Arhive etichetă | stars

Refrene…/ Refrains

“But you can’t invent things like time,”Violet said.
„You can invent things like automatic popcorn poppers.
You can invent things like steam-powered window washers.
But you can’t invent more time.”
― Lemony Snicket, The Wide Window

 

De s-ar întoarce timpul
și cele efemere
și-ar dărui secundei
o boare de speranță,

culori și umbre, soare
și zâmbete și stele
ar regăsi cărarea
și-ar ocroti balanța

De s-ar rosti refrene
cu vară în cuvinte
și litere petale
din flori de amintire

din strofe adăpost
s-ar scrie legăminte,
iar din senin și clipe
ar înflori iubire

 

If ruthless time returned,
its cold fleeting steps
to give its passing seconds
a shimmering of shine,

colors and shadows, rays
and smiles and the stars
would find a way again
recalling their line

If minutes spoke refrains
of summer in the words
and letters made of petals
from flowers in the air,

from stanzas like a shelter
there will arise deep vows,
and from the precious moments
unique divine sweet care

 

Aceasta este postarea cu numărul 601 pe blog, și… ei bine, sclipesc minunat zilele astea, umbrele cald colorate parcă încercând să-și ia zborul spre cerul încă albastru de toamnă. Sper că v-au plăcut. Zile frumoase vă doresc!

 

🙂

This being the 601st post on my blog, I thought (or felt) that… well, cute colorful umbrellas trying to escape into the blue autumn sky here would be a nice thing to share. I hope you enjoy it. Wishing you lovely autumn or spring days ahead!

Nic💜le

 

 

 

Dorul…/ Longing

 

“One of the deepest longings of the human soul is to be seen.”
― John O’Donohue

 

citesc printre raze
petale
-clipiri de culoare și vise-
cuvinte aprinse și scrise
rotind dinspre stele
cărare

șoaptele-mi zboară
spirale
-aștern amintiri mătăsoase-
surâs de sclipiri prețioase
pictat cu fire
de soare

întreb adierea
albastră
-ce-atinge cu gânduri obrazul-
ce lacrimi îți mistuie clipele?
ce umbre privești
pe fereastră?

iar boarea-mi răspunde
aproape
-cu zâmbet de seară și nor-
că dorul etern călător
ți-așează sărutul
pe pleoape…

 

I read through the sun rays
soft petals
-rich colorful shimmer and dream-
words burning so deeply agleam
long winding stars spinning
gently

my whispers in circles
of light
-they wing recollections so precious-
brush smiling sparkles so gracious
that paint the seconds
so bright

I ask the silk wind
in the skies
-that touches serenely your face-
what tears devour your grace?
what shadows delight
in your sighs?

the breeze answers me
through the air
-a scent of warm eve in the mornings-
that sailing ripples of longing
will lay their kiss
on your hair

 

Nic💖le

 

Dorul stinge din ulcele
setea lui cu vin de stele
Dorul, dorul, dor
Dar zburănd peste coclauri
lasă-n urmă scrum de aur
Dorul, dorul, dor
Dorul cântă la ulucă,
pleacă-n drum ca o nălucă
Dorul, dorul, dor
Și-apoi plânge târâiș
numai prin mărăciniș
Dorul, dorul, dor
Și-apoi plânge târâiș
numai prin mărăciniș
Dorul, dorul, dor

…………….

Alteori în colț de lună
doru-i flacără nebună
Dorul, dorul, dor
Ce dă inimii ocol
făcând inima pârjol
Dorul, dorul, dor
….

 

 

Strălucirea…/ CFFC – Shiny

 

“What Is Love?
I have met in the streets a very poor young man who was in love.
His hat was old, his coat worn,
the water passed through his shoes
and the stars through his soul”
― Victor Hugo

 

Gânduri lumină în vânt,
urme de soare, de astre,
umbre de nor, de cuvânt
șoapte
ca-n visele-albastre…

Pagină albă de clipă
îmbrățișând strălucirea,
cer presărând peste treceri
ca fire de aur
sclipirea…

 

Thoughts like rays in the wind,
traces of sun and stars’ dew,
shadows of clouds, of words,
whispers
in dreams’ diving blue…

The shiny white page of a moment
softly embracing the brightness,
skies scattering swiftness
like golden threads
made of lightness… 

 

Sclipiri, străluciri pentru

 

Starry thoughts for

Cee’s Fun Foto Challenge – Shiny on Cee’s Photography blog

 

Nic💖le

 

 

 

Abc-ul strălucirii/ The Abc of shine

 

“I love to see the sunshine on the wings of the Dragonflies…
there is magic in it.”

