“Memory is the diary we all carry about with us.” ― Oscar Wilde
Amintiri în formă de frunze și de flori, de pași și petale de peste tot. Acasă sau aiurea. Frunzărindu-mi pozele ca pe gânduri… reamintindu-mi, zâmbesc.
Ce e timpul?
Recollections in the shape of leaves and of flowers, of steps and petals all around. Home and elsewhere. Leafing through my photos, my memories… recalling, I smile.
What is time?
Ce poate fi…
Ce înseamnă să simt din nou și din nou prospețimea aceleiași clipe, retrăind aer, raze și chicoteli din curtea în care am copilărit… leagăn și flori și culori?
Ce-mi poate readuce, încă o dată, imaginea acelei bănci solitare rezemându-se de un trunchi… ca de o inimă bătând a liniște și infinit? Ce îmi poate oare povesti iar și iar…
Dar pulsul acela… ofrandă frumosului și caldului și verdelui îmbrățișare? Soare sau seră, căpșună sau iarbă sau zbor…
Dar joaca? Divina joacă…
What can it be…
What does it mean to feel again and again the freshness of the same moments, reliving the air, the sun rays and giggles in the garden I grew up in… swing and flowers and colors?
What can be so beautifully brought back, once more, by the image of that solitary bench near a heart-shaped tree trunk… like pounding with tranquility and infinity? What can it tell me time and again…
What about that pulse… a gift to the loveliness and the warmth and the green fondness? Outdoors or greenhouse, strawberries or grass or flight…
And how about playfulness? Divine playfulness…
Iar când anotimpurile se întâlnesc totuși față în față, cu surâsuri vii în buchete aprinse de „atunci” și „acum” și „acolo” și „aici”, ele rotesc minutele ca pe ani. Anii… ca pe secunde.
Iar eu…
And when the seasons meet face to face though, with beaming smiles in shiny bouquets of „then” and „now” and „there” and „here”, they all spiral and swirl the minutes like years. The years… like seconds.
And I…
Eu pictez hora cu nuanțe vechi și noi, aprinse sau pale. Nuanțele zâmbetelor de pe cărări de „departe” și de „aproape”, de dor și esență și rost…
…în amestec amintire.
I paint the swirl with hues old and new, brighter or pale. The hues in the windings of „close” and „afar”, of longing and essence and meaning…
In between, Time wearing my steps Barefoot, I feel the velvety touch Of one hundred rooms The air so old Almost brown, The feeling of being caught in an old sepia photograph…
I don’t know who I am Or whether I am in my own dream
With the stars Through airy rooms, Mind magically lit by starlight Dreaming of doors
Of windows In between always and forever…
~ Lines inspired by an intriguing dream I had, and photos received as a gift ~ March 2020
Această prezentare necesită JavaScript.
Între întotdeauna și mereu
Timpul îmbrăcându-mi pașii,
Desculță, simt atingerea de catifea
A o sută de camere
Aerul e atât de demult
Aproape brun,
Ca dintr-o fotografie de altădat’…
Nu știu cine sunt
Sau dacă sunt în propriul meu vis
Cu stelele
În odăi imense,
Minte magic aprinsă de astre
Visând ieșiri
Ferestre
Între mereu și întotdeauna…
~ Versuri inspirate de un vis și fotografii primite în dar ~ martie 2020
“But you can’t invent things like time,”Violet said.
„You can invent things like automatic popcorn poppers.
You can invent things like steam-powered window washers.
But you can’t invent more time.” ― Lemony Snicket, The Wide Window
De s-ar întoarce timpul
și cele efemere
și-ar dărui secundei
o boare de speranță,
culori și umbre, soare
și zâmbete și stele
ar regăsi cărarea
și-ar ocroti balanța
De s-ar rosti refrene
cu vară în cuvinte
și litere petale
din flori de amintire
din strofe adăpost
s-ar scrie legăminte,
iar din senin și clipe
ar înflori iubire
If ruthless time returned, its cold fleeting steps to give its passing seconds a shimmering of shine,
colors and shadows, rays and smiles and the stars would find a way again recalling their line
If minutes spoke refrains of summer in the words and letters made of petals from flowers in the air,
from stanzas like a shelter there will arise deep vows, and from the precious moments unique divine sweet care
Aceasta este postarea cu numărul 601 pe blog, și… ei bine, sclipesc minunat zilele astea, umbrele cald colorate parcă încercând să-și ia zborul spre cerul încă albastru de toamnă. Sper că v-au plăcut. Zile frumoase vă doresc!
