Zi-le de mai… / May’s Heyday

“What we call life is only talk of nature.”
― Dejan Stojanovic, The Sun Watches the Sun

 

Un simplu pășit pe trotuar în zi însorită de mai… grea afacere. 🙂
Culori țipă, petale dansează, verdele mai verde ca niciodată, iar norii… mai pufoși ca oricând.

Se putea fără să dau puțină binețe fotografică minunilor? 😉

***

Simply walking down the street on a sunny May day… hm, tricky thing.
Colors singing, petals dancing cheerfully, the green greener than ever, and the clouds… much fluffier than before. 🙂

Couldn’t just pass by without saying a photographic „hi, there!” to all the cute dear marvels.

 

Strălucirea din iarbă te poate lăsa fără cuvinte. De aceea…

***

Left speechless by the glint in the grass, so…

“Get close to grass and you’ll see a star.”
― Dejan Stojanovic, The Sun Watches the Sun

 

Pe drum, trandafiri surâzând jucăuș, în culmea frumuseții lor colorate.

***

On my way, roses smiling playfully, reaching a peak of colored beauty.

 

Aer cu aromă de mai …și puțin parfum de bujor.

***

 Breeze with fragrance of May …scented with peony.

Și… să nu uit. 🙂 A year ago, today (well, almost). 😉

 

De dincolo de trist și de alb..

“It’s better to burn out than to fade away.”
― Neil Young

De dincolo de nori trecători, cerul de aur mă arde
De dincolo de abur și ceață, visul îmi e de azur
De dincolo de ploaie și dor, îmi este vară și bine
De dincolo de boare și zbor, străbate iubire și pur

De dincolo de cărare și mers, mi-e calm și îmi e popas
De dincolo de umblare și gest, compas divin, căutare
De dincolo de umbre, lumină.. curgând din izvor de privire
De dincolo de raze și vis, suspin și vindecare

De dincolo de vuiet și mare, pulsează țărmuri și valuri
De dincolo de zbateri și foc, senini pași măturați
De dincolo de lacrimi haíne, răzbat tulpină și ramuri
De dincolo de lună și noi, tresar timpi necreați

De dincolo de toamnă târzie, mă mângâie fărâme de iarnă
De dincolo de așteptare, se face că ninge cu cer
De dincolo de rană și gând, întreg univers se destramă
De dincolo de trist și de alb, străbat muguri de ger

De dincolo de ochii tăi dragi, aleargă câmpuri de aștri
De dincolo de brațe de cald, se sting norii albaștri
De dincolo de amintire, plutește îmbrățișare
De dincolo de anotimp, spirală de vie culoare

De dincolo de fierbinte de stea, răsare felie de noapte
De dincolo de zgomot și frig, adâncă tăcere.. și șoapte
De dincolo de aripi de tine, coboară zâmbet și sens
De dincolo de ruguri de soartă, rotește albastrul imens

De dincolo de soare, de floare și rost,
mereu îmbrăcăm ce va fi cu ce-a fost…

 

 

Alin(t)area…

 

Crudă alinarea mea,
Ochii-n lacrimi îmi urca
Din fierbinți săgeți de sori
Printre vălătuci de nori
Pe sclipiri cuminți de raze
Mângâind deșert și oaze
Printre ape, după stânci
Dincolo de munți pe brânci
Se suia, se opintea
Până-n vârf se cățăra
Cu suflare tremurând
Boare udă, zori de gând,
Culegând fiori de iarbă
Sânge proaspăt din otravă,
Mirosind a rugăciune
Val de suflet prins în spume
Scuturând din începuturi
Ploi, noroi, umbre de fluturi,
Dintr-o larvă de lumină
Ridicând cruce senină

Această prezentare necesită JavaScript.

vânt ..cântec de gând

 

 

vânt hoinar, vânt de neoprit

mături drumuri și mângâi trotuare

copacii și iarba de tot i-ai zbârlit,

iar frunzele le-ai scos la plimbare

 

nisipul în forme frumoase-l așezi

și apa unduios tu o  piepteni,

marea cu valuri o îmbrățișezi

de-o veșnicie prieteni…

 

atingi și coline și dealuri și munți

și suflete de om  te respiră,

norii te dansează pe brize, pe frunți,

iar cerul senin te inspiră…

 

cu soarele mare și galben și cald

te joci din inima toată,

iar în sufletul plin al celor ce ard

te rogi adiere curată…

Povestea razei…

din soare țâșnind zbor ager ca gândul

moale și lin ating iute pământul

mă odihnesc puțin, încet răsuflând

pe frunze de plop ușor tremurând

mă joc dulce și leneș, cald licărind

în păr de copil curat țopăind

 

intru în casă sau prin geam scânteiez

cu fire de praf lucind vesel dansez

chiar și-n oglindă izbesc, iute spărgându-mă

în curcubeu jucăuș frumos colorându-mă

 

peste garduri vii sau de lemn,  răsfirate

mă răsfrâng luminând din mănunchi de surate

în apa cea vie – de se-unduiește sau susură-

picurii mei, luminițe vii, flutură

alerg și m-ascund printre ramuri și muguri

plutesc scânteind peste vie și struguri

apoi mângâi ușor fluturi și nori

și cald risipesc recii fiori

 

mă odihnesc pe blănița pisicilor

strecurându-mă iute printre țepii aricilor

pe piersici le fac dulci arămii

iar caisele verzi, portocalii

dau ușor strălucire la cireșe, căpșuni

printre frunze și flori, de ce nu? …fac minuni

 

știu ca fiecare mă place, mă simte

în aerul cald, în nisipul fierbinte

din fir in fir de nisip sau de iarbă

nimeni nimic nicicând nu mă-ntreabă

dimpotrivă, pun bucuria pe chipuri

prin zeci ..și sute ..și mii de tertipuri

șatenelor dragi le dau reflexe roșcate

la blonde de soi, nuanțe vii platinate

brunetelor, lungi șuvițe-argintate

iar la domnii gentili, tonuri tari, grizonate

 

când noaptea mă face rază de lună

la toți, ușor, le șoptesc noapte bună

 

și când simt nor de suflet pus în balanță

pe loc tresar, pâlpâind a …speranță,

iar când pacea adânc se coboară în fire

mă aprind imediat arzând a …iubire

 

dar numai radiind dintr-o privire senină

înteleg de ce toți îmi spun …de lumină

ploaie de raze

Vai!…

Un copilaș cam drăgălaș

Mereu mă-ntreabă …mereu

De ce e-așa? De ce e aia?

De ce e el…  și sunt eu?

Cum de așa vine deodată

Ploaia din cer …și s-a dus?

Cum de un nor are o formă?

Soarele …cum de-a apus?

 

Luna și ea, cum de răsare?

Unde a stat pân-acum?

Stelele sus galbene toate

Ele de ce stau în drum?

 

Apa cea bună de ce e udă

Și de ce curge-așa lin?

Iar primăvara… unde e iarna?

S-a topit chiar așa din senin?

 

Vremea măreață… de ce îngheață?

De ce e ceață sau nori?

Iar buburuze și alte gâze

Unde se-ascund când nu-s flori?

 

Jocuri voioase, foarte serioase

De-a v-ați-a..prinselea iar,

Ne tot jucăm și tot sperăm…

Copiii nu cred in zadar!…

 

..copilărie