― Ama H. Vanniarachchy

 

Alfabetul luminii e un zâmbet,
din privire eter
ca o floare,
scăpărând a speranță și cântec
din silabe
împletite cu soare

Printre strofe murmură stele
hrănind
cu picuri de ieri,
fremătând a taină și iele
ce îngână
refren și-adieri

Iar când zboară cuvinte curate
înșirându-se litere
blând,
se simte un înger bătând
din aripi
până departe

Ca un imn închinat devenirii
explodează în inimă
raze,
purtând pecetea iubirii
și pulsând
infinite turcoaze

 

Light’s alphabet starts with a smile
an ethereal look,
a soft gaze
shining with hope like a song,
its syllables
woven with rays

Through the stanzas the stars are alight,
nourishing
realms and reigns,
a rustle of secrets and fairies
murmuring
mystic refrains

And when pure sweet words start to fly
letters
dazzlingly dancing,
silk angels’ wings gently flutter
far away anthems
entrancing

Like an hymn dedicated to life,
beams in my heart…
velvet stems
bearing the seal of love
and throbbing 
with infinite gems

 

Strălucire jucăușă pentru provocarea de săptămâna aceasta,

 

Playful brightness for this week’s challenge on Dutch goes the Photo!

Tuesday Photo Challenge, Week 109 – Shine

 

Nic💛le

 

 

 

 

Leagăn de stele…/ Cradle of stars (3-Iasmin and Quin)

 

This is dearly dedicated to beautiful friendships and caring friends. Bosom friends, kindred spirits… near and far.
That meaningful closeness, touching and true, so splendidly soulful that it can make one feel invincible.
Both longingly blue and 
delightfully happy.
Absolutely alive.

 

“He called out to his fellow monks,
‘Come quickly I am tasting stars.”
― John Green, The Fault in Our Stars

 

Deschise fereastra zâmbind luminos dimineții,
cu ochii aproape închiși inspirând strălucirea,
apoi cu gesturi absente trase perdeaua,
atingându-i grăbit mătasea
și unduirea

Razele zilei îi murmură despre viață și lume,
despre oameni și locuri și vise minune și timp,
iar Iasmin le simte aievea pulsând a căldură,
a magic și munte departe
desenând anotimp

Frunzele anului îi vorbesc despre zgomot și șoapte
înșirate pe ram de cer și rug de senin,
purtând-o covor peste dealuri, cascade și ape
peste nori și cântec aproape,
suflu andin

Cu sufletul foșnindu-i tainic, privind ca în gol,
Iasmin surâde luminii sărutând-o din plin,
și sorbind liniștit și vesel din cafeaua fierbinte
își aduce pe loc aminte de stele
și Quin

Îi povestise blând și drag, cu o seară în urmă,
cum pacea plutește ascunsă printre cuvinte
și cum stelele inimii nopții dansează albastru
prin gânduri purtate de aripi ca albe
veșminte

Și îi mai șoptise moale, zâmbind a tăcere,
că pașii o vor duce lin pe-o alee divină,
cu iarbă și izvor curat susurând a culoare,
prin aer cu muzică vie și
cristalină…

Apoi, strângând-o de mână se plimbaseră pasăre,
tăind cu freamăt adânc în noapte cărare,
rotind câmpii de boltă povestind a netimp
de dincolo de stelele-leagăn și lună
cu soare

Iar acum, Iasmin se-ntreba ce aromă au clipele
care îmbracă trepte de zi în dor și destin,
căci plimbarea pe alee de zbor îi scrisese în zori
cu parfum de secunde albastre pictate
de Quin

 

She opens the window and smiles, embracing the morning,
eyes almost closed, she softly senses the brightness,
and then with absent gestures she draws the soft curtain,
touching its silky fabric
and feeling its lightness

The comforting rays murmur of life and the world,
of people and places and times, and miraculous dreams…
and Iasmin feels them all throbbing with warmth,
of magic and mountains away
drawing sweet beams

The leaves of the year tell her of loudness and whispers
resting on branches of sky and fires serene,
floating on a carpet of hills, shores and cascades
stepping on clouds and songs,
sounding andean 

Her soul rustling rumors, gazing afar,
Iasmin waves at the day touching her skin,
and calmly sipping her coffee smelling so fragrant
she remembers the stars and the stories revealed
by Quin 

He had told her softly and dear, an evening before,
of the peace that hides so deeply behind crisp words,
and of how the stars that burn in the heart of the night
have such long winding wings that they soar
like birds 

And he had said so mildly, his eyes so aglow,
that her steps will carry her airily on an alley of shine,
where the grass and the springs are clean and so full of color,
through the air, the music alive
and so full of rhyme…

Then, holding her hand tightly they had flown on highs,
their flight cutting a swift path into the darkness,
spinning the deep horizons out of time
from beyond the cradle of stars, sun and moon
in the farness 

And now, Iasmin was breathing in the scent of those moments
dressing the steps of the day in longing akin
to the walk on the alley of gliding written on air
with the perfume of rays so blue painted
by Quin 

 

IASMIN or YASMIN/ JASMINE (Persian) – jasmine flower
QUIN or QUINN (Celtic) – wise

 

Publicat în seria/ Post in the series Leagăn de stele…/ Cradle of Stars

 

Nic💖le

 

 

 

Melodia începe la minutul 0:44. Hm… partea mea mai mult decât preferată, 2:30 și… minunat.