🙂
This being the 601st post on my blog, I thought (or felt) that… well, cute colorful umbrellas trying to escape into the blue autumn sky here would be a nice thing to share. I hope you enjoy it. Wishing you lovely autumn or spring days ahead!
“I am the Cat who walks by himself, and all places are alike to me.” ― Rudyard Kipling, The Cat That Walked By Himself
Trece timpul. Fuge, zboară… ni se topește printre zâmbete și ploi. Ne alintă sau ne ceartă, cărarea ne e plină de dor. De frumos și de bine, de soare și flori, de cuvinte și regăsiri. Dar primăverile ne sunt parcă prea scurte, verile prea calde, prea vis, toamnele prea aurii și adânci…
Iernile, prea reci.
Time passes by. It unwinds, it flies… it melts all through our smiles and raindrops. It caresses or it scolds us, our pathway… so full of longing. For beauty and goodness, sun rays and flowers, for words and arrivals. But our springs perhaps seem too short, our summers too hot, too dreamy, our autumns too golden and deep…
Our winters, too cold.
Și totuși pașii ne duc înainte mereu. Culoare și nuanțe. Ne conduc… ca pe niște copii. Acolo unde știu ei bine că trebuie să ajungem. Să fim. În colțul acela de viață, partea aceea de zi, în palmele acelui gând…
În brațele acelui surâs…
Still, our steps take us always ahead, color and hues. They lead us… like children. Right there, where only they know so well that we have to tread. To be. In that corner of life, that part of the day, in the palms of that thought…
The arms of that smile…
Vis și Vesel mereu luminează. Au acel aer… parcă torc, sau veghează. Și mereu zâmbesc, a joc și a cald. De petale, de tulpini și ramuri radioase rotind spre albastru.
De senin și aproape.
Dream and Dare always shine. They have that air… like they purr, they protect. And they always feel playful and warm. Just like petals and trees, their beaming stems and branches whirling amazingly into the blue.
Into the calm and the closeness.
Vis și Vesel luminează mereu aprins. A vis… și a vesel și viu.
✨
Dream and Dare always shine sweet. Like a dear daring dream.
“How different every hour is from the one before!” ― Marty Rubin
Voal alb în valuri ca o vrajă vie de verde vălurind a vară și vis…
Și da, apoi pașii mei săptămâna asta, târcoale exploziei evadate din timp, încercând s-o cuprindă, s-o surprindă…
..să desprindă ca o perdea de pe suprafața timpului, tăcerea, căldura și să le dea o formă palpabilă.
White wavy veil like a wizard’s whisper alive over the wind’s wild wishes…
And yes, then my steps this weekcircling the timeless burst, trying to encompass it, enfold it…
…unfold from it, like a curtain unveiling the surface of time, its stillness, its warmth, giving them voice.
de castan candelabre în floare, sau bulgări albi ca zăpada zâmbind zănatec…
of chestnut chandeliers in beautiful bloom, or white wonder as snow smiling surreally…
Să le prindă esență de lumină și cer, să fabrice poate o nouă dimensiune. O coordonată atemporală și zbor. Din albastru departe împletit cu sclipiri mii de azi, acum, aici…
To catch them at their core, of light and sky, perhaps to conceive a new dimension. Brand new coordinates, forever and flight. From a far away blue out there interwoven with gorgeous globs of today, here, now…
Și puțin liliac lucind ludic, strecurat stingher printre sclipiri magice de mijloc de mai.
And a bit of lucky lilac, lighting my path lovingly luminous among mid May’s mystery moments.
