Arhive etichetă | răcoare

Să mă-ntorc…

 

aș vrea să mă-ntorc în clipa fierbine
unde muguri de cred mă-mpresoară cuminte

să mă-ntorc și să iau din clipa curată
căldura de dor din inima toată

s-o iau și s-o semăn, s-o ud și s-o cresc
să-mi răsară din nou un mugur ceresc

să răsară și flori și frunze și fruct
și semințe în zbor și un nou început…

..și pașii pe ape de umedă boare
să-mi atingă ființa cu o caldă răcoare

în zbor pot să sper că voi lua iarăși foc
în clipa fierbinte de vreau să mă-ntorc

reaching out..

reaching out..

Cuprinderi de azur

 

Tandru și crud, azurul  m-a îmbrăcat în satin albastru și dulce de zori, mi-a picurat în fiecare por lumină de privire limpede pătrunzătoare, mângâindu-mi pleoapele cu umbre de nori sparte de raze moi de soare.

L-am sărutat cu  șoapte din sideful sufletului meu. L-am îmbrățișat strâns, plângând lacrimi de zâmbet. Lacrimi adânci de stea. El  mi-a atins strălucirea din ochi, alunecându-mi moale și cald pe frunte, pe păr, iar eu i-am întins șiroaie calde de mine.

M-am cuibărit apoi  în urmele privirii lui plină de proaspăt și răcoare. El mi s-a cuibărit în catifeaua roșie a inimii și în mătasea gândului încă negândit. Doar vag presimțit în lumina dimineții… ca ochi arzându-mă albastru ocean.

Cum să te aflu mereu.. și mereu.. ? Unde să te am din veșnic răsărit? Spune-mi, te rog.. spune-mi. Când să te văd, să te aud, să te ating, …trezită, iar și iar, de zarea senină?

Neîncetat, …curgând tăcut în  urme adânci de mine prin tine. În fărâme de aer, firimituri de nori, felii de ceață. În umbre senine de nori și de raze. În nopți fără lună, ascuns în întuneric. În stele fără nume. În lumină de privire. Caută-mă și.. ..te voi găsi. Fără răgaz.