Ca o catedrală…/ Like a cathedral

 

“There is some kind of a sweet innocence in being human-
in not having to be just happy or just sad-
in the nature of being able to be both broken and whole,
at the same time.”
― C. JoyBell C.

 

Uneori…
…îmi simt fotografiile ca o catedrală.

O liniște selenară îmi acoperă gândurile, descoperindu-mi-le totodată.
Răsar ca din întuneric deplin… luminițe, arderi, aprinderi culoare.

Alteori îmi sunt ca o piață cu zumzet multicolor. Tarabe fel de fel, atmosfera caldă, pestriță.
Uit că sunt eu, mă rătăcesc aproape.

Uite, aici!

Dar aici, atunci când bâtea soarele acela superb!

Și aici. Lacrimi amestecate cu zâmbet?

Și amintirea…

 

Sometimes…
…I feel my photos like a cathedral.

A lunar quietness covers my thoughts, uncovering them also.
And out of deep darkness there seem to rise…
tiny lights, sparks colorfully lit.

Other times they feel like a busy market place.
Stands of all kinds, sizes and shapes, cozy air, multicolored.
I forget that I am me…
and I wander aimlessly, losing my way.

Look, here!

And here, this gorgeous sunlight!

Here too. Tears mixed with smiles?

And the memories…

 

Gândurile…

…mărgele rătăcite pe podea. Aproape, dar împrăștiate și reci.
Și mă aplec ușor, să le caut, să le culeg… să le înșir poate la loc în colierul minutelor.

Iar căutarea îmi e portocalie, în fotografii. Și galbenă, sau albastră.
Și verde amestecat cu roz, frunze cu petale, suflet cu secunde topite…

 

The thoughts…

…beads spread on the floor. Close, but cold and all over the place.
And I lean over, to look for them, to pick them one by one…
maybe to put them back in the necklace of minutes.

And my search is orange, in my photos. And yellow, or blue.
And green mixed with pink, leaves with petals, soul with seconds melting… 

 

Vin împletite cu pași. Cu urme de tine în toate.
Și fâșii de soare în tot.

Anotimpuri locuind în ore ca pe o pajiște după ploaie.

Curate și crude.
Veșnic început de vară. Mereu auriu timpuriu de toamnă.

 

They come intertwined with steps. And traces of you everywhere.
And slices of sun in everything.

Seasons dwelling in hours like on a meadow after the rain.

Pure and raw.
Forever the beginning of summer. Always early autumn gold. 

 

Căutându-mi raze mereu, să împodobesc solar iarba.
Iar apoi, cuvintele… să răsară senin, ca un curcubeu.

Arcadă de proaspăt și pace. Cupolă caldă de candoare și dor.

Murmur acasă.

 

Always looking for sun rays, to adorn the grass in soft sunshine.
And then, words… to appear serene, like a rainbow.

Arch of freshness and peace. Warm dome of candidness and longing.

Long wistful whispers and sighs.

 

Nic✽le

 

 

Să iubești…/ To love

 

“A fantasy is nothing more than a dream
you were too scared to chase.”
― Shannon L. Alder

 

Să iubești anotimpuri din culori răsfirate
pe cărare, în aer,
pe chip
e îmbrățișare
și dimineață
strecurând în clepsidră
nisip

pe o scară din stele, trepte de lume
ezitând repetat
să pășești,
printre raze sau nori,
zăpadă sau flori…
clipei
neuitând să-i zâmbești

Să iubești rătăcirea, pe o hartă pierdută
de dincolo de
căutare
prin furtună și vuiet
în zare, în gând
râvnind
senin și aflare

îmbrăcând amintiri și purtând adierea
va fi-ului care
a fost
prin iarbă, noroi
pe maluri de noi
prin valuri de soare
și rost

Să iubești întuneric și umbre și vis,
cu cheie de dor
și lumină,
urcând în vârtejuri
fără răspuns
spre ceruri
din rădăcină

cu aripi de foc tăind orizontul,
iar zborul din flăcări
sărut,
coborându-ți în fire
o liniște-adâncă,
căldură
și început

 

Versuri din seria Draga mea Phoenix, publicate an de an pe 18 iunie, cu excepția anului 2019. Anul acesta… renasc puțin mai devreme.

