“I’ve never seen beauty
so devastating
as in the lines
that trace our hope
and fall from the stars.”
― Jessica Kristie
Încerc să observ,
chiar să-mi fiu mie
un caz de studiu
sau studiu de caz…
lipsit de răgaz
și doar cu aminte,
cuminte,
prin roi de cuvinte
să-mi aflu lumina,
dar și rădăcina
seva,
tulpina
I try to be aware,
to be to myself
a case study
or a study case…
like an endless race
and just to remember
from March to September
the swarm of soft splendor
to find out the brightness,
but also the whiteness
the lifeblood,
the lightness
Căci fire din soare
răsun-a chemare
a miez – căutare
stăruitoare…
nici zarea, nici marea
nu-mi stinge strigarea,
nici frunza sau iarba
nu-mi sperie graba
din puls de sclipire
răzbind amintire,
trezire,
iubire
For spurs from the sun
rush through like a run,
like a seeking – a quest
that’s given no rest…
horizons or seas
cannot find its key,
nor leaves, neither grass
can temper its sass
from deep pulse above
free like a dove
awoke, wings of
love
Grăunte boboc
ce-mi murmură foc
culoare și vlagă,
nu-i arde de șagă,
iar floarea,
splendoarea
rotind sărbătoarea
surâde a rază
și-mi catifelează
cărarea și mersul
și tot universul
și visul
și versul
A bud like a spire
a branch climbing higher
rich color and fire,
so much to admire,
serene trees in bloom
in April’s warm womb
wide smile, pink shine
spring’s blossoming shrine
on alleys and ways
adorning my days
a sunnier time
for rhythm and rhyme
Nic💮le
doar nicole... 