Cute Quotograph… and beautiful brightness

 

 

 

Această prezentare necesită JavaScript.

 

“There is strong shadow where there is much light.”
― Johann Wolfgang von Goethe

 

Nicole

 

 

 

Culoare cărare…/ Color flutter

 

“Every time you name yourself, you name someone else.”
― Bertolt Brecht

 

Când stelele-ți surâd a tine
și a soartă,
a căutare vie
din colț
de asfințit,
tu uită-te la mute
răsfrângeri în oglinda
în care dimineața,
șoptindu-ți,
s-a topit

Din ape-ndepărtate, cu nuanțe
în privire,
blând vântul te ascultă
și-ți unduie
culoarea,
doar tu să-ți lepezi umbra
din freamăte de noapte
și inspirând sclipire
să luminezi
cărarea

 

When starry skies start smiling at you
and fuzzy fate,
of burning search from corners 
of sunrise
and sundown,
you look at muted echoes,
reflections in the mirror
in which inspired mornings
have cleared off your
frown

From waters far away, with hues
in their eyes,
the mild wind still listens
and sends to you its
flutter,
for you to shed your shadow
from nights’ surreal darkness
and breezily to shine,
to softly light your
color

 

Nicole

 

 

Ce culoare?!…/ Cee’s Fun Foto Challenge: Black and White

 

“What I love about Black & White photographs is that they’re more like
reading the book than
seeing the movie.”
– Jennifer Price

 

Să îți fugă uneori curcubeul de sub picioare
și-atunci…

să pășești alb negru,

să citești în tonuri și umbre
jocul luminii
subtil,
să nu te inunde culoare,
paletă cromatică,
irizări…

să descifrezi
codul întunericului,

împletirea lui caldă și rece
în negru
cu strălucirea ascunsă
în lucruri,
jocul lui obscur
și adânc

să citești în raze dezgolite
de haina nuanțelor
foc…

Să îți fugă uneori curcubeul de sub picioare
și-atunci…

 

To feel the rainbow slipping from under your feet
and then…

to tread in black and white,

to read in midtones, in shadows
light’s play
so subtle,
no ripple of color,
no chroma,
no tint…

to decipher
the code of darkness,

its warm and cold mix
in the black
with the hidden shine
in things,
its obscure game
and deep

to read in rays unclad,
no coating of hues
of fire…

To feel the rainbow slipping from under your feet
and then…

 

 

Gânduri alb negru pentru

 

Thoughts in black and white for

Cee’s Fun Foto Challenge: Black and White on Cee’s Photography blog

 

 

Nicole

 

Vara, florile, marea…/ Summer, flowers, the sea…

 

“At the seaside all is narrow horizontals,
the world reduced to a few long straight lines
pressed between earth and sky.”
― John Banville, The Sea

 

Când vara mă poartă albastru,
iar orele-mi-ntind trepte line,
minutele-ncep să-mi șoptescă
cuvinte-n petale senine…

Surâsuri de clipă atinsă
de nori și raze din inimă
cerând parcă spumei din valuri
s-aștearnă zile cu rimă

Să mângâie gânduri cărare
pe-a timpului fragedă coamă,
cu murmur de tine aproape
de dincolo de umbră și teamă

 

When summer carries me blue,
the hours fine stairs unveil,
long minutes start whispering gently
sweet words in petals’ sweet tale…

A moment’s warm smile seems touched
by clouds and rays from the heart
as though urging the sea foam
to draw clear days like a chart

To cradle my thoughts like a trail
on time’s delicate crest…
deep murmur of you feeling close
through shadows, soothing deep rest

 

Un septembrie frumos!

 

Wishing you a nice September!

Nicღle

 

 

Strălucire și umbre…/ Glow in the shadow

 

 

Strălucire matinală portocalie, dintr-un soare rostogolindu-se peste pași sinuoși de septembrie.

 

Orange morning glow, the sun tumbling over winding September steps.

 

O dublă provocare astăzi, și chiar pe gustul meu,  Strălucire și Umbre, la mine împletite cu petale și rouă surprinse într-o dimineață de-nceput de toamnă. Și cu soare și lună… cunună peste zi.

