“Maybe some people are just meant to be in the same story.” ― Jandy Nelson, I’ll Give You the Sun
„Poți oare crede ce fericită tu m-ai făcut, cu gesturi blânde ai dat cu drag tot ce eu am cerut Gândul pierdut mi-era uitat, rătăcit printre astre de prea mult zbor și prea mult gol din clipe albastre
Fierbinte cafea am mers și-am făcut ca prin abur, prin ceață cu gândul rămas în dulce sclipire de dimineață În colț auriu de stea aievea mereu m-ai găsit din carul iubit, echilibru de cer pe pământ ai urzit”
Abur de cafea proaspăt făcută plutește aproape o nouă zi, cu a ei dimineață se desprinde din noapte Privire caldă, îmbrățișare ce norul i-alină cu ramuri de suflet ce îi ating inima de dragoste plină…
„Noaptea mi-e zi, raze de soare de la tine venite, ating și cuprind, mă inspiră și ard cu puteri infinite Ochii minții îmi dau o imagine senină de noi, o liniște-adâncă de lună îmi este, se revarsă șuvoi
Îmi doresc mereu să simt.. să te simt, să te cern din cuvinte și tot ce-mi răsare îmi coboară în prag ca noi legăminte Joaca de nor e plutire, e boare, e aer, nu-i joc, este tot ce poate să dea mereu la sufletu-mi foc”
Cuvintele – șoapte… cu aripi lumină încep să plutească, și-un glas suav se strecoară grăbit ca o rază firească, Un dans rotește ca o trenă de bal, infinit vaporoasă, iar joaca de-a dorul pierdut între lumi este lin mătăsoasă…
E caldă sclipirea din magic surâs, e dar și e veste și o cheamă mereu, ca un har vrăjit, un refren de poveste…
„Can you believe it, how free and happy you wondrously made me with mild gestures, things that I asked for you dearly gave me My thoughts were awry, roaming amidst planets and stars from too much longing and too much emptiness from sadness and scars
A hot cup of coffee I made in a rush as if through a mist my mind still dwelling on the morning’s sweetness, so sudden and swift In the golden corner of a distant star, my rhythm that rhymed with bright constellations which, to balance the sky, on earth you designed”
The scent of coffee, fresh and fragrant, a sheer delight a new day, sunny, with its shiny morning lighting the night, Soft comforting smiles and hugs that a cloud would find soothing with branches of heart touching her soul, so deeply moving…
„The night is my day, late rays of bright sun coming from you caress and enfold, inspire and burn with forces anew My mind’s eye gives me an image so peaceful of us a calm so deep like moon’s white glow, no murmur, no fuss
I always long to feel and see you… to sift your from vows and all that surfaces, that rises ahead are the here’s and now’s The play in the clouds is flight and breeze, it’s air, no game, it is all that can give my heart and my soul their power and flame”
Words – mere whispers… with wings of light that start to emerge, and a tender voice making its way across the deep surge A dance that spirals like a large ball gown with infinite veils, her hazy longing, lost between worlds, through her heart’s velvet trails…
The shimmer is warm in the magical smile, a gift like sweet tidings and she calls it forth like a mystery spell, a late love story’s writing
Aceste versuri sunt o adaptare a unor rânduri scrise în vara anului 2015
Fire de cer brăzdând dup-amiaza,
cu aer senin
prin foșnet lila
Threads of sky tilling the evening,
sweet air serene through soft purple stir
penumbră decupând strălucirea
din fibră de timp
cu esență de stea
half shade contouring brightness
along fine shreds of time
from the core of a star
Nic💫le
***
Am văzut pentru prima dată o eclipsă totală de soare acum 20 de ani, pe 11 august 1999. A fost vizibilă în Europa atunci, și din România, ultima eclipsă de soare din secolul 20.
Săptămâna aceasta am privit eclipsa totală de soare din cealaltă parte de lume, într-o transmisiune live pe internet marți seara. A fost vizibilă în emisfera sudică, Chile și Argentina, și parțial, în țările învecinate din America de Sud și în Insula Paștelui. Și, bineînețeles, a fost un spectacol incredibil de frumos.
Soarele nostru perfect eclipsat de micuța lună… cunună.
🙂 ☀
The last time I saw a total solar eclipse was 20 years ago, on August 11 1999. It was visible in Europe then, across Romania too, and was the last solar eclipse in the 20th century.
This week, I watched the solar eclipse in the other part of the world, in the southern hemisphere, on a live stream broadcast on Tuesday evening. Now it was visible in Chile and Argentina, and partially, in surrounding countries in South America and Easter Island. And, of course, it was incredibly beautiful.
And here, a five-minute video of the totality part, which lasted a bit over a couple of minutes (minute 1 and 3 in this video… are such unique lovely moments, perfect beauty).
“Keep some room in your heart for the unimaginable.” ― Mary Oliver
Petale infinit de pufoase profilate mov însorit pe verdele cald și moale al dimineții…
Infinitely fluffy petals, sunny mauve silhouetted against the soft and warm morning green...
…le privești, te privesc, strălucire în aer, cercul magic pare complet,
…I gaze at them, they glance at me, sweet shine afloat, the magical circle feels complete…
iar razele sclipesc spulberate într-o puzderie de spiriduși aurii…
…clipind eteric.
and the sun rays all a glitter in a myriad golden sprites and leprechauns…
…ethereal twirl.
Un soare atât de blând…
…și de moale, învelind dimineți în lumină,
ca pagini atinse de degete calde
înșirând o poveste senină
Soare privire…
…lăsându-mi pe frunte atingeri cântec de stea
mângâind obrajii cu umbre de gând
și zâmbind în inima mea
A sun so mild… …so soft and soothing, bathing the mornings in brightness, like pages touched by warm slender fingers leafing a tale of lightness
Snug sun like a gaze… …reaching my forehead with touches from the song of a star, caressing my cheeks with shadows of thought and smiling in my heart from afar
(continuare de aici…/ first part can be read here)
Doar Nicole... 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.