Cu zâmbet și dor de soare, numai bine de Ziua Poeziei 2018!
Și din cuvinte, cuvinte… aduceri aminte. Astăzi… acum un an.  Și… acum doi ani. Se simt ca ieri.

O seară frumoasă! 😊

 

The song actually begins at minute 0:44. My most favorite part starts… 2:30 and… lovely.  

Happy World Poetry Day 2018 today!
And from words and reflections… sweet recollections. Today… a year ago. And… two years ago. They feel like yesterday.

Wishing you a nice evening! Or morning… or afternoon! 😊

 

 

360și… de rubine/ 360 rubies… made of dew

 

“Nothing like poetry when you lie awake at night.
It keeps the old brain limber.
It washes away the mud and sand
that keeps on blocking up the bends.
Like waves to make the pebbles dance on my old floors.
And turn them into rubies and jacinths;
or at any rate, good imitations.”
― Joyce Cary, The Horse’s Mouth

 

Pictându-mi devenirea cu albastru

și galben
și suflare cristalină,

secunde moi ca razele de toamnă
dansează printre fire de lumină

 

Privirea ta
și roua de cuvinte

sclipesc ca unduirea de ocean
ce-așterne clipele și zilele
și pașii,

umblare azurie peste an

 

Și serile se arcuiesc
și murmură,
iar diminețile se-ntind în zare

căci ne suntem și umbră
și aprins,

topind și trecere
și anotimp în mare

 

Ca primăvara ne șoptește-amiaza
din flori de amintire limpede
și vie,

cu cald
și cu senin ne-mbată vara

din chiar esența ei portocalie

 

Și chiar din firele de timp îmbrățișate,
din luni
și săptămâni nenumărate,

răzbat ca boabele de suflet
și de viață

din inimă,
șiraguri noi de nestemate

 

Iar când le strângem tare-n brațe
și în zâmbet

ca stele pentru mine, pentru tine
ca soarele și luna străluci-vor,

ca trei sute șaizeci și…
de rubine

 

By painting my becoming in soft blue

and purple
and crystalline deep breathing,

long seconds like silky rays of autumn
start dancing lightly among strands of meaning

 

Your eyes
and ever dewy words

are sparkling like the ocean’s brightness
enveloping the moments, days
and steps

in infinite azure year’s lightness

 

And evenings arch their beauty
and long murmur,
and mornings yawn over the shadows,

for we are to each other shade
and fire,

melting the passing
and the seasons into meadows

 

Like springs, the noons are whispering to us of color,
from flowers’ shine
and long sweet glowing yesterdays,

with warmth
and skies serene we sip the summer

from deep within its orange Saturdays

 

And right from time’s threads tightly intertwined,
from months’
and weeks’ innumerable stems,

springs fresh like holy beads of soul
and life

through our heart,
smooth endlessness of gems

 

So as we gather them like treasures in our eyes
and smiles

like stars for me, like stars for dear you
like sun and pale moon they will alight,

three hundred sixty rubies…
born from dew

 

Nic✨le

 

 

Parada petalelor pictate…/ Painted pottery parade

 

„From December to March,
there are for many of us three gardens –
the garden outdoors,
the garden of pots and bowls in the house,
and the garden of the mind’s eye.”
– Katharine Sergeant Angell White

 

Parcă adună stele din iarbă,
(ei bine, din zăpadă)

sau strâng roua de stele?

Și parcă îmi amintesc
cum se simt
stelele…

Parfum de alb aprins,
imaculat,
poezie vie…

prezent prețios

 

They look like they gather stars in the grass,
(well, in the snow)

or stars’ dew?

And they remind me
of how 
the stars feel…

Perfume of burning white,
immaculate,
paradisiac poetry…

precious present 

 

Parcă tocmai coborâte din poveste. Sclipeau.

 

Like having just descended from a fairy tale. They were shining.

 

Paradă colorată strălucind prin alb de început de decembrie și meșteșugită pentru provocările deosebite de săptămâna aceasta. Iar s-au îmbinat minunat!

Și, în ton cu litera pe rol, în cuvânt de minim cinci litere, aș spune… perfect?!

😊😊

Colorful pottery parade today, with painted petals on elegant pots. I’d somehow say… sweet perfection for the little… pinch of snow, playfully shining its immaculate glow in the grass. 

And I would even say… a tad picturesque, for this week’s challenges, like a pleasant walk along pretty alley paths for

One Word Sunday – Potty, on Debbie’s Travel with Intent

Cee’s Fun Photo Challenge – Letter P, on Cee’s Photography

 

 

Nic❄le