Mereu fascinant… cum lumina îmbrățișează penumbra, iar penumbra adâncește lumina. O strălucește.

 

A two-challenge post today, both for One Word Sunday – Shadow, on Debbie’s Travel with Intent, and The Daily Post’s Weekly Photo Challenge – Glow, woven with pink petals and dew one shiny morning. And with the sun and the moon arching over the days.

Always fascinating… how light embraces shadow, and shadow deepens light. It makes it glow.

 

Luna plină strălucind printre frunze și adiind umbre tăcut…  minute în șir petrecute pe balcon, ca într-un univers paralel, nelumesc.

 

The full moon glowing through the leaves rustling in the shadow… minutes in a row spent on the balcony, like in a parallel universe, unworldly.

 

Și bineînțeles că mi-am amintit și de ceva nostim. Se putea fără?

Joc și joacă cu lumina și umbrele.

😊

Surely, something cute that I recalled watching some time ago, how else? 

Fun and games with the light and the shadows.

 

Spring Quotograph… the flutter and the flight

 

 

Lăcrămioare dulci și albe, desigur. De vis diafan. Dar cum a fost… ei bine, poveste sinuoasă și lungă. Deci povestesc. Pentru că, atunci când a venit vremea ședinței foto de weekend timpuriu, nu prea voiau minunatele și finuțele să-mi stea „lacrimă” de poze și pace. Și tace, și face…

…că n-am avut încotro și-a trebuit, eu și-aparatul, să ne tot dăm și dansăm pe după tulpinițe, după cer, după frunzele late și prelungi, în cercetare de mărgeluțe de alb. Florile, mici micuțe mititele… ia-le de unde nu le zăream, și iar pace. Ba după frunze, deci umbre, ba doar vreo câteva bobițe dese de o tentă verzuie…

Pentru că anul trecut arătau fix așa! Mă credeeeeți?! Fără ca eu să fi făcut nimic nimicuț atunci. Era prima dată când le fotografiam, ca să nu zicem că norocul începătorului e-un simplu mit. Plus… uf, lumina soarelui. Iar florile n-aveau nici urmă de boboc atunci. Pe când acum… primăvara bobocilor. 🙂

Și, am încercat. Să le-aranjez, și rearanjez, prima dată-n viață când gâdil și dezmierd fir cu fir din câteva buchețele, ce mai. Și s-a văzut treaba că… ba. Au stat și-anume foarte, și exact, cum au vrut dumnealor! Mai ales și dacă le-atingea câte-o pală de vânt, chiar le zmucea uneori, nevinovată săraca, pala, ce pot să zic.  Ce treab-ar fi putut avea ea cu foiala mea, și ea destul de zbuciumată. Pe lângă perdea, pe sub nori iute trecători, printre raze care parcă jucau șotron, v-ați ascunseles și puțin sârba pe răbdarea mea dată fiiin, fin prin răzătoare. Cât pe ce vaza mea albastră cu margine de auriu să-și ia zborul. Și asta-i.  😊 

Și totuși, lăcrămioarele. Puțin zăpăcite, puțin zălude, chiar zănatice în anumite momente, ițind câte-un bob, sau câte-un ghioc, în toate colțurile pozelor mele căutătoare de unghi favorabil. De compoziție. De încadrare, expunere… vezi de nu! Că le tot „șopteam” printre click-uri… „hai, stați și voi de la mama natură puțin, n-așteptați să vă cânt și descânt eu, vă rooog! N-am toată ziua la dispoziție. Compoziție, indispoziție…” : )) Deși apoi, pe ecranul monitorului, concluzia pufoasă: oricum le-aș fi pozat, tot frumos ar fi lăcrimat și luminat. Ei, poate ceva mai din ceață, dar au cooperat până la urmă, cumva cumva. Probabil văzând atâta strădanie, dans, joc de  umbre, de pași, de zoom… nu și-au ieșit din cuvânt de lăcrămioară sinceră și transparentă, oricum a fost spectacolul de raze și vânt, sau avânt, cu elan muncitoresc… și de-aproape-ntâi mai. 🙂

Iar eu, în semn  de recunoștință, mi-am spus… mersi atât de mult de subiect! Fie ploaie, fie soare, fie viscol, sunt un subieeect… din punctul meu de vedere, pot ține loc și de predicat, și de atribut… ceva orice, dar la vocativ:

„Lăcrămioarele, ce bine… încă o dată magia a prins puțin glas!”

