sau un gând ca din mers. Uneori însă chiar minute în șir… o plimbare liniștitoare, un fel de mâncare preferat, o conversație interesantă sau fie și doar câteva rânduri într-un jurnal.
Days are full of things, little or big, or so and so… but somehow just a few certain things will always fill our heart with joy more than others, making us smile and stop the rush, as if part of us is already there, in being with, doing or having those things. Like a natural part of ourselves.
Many are the happy things in my days, one more colorful or playful than the other, scattered all around me left and right, only if I could find the time to enjoy them all. Well, and if I don’t, then I make time. It’s a must. Be it for a photo or two, a smile or a wispy thought. Sometimes there can even be minutes in a row… a tranquil walk, a certain favorite dish or desert, an interesting or challenging talk, or at least a few lines in my diary.
***
Și printre minunile care-mi pot încânta mie ziua… ei bine, deloc greu de ghicit,
…copacii în floare primăvara, primele flori, lalele efervescente parcă…
😊😊
And among such things that do make my day… well, not too hard to guess,
…spring bloom and the first spring flowers, the lovely tulips so effervescent…
drăgălășenii întâmplătoare de aprilie…
chance April cuteness…
clipe norocoase de mai,
May’s lucky moments,
bobițe de prospețime, perfecte pentru câteva poze, la fiecare sfârșit de mai, început de iunie,
droplets of freshness, just perfect for a few random photos, during spring and early summer showers, at the end of every May, beginning of every June,
trandafiri radioși de toate culorile și formele,
radiant roses of all colors and petal shapes,
mușcatele și frunzele lor ondulate pufos în plină vară,
geraniums and their marvelous leaves in the middle of summer,
the color yellow, the magnificent blue, the fabulous white,
lumina dulce a dimineții, mare sau munte,
sweet morning light, seaside or mountains,
norii,
the clouds,
sau pufosul Portocală, puțin confuz… oare ce mustățile mele-o fi foind pe-acolo prin iarbă, click click la mine…
or fluffy Orange perhaps wondering… what on my whiskers is sneaking through the grass, clicking away at me…
fabuloasele căpșuni (era cât pe ce să le uit, uf deși fac parte din rețeta mea preferată de momente gustoase de-nceput de vară),
🍓🍓🍓
the splendid strawberries (I had almost forgot about them, though they are part of my most happy summer moments),
grandioasa Grecie…
și așa mai departe!
gorgeous Greece...
and so on!
Călătoriile cu avionul, băncile elegante și comode pe alei, o geantă genial de încăpătoare și înstelată, souvenirurile, scoicile, albastrul unei piscine, ideile nostime…
Traveling by plane, elegant and comfortable benches along alleys or promenades, a beautiful starry bag to carry things in cozily, souvenirs, seashells, the swimming pool blue, funny ideas…
Această prezentare necesită JavaScript.
un gest cald, răbdarea sau grija cuiva, amintirile, cum ar fi…
…porția aceea delicioasă de clătite cu ciocolată, și-apoi băuturile-culoare cu gheață?!
a warm gesture, patience and care, friendliness, nice memories, such as…
…those yummy chocolate pancakes and those delicious ice drinks, so savory then?!
cărțile,
books,
și chiar aici aici, blogul meu roz, imagini și cuvinte, și muzică…
or right here and now, my pink blog, photos and words, and music…
Cele mai multe din fotografiile de aici au fost făcute cu telefonul pe parcursul ultimilor ani. Plimbare printre pașii mei rătăcitori, fie soare, fie nori. Sper că v-a plăcut… potpourri colorat cu fel de fel de minuni care mă fac să zâmbesc, și care-ar putea continua liniștit. Fiind destul de evident că fericirea mea e de culoarea primăverii-verii complet. Toamna-iarna… cu frumusețile lor, desigur, dar nevorbind neapărat pe limba mea. Decât poate… ruginitele frunze pictate și ornamentele de sărbători, da! Sărbătorile de iarnă care… au trecut deja la atac zilele astea. 😊 Și dacă ați pregătit curat și ordonat ciuboțele și ghetuțe…
…eu sper că Moș Nicolae vă va fi harnic și darnic!
Zile frumoase, vă doresc!
🙂
With the exception of a couple of photos, all the rest are phone photos, taken 2016, 17 and 18… a bit of going down memory lane too, happy to remember the moments I took each of them, rain or shine. Hoping you enjoyed the stroll… colorful potpourri of lovely things that make me happy, and could very well go on and on peacefully. Also it goes without saying that my happiness is more of a spring-summer type. Autumn-winter… have their beauties, surely, but not exactly my kind of fun and joy. Well… maybe the rusty painted leaves and the tree ornaments, yes! 😊 The winter holidays are already on their way here now… in full gear. And in case you have just polished your shoes and boots…
…I hope Saint Nicholas Day will be a happy and lovely one for you all!
Doar Nicole... 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.