 

To love all the seasons in colors so free
and the pathway, the air,
your hand
it is the embrace
of a warm sunny morning
slipping like hourglass
sand

on a ladder of stars, old worldly stairs
hesitant steps, narrow
aisle,
through sun rays or clouds
snow flakes or flowers…
but never forgetting to
smile

To love the long road, on a worn out map
from beyond grinding and
winding,
through struggle, uproar
from azure, downpour
longing for blue skies
and finding

clad in my thoughts, wrapped in the scent of
to be that once
used to be,
in the grass, or the dust,
on seashores of us
soft ripples of sunshine
and me

To love the deep darkness and shadow and dreams,
with a key of dawning
and light,
is to climb up long spirals
with no clear answers
towards heavens from roots
wrapped in night

with fiery wings cutting horizons,
a flight made of fire
and meaning,
breathing in deeply
the colorful silence,
warmth
and velvet beginning

 

Lines in the series My dear Phoenix, posted yearly on June 18th, except in 2019. This year… a little earlier. 

 

 

***

“A dream? With you, reality is always as a dream. There is no greater fantasy, no grander epic, than being with you.”
― Zechariah Barrett

 

Nic🌄le

 

 

The Spanish version sounds beautiful too.

 

 

Cuvinte croi…/ Words weave

 

“She had always wanted words, she loved them; grew up on them.
Words gave her clarity, brought reason, shape.”
― Michael Ondaatje, The English Patient

 

Pe urme dor, pe praguri zis
Cuvinte-mi pâlpâie a vis
Ca moi petale strânse-n floare,
Și viu polen arzând a soare

Cu raze pieptănându-mi gândul
Și versuri ascultându-și rândul,
Le iau și le culeg fiorul,
Le mângâi și le dărui zborul

Căci aripile de cuvânt
N-așteaptă ceas,
N-apucă scris…
Sondeaz-adâncuri în abis,
Aduc lumini de paradis

 

On ways of clouds, of having said
Words softly flicker like a thread,
Pulsing like petals in a bun 
or magic pollen deeply spun 

With golden rays combing my thoughts
And burning verse tangled in knots,
I take them, words, and pick their flutter
Like anxious lips ready to utter

For often so, the wings of words
Cannot feel time,
Cannot do this…
They deeply dive in the abyss,
They bring about heaven’s bliss

 

Nic🌸le

 

 

Umbre…/ CFFC – Shadows

 

“The only journey is the one within.”
― Rainer Maria Rilke

 

Pe alei de culoare
și de liniște caldă
se reflectă tăcerea
ca stingheră, o umbră…
se răsfrâng clipe soare,
în contururi se scaldă
rotunjind amintiri
din senin și secundă

 

On long alleys of color
and of warm soothing silence
the reflection of quietness
like so lonely, a shadow…
echo moments keep falling
into contours like islands
rounding off recollections
from the blue and the rainbow

 

Printre foșnet și freamăt
de umblare și raze,
glasul pașilor gând
desenând căutare…
înțelesuri miraj
prin deșerturi și oaze,
ca o taină trec umbrele
pe alei de culoare

 

Through the rustling, the rippling 
in the search and the sun rays,
soft, the voice of deep thoughts
draws its winding ways…
senses, meanings’ mirage
through the deserts, oases,
like a secret, the shadows
on long alleys of days

 

Imagini, rânduri și umbre pentru

 

Images and lines for

Cee’s Fun Foto Challenge – Shadows on Cee’s Photography blog 

 

 

Aici puteți vedea mai multe din fotografiile mele de pe parcursul ultimilor ani.

🙂

Here you can see more of my photos taken over the past few years.

 

Nic🌠le

 

 

Aspru, neted, pufos, mătăsos…/ CFFC – Texture

 

“Each moment has different flavor,
different beauty
and different texture.”
― Amit Ray

 

Patinăm continuu pe o suprafață pavată cu zile, momente, atingeri…

…la modul aspru, rugos

 

 

We skate continuously over a surface paved with days, moments, touches…

…sometimes rough or course texture

 

sau neted și lin, ni se-ntind clipele, gândurile, urzeala…

 

others smooth and level, flowing seconds, thoughts, fabric…

 

iar noi, mereu sperând moale, mătăsos…

 

and we, always longing for softness, silkiness…

 

Cât mai pufos și mai catifelat.

 

😊

As fluffy and velvety as can be.  

