Arhive etichetă | octombrie

Zâmbet de ..crizanteme

 

Privea lung pe fereastră. Picurii reci de octombrie erau atât de deși încât nu-i venea să creadă că poate zări frunze, copaci dincolo de ei. Aerul îmbibat îi părea ca o pânză alburie  pe care ar fi putut oricând arunca picături de culoare, iar acestea ar fi pătruns țesătura lichidă împrăștiindu-se haotic și impregnând reverberat peisajul mohorât.

Avea mâinile reci. Tăcere. Atinse cu privirea stropii de dincolo de fereastră. Fragmente de gând lichefiate, lent absorbite, se dizolvau în căderea lor. Înfrigurarea o cobora acum  și prin ochi. De neoprit. Bucăți întregi de tristețe despre care nu știa că le are începură să îi curgă greu, amestecate tulburător, ca din cer. Un cer una cu ploaia. Un cer care nu era cer. Devenise cupolă de ceață. Cascadă de nori cenușii vălurindu-i ființa. Cădere. Curgere de neoprit, molcomă și apăsătoare, purtând-o prin ea însăși dincolo de ea. Dincolo de toamnă.

Cu privirea azvârlită pierdut, întinse o mână ca prin vis și desprinse  o fărâmiță de gând din revărsarea împrăștiată amețitor ca de niciunde. I se părea străin. Era oare al ei? Era al frământării din inima toamnei, al lacrimilor ei neplânse încă? Lăsă gândul zbătându-i-se crud în palmă să își ia zborul și închise ochii. Inspiră adânc propria bătaie de inimă murmurându-i stingher prin negura deasă. Inspiră zvâcnet care acum i se întorcea înapoi, ca prin susur de trecere.

Freamătul mlădios dar rece al unduirii îi cuprinse întreaga făptură, ca un foșnet bezmetic de nimeni simțit. Liniște ..plină de vuiet îndelung, necruțător, presărându-i neliniște.  Simți că pleoapele îi sunt săgetate ca de cioburi ascuțite căutând să străbată usturător. Un oftat prelung îi străbătu adânc răscolirea ca tăind printre frânturi de culoare.

Pe nesimțite, un abur ușor cu aromă de cald îi învălui moale obrazul. Un abur ca de tainic duios picurându-i  blând, neașteptat. Deschise ochii cu greu. Desprinzându-se anevoios de printre fire împletite de curgere, se scutură înfrigurată. Privi în jur. Se întunecase. Păși prin întuneric și aprinse veioza de pe măsuță. Camera se umplu brusc de o lumină dulce, catifelată.

“Îți este frig? Pregătesc un ceai..” se auzi o voce din cealaltă încăpere, o voce pe care o cunoștea atât de bine. O voce pe care o iubea.
“Un ceai.. Da, mulțumesc,” răspunse ea zâmbind ușor în timp ce trăgea încet perdeaua cafenie peste geamul întunecat.
“Vreo preferință anume?”
“Nu. Deși, poate ..de tei.”
“Imediat, atunci…” răspunse vocea. “Ai văzut ce crizanteme colorate ți-am luat?”

Chiți la Disneyland, Paris – partea 1

 

..sau

Anotimpuri cusute ..cu poncho 

..sau

Cuuum ..deja e octombrie?  😀  

Mdaa… se vede treaba că timpul totuși ..și anume, trece. Hmm.. zboară, iar toamna care ne desfrunzește peisajele chiar își intră în drepturi ..fără drept de apel.

Și totuși, cu ocazia acestui Meșteșug ..de miercuri (no. 18 – Vis de Disneyland), tot în drepturi își intră și câteva  prea muuult sortate poze făcute într-un cadru de vis, la final de vară pufoasă, ..poze care au fost lăsate cumva la dospit de septembrie și care acum se ițesc colorat de printre ploi cu soare și nori de octombrie timpuriu.

Așadar, sfârșit de august 2015. Ce pot să mai spun, acum m-am trezit??! Mdaa.. ce pot face, ..blame it on the rain, cum altfel. 😀 Deeeci, sfârșit de august fierbinte și ..1, 2 septembrie, ..hop și noi în concediu de final de vacanță. Sau vacanță de final de concediu?! Și oare unde? Chiar la cel nostim și nemaipomenit parc Disneyland de lângă Paris!!  Păi da, chiar așa, chiar final de vacanță de Chiți, ..acel domn băiat ce nu pusese defel picioruș pe asemenea magic tărâm de poveste. Se poate așa cevaaa… 🙂

Ehee..  dar pe aici, prin vizite, deja ați mai pășit pe alei de jucăuș tărâm Disney, poate fără s-o știți, printre flori și iar flori …și dulci flori pozate din mers.  Sau chiar printre fulgi de frumoasă magie aduși rătăciți prin bagaje. Iar acum venise și dragul rând al câtorva momente de fantezie și vis surprinse la început de septembrie neașteptat de rece, pe alei frumos aglomerate de parc.

Fie Adventure sau Frontierland,  Fantasy sau Discoveryland, Chiți ce-i drept le-a cam bifat pe toate. Și de ce nu? Doar personajele și scenele de desene animate chiar sunt acea ..mereu copilărie din noi. Mereu proaspătă și plină de joacă, cu multă culoare ..și candoare ..și vis. Totuși, al său preferat a fost care altul decât….

Și poate vă întrebați totuși, de ce Anotimpuri cusute cu  ..poncho? Păi cum de ce?! Știți voi cum ni se întâmplă uneori, mie cam des, comic lucru, dar pășirea neavizată din august înspre septembrie, cu 10 dragi grade Celsius brusc lipsă, se pedepsește conform regulamentului de circulație între anotimpuri cu achiziționare de souvenir elegant pe nume ..poncho, din souvenir shop de pe Frontier Land. Desigur că ..nu pun nici poză și nici vorbă de ..cât (hmm..),  dar spun că  a fost chiar acel ceva pufos și drăguț, acea neașteptată ..pièce de résistance 🙂 de printre hăinuțe de vară, care a ajutat cea mami de Chiți să-și prindă cu greu ceva grade la loc… bârrr ..bârr.

Chiți al nostru a profitat și el de situație.. și bien sûûûr, cââât mai multe tricouri souvenir au fost călduros îmbrăcate din mers. Hihi… 😀  Ei, dar asta este deja altă poveste…

bye!..

Salutări cu mult drag ..din vesel și mai mult decât magic Chiți..land! 😀

Va urma…