 

(This here, is not a word for word, or line by line, translation of the above Romanian version of this post. It is an idea-by-idea attempt at depicting the same thoughts and feelings, the same experience. Or perhaps, a thought by thought description, or feeling by feeling…  An interpretation, that is. Thank you! )

 

Lily of the valley, certainly, it’s not April without them. Like a spring dream, so suave. But the flutter and flight „backstage”, so to say, oh dear. Let me tell you. 🙂

For one thing, what crossed my mind when I proceeded to photographing the lovely lily of the valley this weekend, well, it really was like… „What on earth, for April’s sake (the month I mean)! These sweet little things, no way are they going to… strike a pose! For me and my camera, no…” Meaning, just look at them, fluffy bells, ruffled and a bit messy, plus the playful shadows…  Their slim little stems, elegant slender leaves,  the cute teary flowers… so tiny (by the way, the name of the flower in Romanian is „lăcrămioară” meaning „little tear”, well…)  and this year, mostly light green buds. Even tinier. I had to try and find secret ways, shortcuts to capture their warm charm, at least a cute bit.

Because last year they looked just like this, really. Can you see any buds there?! Not really, no. And I didn’t do much then, not at all. All this, making it somehow clear that beginner’s „luck” may not be just a myth. On the other hand, this April, totally different experience, and frisky.

So I took the photos as it was, this weekend, several sessions, so to say… gusts of wind through the curtain, April sun playing hide-and-seek, maybe even hopscotch… rays like in a swift dance through the clouds, couldn’t make out the direction of the spring breeze too well either… and at the same time, like heaven was breaking loose on my balcony. The little droplets and dashes of white magic shining like nothing else! Well, „tough” endeavor, but funny. I was afraid my blue vase with a thin golden rim would simply take off and vanish into thin air, just like that.  😊 

So, there you go, the spectacular lily-of-the-valley this year, looking playful, also serene… never seeming to mind my ruckus and fuss all around them, my to-and-fro. Simply showing their cute little heads in any corner of my poor photos, no matter the angle, the rays, the shadows, the exposure… What can I say, they finally did „cooperate”, I must admit, though more with my brave new Nikon than with me, in spite of my occasional whispers or muffled requests accompanying the clicks, sounding something like… „Come on, dear ones, work with me, shine clearly, let me find the right corners, the right light, composition…”  On the pc monitor, the fluffy conclusion: quite content, and realizing that no matter the strife, they would still look nice, though a blurry kind of nice, yes. Well, after all, they are wonderful flowers, aren’t they? They must have sensed all my dance and prance, and so tried to keep some spring promise that they would look nice in the pictures, and my working zeal, too, well… the 1st of May  is pretty close anyway. 🙂

And as a sign of gratitude, I said… thank you for such a subject! No matter the weather, the sun, the wind or the rain, they are a lovely subject, that I think can find work as a predicate, an attribute… someway somehow, and the sentence… is in the vocative:

„The tiny white wonders… like casting a little magic spell again!”

 

“There are certain half-dreaming moods of mind in which we naturally steal away from noise and glare, and seek some quiet haunt where we may indulge our reveries and build our air castles undisturbed.”
― Washington Irving, The Legend of Sleepy Hollow and Other Stories

 

Și… v-am umplut duminica de lăcrămioare, știu. De aceea, dacă este festin, atunci să fie… atașez și o melodie. Cu lăcrămioare dulci și albe, desigur.

😊😊/

And…. I filled your Sunday with my lily-of-the-valley adventures, I know. What can I say, I’m adding a nice tune and video, too. With sweet white flowers, certainly.

Cute Quotograph… and the beauty of light

 

 

Toamna a pictat cu fâșii de lumină împletite cu bucăți de culoare, sclipire și  cer…

 

Autumn painted with streaks of light blended with glints of color, shimmer and sky…

 

Softer than light, silkier than autumn wind…