 

Textures for

Cee’s Fun Foto Challenge – Texture on Cee’s Photography blog 

 

Nic🐻le

 

 

 

Winter Quotograph… and whispering thoughts

 

 

De gânduri îmi murmură din vârfuri de raze,
iar de șoaptele-mi spun
de senin,
eu iau amintirile,
iubirea și clipele
și le pierd printre ace de pin…

Le găsesc apoi îmbăiate în pur
povestind despre nori și culoare,
despre stele ascunse
și inimi în noapte,
despre fire de lună
și soare…

 

If my thoughts keep murmuring from shimmering rays,
and whispers keep pulsing
of skies,
I take recollections,
love and the seconds
and lose them through needles of pines…

And then I just find them bathed in light
telling of clouds and of colors,
of a far away tune
and hearts in the night,
of fine threads of sun
and sweet moon…

 

Nic🎄le

 

 

Vara, florile, marea…/ Summer, flowers, the sea…

 

“At the seaside all is narrow horizontals,
the world reduced to a few long straight lines
pressed between earth and sky.”
― John Banville, The Sea

 

Când vara mă poartă albastru,
iar orele-mi-ntind trepte line,
minutele-ncep să-mi șoptescă
cuvinte-n petale senine…

Surâsuri de clipă atinsă
de nori și raze din inimă
cerând parcă spumei din valuri
s-aștearnă zile cu rimă

Să mângâie gânduri cărare
pe-a timpului fragedă coamă,
cu murmur de tine aproape
de dincolo de umbră și teamă

 

When summer carries me blue,
the hours fine stairs unveil,
long minutes start whispering gently
sweet words in petals’ sweet tale…

A moment’s warm smile seems touched
by clouds and rays from the heart
as though urging the sea foam
to draw clear days like a chart

To cradle my thoughts like a trail
on time’s delicate crest…
deep murmur of you feeling close
through shadows, soothing deep rest

 

Un septembrie frumos!

 

Wishing you a nice September!

Nicღle

 

 

Mâine, 8 Martie și zambile…/ Tomorrow, March 8th and hyacinths

 

“He knew he would always remember her,
standing there with that expectant,
forward-looking smile,
enough to turn the future into summer.”
― Willa Cather, The Song of the Lark

 

Surâs cu ochi de soare și albastru
din raze de aproape și curat
prin gând și amintire
și căldură
rotind ceasornic viu,
îngândurat,
sunând aievea clopote de ceață,
profil de lună,
pulbere de stea
de dincolo de lume și de viață
zâmbind a sărbătoare,
magic
este
ea…

 

A smile full of sunshine and lush blue
from rays of cleanliness and closeness,
through thoughts and memories
and warmth
turning a clock of mind-bending
boldness,
ringing devotedly long-winding bells of fog,
contours of moon
and starry dust from highs
from deep beyond the wintry world and life
a beam of beauty,
a loving
pair of
eyes…

 

O zi frumoasă mâine, deși… nu doar mâine! Toată luna, primăvara, vara…  și așa minunat mai departe.

Ție… mamă, fiică, soție, bunică, soră, prietenă… și vouă, tuturor celor care le iubiți și le sunteți cald și cu drag aproape!

 

Wishes for a wonderful day tomorrow! Though… not only tomorrow, but the day after tomorrow too, then all spring, summer… and so beautifully on!  

To you… mother, daughter, wife, grannie, sister, friend… and to you, all those who love them and stand by them, warmly and dearly!

 

Nic⛅le

 

 

Picături de senin… / Drops of sky

 

“…beneath torrents of spring rain, buds come to life –
and we do too, beneath torments of tears…”
― John Geddes, A Familiar Rain

 

 

“I stood there in the shadowed doorway thinking with my tears. Yes, tears can be thoughts, why not?”
― Louise Erdrich, The Round House

Thoughtful Quotograph… of Magic and Sun

 

“Only the moon’s smile
can cure the unseen scars of darkness”
― Munia Khan

on fields of planets and dreams, eternally shining around
she bends your thought and your stare, in night’s odyssey gown

 smiling, cold and warm, she sheds tears of gleam
floating softly and white, melting clouds with her beam

gliding on the murmur of love, serene and pure azure
she whispers magic and sun, with stars in awaiting allure

to hide in his arms full of sighs, to sing her long lullabies
the shadows ruling his mind to fade away from her eyes

light, beacon and black, tides sweeping the shore
building from seconds and waves, a kiss for his weary soar

it touches your heart and your stare in night’s odyssey gown
on fields of planets and dreams, beloved shining around

pe câmpuri de aștri și vise, veșnic rotindu-se blând
răsfrânge gând și privire, straie de noapte purtând

zâmbește caldă și rece, sau plânge raze și dor
alunecă moale și albă, topind fărâme de nor

pe glasul iubirii plutește, pe glasul seninului drag
ce magic și soare-i rostește, cu stele așteptând-o în prag

să-i vină în brațe de șoaptă, să-i spună povești de culcare
umbrele porților minții pălindu-i în bolți de uitare

lumină adâncă și neagră, maree izbindu-se greu
durându-i cu clipe și valuri, sărut din freamătul său

mângâie gând și privire, straie de soare purtând
pe câmpuri de aștri și vise, iubită rotindu-se blând